Frisoanele: Ce sunt, de ce apar in atacurile de panica

Publicat la: 21/11/2022

Frisoanele: Ce sunt, de ce apar in atacurile de panica

Atacurile de panica sunt accese bruste de frica combinata cu anxietate, un raspuns exagerat al organismului la teama, cu simptome ingrijoratoare, dar care nu pot provoca moartea. In timpul unui atac de panica inima bate rapid si necontrolat, respiratia devine accelerata si apare senzatia de sufocare, insotita de durere in piept, transpiratii, frisoane, ameteala si poate aparea sentimentul de moarte iminenta. Atacurile de panica repetate sunt incadrate ca tulburari de panica si necesita tratament. Unul dintre elementele care apare in majoritatea atacurilor de panica sunt frisoanele. Ce sunt frisoanele si de ce apar in crizele de anxietate severa descopera in acest material.

Ce sunt frisoanele? De ce apar frisoanele?

Cele mai des intalnite situatii care pot genera frisoane in atacurile de panica?

Cum prevenim un atac de panica atunci cand este declansat de frisoane?

Care sunt cele mai comune situatii in care apar frisoanele

Cum se pot preveni frisoanele?

Ce sunt frisoanele? De ce apar frisoanele?

Frisoanele sunt reactii involuntare ale muschilor ce se caracterizeaza prin tremurat. O reactie involuntara este o reactie ce nu poate fi controlata, iar exemplele sunt reprezentate de sughit sau stranut. Frisoanele apar, de obicei, atunci cand temperatura corpului este mica, iar acesta incearca sa se incalzeasca. Cu toate acestea, exista si alte cauze ale frisoanelor, unele dintre ele putand indica anumite probleme de sanatate.

Atunci cand corpul unei persoane se raceste, musculatura se va contracta si relaxa rapid pentru a genera caldura. Acest lucru face ca o parte sau tot corpul sa tremure si poate avea loc chiar si in zile calde, mai ales daca exista adieri reci sau zone de umbra. Totodata, frisoanele nu au legatura mereu cu temperatura externa, fie ea aproape de zero sau canicula, si nici cu anumite stari gripale, de multe ori frisoanele pot fi generate de stari care tin de confortul psihic al pacientului si pot aparea frisoane din cauza stresului, burnout, anxietate.

Cele mai des intalnite situatii care pot genera frisoane in atacuri de panica

Atacurile de panica pot aparea in momente de stres maxim, atunci cand sistemul nervos reactioneaza ca si cum s-ar confrunta cu o amenintare la viata. Unele persoane pot avea atacuri de panica in urma unei pierderi majore, in urma unui accident, insa alte persoane pot trece printr-un stres major in conditii care pentru altii pot parea normale, de exemplu atunci cand se urca in lift sau in metrou.

Pe de alta parte, o cauza exacta a atacurilor de panica nu este pe deplin elucidata, studiile explicand ca acestea pot fi cauzate de un dezechilibru de substante la nivelul creierului. Exista, totodata, si o ipoteza care atesta o legatura genetica, dar se ia in considerare si depresia ca factor de risc.

Cum prevenim un atac de panica atunci cand este declansat de frisoane

Pentru ca simptomele atacului de panica sunt asemanatoare cu cele ale infractului sau ale altor afectiuni severe, este recomandat ca dupa un astfel de episod sa se consulte un medic. In majoritatea cazurilor, tratamentul consta in antidepresive si terapii comportamentale, insa combaterea stresului si starilor anxioase poate reduce semnificativ riscul de aparitie a atacurilor de panica ulterioare. 

Stilul de viata joaca un rol important in determinarea atacurilor de panica. Factorul de stres poate fi anihilat prin adoptarea unei diete sanatoase, bazata pe alimente cat mai putin procesate, pe fructe si legume, bogate in vitamine, minerale si antioxidanti, dar si pe nuci, peste si fructe de mare, bogate in acizi grasi esentiali. De asemenea, sportul, asemenea contactului sexual, contribuie la oxigenarea creierului si la stimularea producerii de serotonina si endorfine, substante cu rol in anihilarea depresiei si anxietatii. Se recomanda minim 30 de minute de miscare pe zi. Pe de alta parte, somnul ajuta la refacerea celulei nervoase, prin urmare, pentru un sistem nervos sanatos, o persoana trebuie sa doarma minim 7-8 ore pe noapte.

Care sunt cele mai comune situatii in care apar frisoanele

Frisoanele apar cel mai frecvent atunci cand o persoana sufera de frig sau cel putin creierul percepe acest disconfort termic. In cazul unei persoane bolnave de raceala, gripa sau alte afectiuni, in camera poate exista o temperatura normala de 24- 26 de grade dar ea sa resimta frisoane din cauza unui dezechilibru cauzat de boala sau de alte simptome. Acestea sunt reactii temporare si ar trebui sa se opreasca odata ce individul se incalzeste. Cu toate acestea, frisoanele pot fi si un simptom al unor boli fizice si psihice, astfel incat discutia cu medicul este esentiala pentru detectarea lor.

