Mancatul compulsiv (tulburare cunoscuta sub numele de binge eating) este un semn al perturbarii echilibrului emotional si apare atunci cand persoana are nevoie de o recompensa sau de o consolare.
De asemenea, daca organismul a fost deprivat de alimente, acesta isi va lua masuri de siguranta. Creierul retine acest incident iar organismul va avea tendinta sa ceara mai mult, pregatindu-se pentru o noua posibila infometare. Recomand o atentie sporita la acest comportament care vine de regula dupa urmarea stricta a unei diete, in perioade in care persoana sufera de anxietate sau dupa iesirea dintr-o depresie. In ultimul caz, persoana parca redescopera gusturi si mirosuri noi si va avea tendinta de a incerca din plin, multe gusturi.
Tendinta de a manca intr-un mod compulsiv s-a accentuat si de cand persoanele au posibilitatea de a lucra de acasa. Persoanele afectate au tendinta de a ascunde acest comportament si de a nu vorbi cu nimeni despre ceea ce li se intampla.
Care sunt deserviciile acestui comportament?
- Sentimentul de vinovatie pentru kilogramele in plus si pentru lipsa controlului;
- Stima de sine scazuta, ca urmare a kilogramelor dobandite si posibila izolare;
- Endorfinele castigate prin consumul de alimente nesanatoase, dispar in urmatoarea jumatate de ora insa kilogramele acumulate raman o perioada indelungata daca acest comportament persista;
- Risc de boli precum: diabet, apnee in somn, boli cardio-vasculare, artrita, colecistita. Asadar, tratarea