In afara de frig, cea mai frecventa cauza a frisoanelor o reprezinta febra, pe care medicii o definesc ca o temperatura a corpului mai mare de 38 de grade Celsius. Febra apare de obicei ca urmare a unei infectii, dar exista si alte cauze potentiale, precum inflamatiile sau reactiile alergice. Unele persoane cu febra pot avea si semne de gripa, dar altele nu vor dezvolta simptome suplimentare.

Consumul sporit de lichide si urmarea unor tratamente cu medicamente antiinflamatorii nesteroidiene sunt metode ce pot ajuta la ameliorarea febrei. Daca individul cu febra are si alte simptome, in special rigiditate a gatului, tahicardie sau respiratie superficiala, acesta trebuie sa solicite sfatul medicului in termen de 24 de ore. 

Dupa cum am spus anterior, pentru unii oameni, stresul sau factorii de sanatate mintala pot provoca tremur si alte miscari involuntare. Tremurul poate surveni si din cauza unei tulburari de miscare psihogene si poate afecta orice parte a corpului. Medicii neurologi vor diagnostica de obicei tulburarile de acest tip. De exemplu, sunt caracteristice miscarile care se intampla brusc si fara avertisment sau miscarile ce apar in urma amintirilor cu privire la un eveniment traumatic. 

Tulburarile de miscare psihogene pot fi asociate si cu diferite probleme de sanatate mintala, precum depresia. Asadar, de multe ori investigatiile de specialitate nu vor releva leziuni la nivelul creierului sau nervilor. In schimb, se va observa ca tremurul este raspunsul corpului la stres. Frisoanele pot sa apara chiar si atunci cand o persoana isi recapata starea de constiinta dupa o anestezie generala. Temperatura corporala a unei persoane poate sa scada in timpul procedurilor chirurgicale, ceea ce poate duce la tremur la trezirea din anestezie.

Anestezicele pot afecta, de asemenea, capacitatea organismului de a regla temperatura, ceea ce poate ingreuna incalzirea rapida dupa o operatie. De obicei, personalul medical va verifica in mod constant temperatura persoanelor operate si le vor furniza paturi sau alte masuri de incalzire atunci cand este cazul.

Emotiile puternice pot face de asemenea pot face ca o persoana sa se agite si sa tremure. Acest lucru este cauzat cel mai frecvent de cresterea nivelurilor de adrenalina din organism. Adrenalina este un hormon care declanseaza raspunsul de tip „lupta sau fugi” al organismului.

Cum se pot preveni frisoanele?

Pentru a preveni frisoanele cauzate de temperaturile scazute, poarta haine calduroase, in straturi, atunci cand stii ca mergi intr-un loc unde este frig sau cand trebuie sa stai mai multe ore in frig. Purtarea mai multor straturi de haine iti permite sa te ajustezi in functie de temperatura, astfel incat sa nu transpiri, deoarece transpiratia care se raceste pe tine iti poate scadea prea mult temperatura corpului. Ia-ti incaltari adecvate, mai ales daca stai in zapada. Poarta ceva pe cap, un fes mai gros sau o palarie groasa, fular si manusi care tin de cald.

O alta metoda de a evita aparitia frisoanelor este adoptarea unor metode de protectie impotriva bolilor care provoaca frisoane. De exemplu, riscul de raceala si de gripa poate fi scazut prin spalarea corecta a mainilor cu apa si sapun timp de macar 20 de secunde mai ales dupa atingerea unor suprafete atinse des de multe persoane (bare de autobuz, butoane de lift, clante etc.), dupa folosirea toaletei si inainte de masa si evitarea atingerii fetei cu mainile murdare, dar si prin indepartarea de persoanele care prezinta simptome de boala (stranut, secretii nazale, tuse etc.).

Riscul de a face gastroenterita infectioasa se poate reduce si prin atentia la consumul de apa si alimente in zone in care exista probleme sanitare. In aceste situatii, se va bea doar apa imbuteliata si se vor consuma alimente bine gatite. Si riscul de infectii bacteriene poate fi scazut tot prin spalatul pe maini efectuat corect si prin limitarea contactului cu persoane bolnave care pot fi contagioase.

Tot pentru a preveni frisoanele se recomanda sa nu se abuzeze de alcool si sa nu se foloseasca drogurile. Femeile nu ar trebui sa bea mai mult de un pahar pe zi, iar barbatii nu mai mult de doua. In cazul existentei unei afectiuni precum diabetul, este extrem de important controlul glicemiei.

Bibliografie:

Hypoglycemia (low blood glucose). (2015, July 1);
http://www.diabetes.org/living-with-diabetes/treatment-and-care/blood-glucose-control/hypoglycemia-low-blood.html
Section 3: Shivering [Fact sheet]. (2017) - https://www.rcoa.ac.uk/system/files/03-Shivering2017.pdf
Tunkel, A. R. (n.d.). Fever in adults - https://www.msdmanuals.com/en-gb/home/infections/biology-of-infectious-disease/fever-in-adults
What are psychogenic movement disorders? (n.d.) Retrieved from
https://www.bcm.edu/healthcare/care-centers/parkinsons/conditions/psychogenic-movement-disorders

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

PRODUSE DISPONIBILE

newsletter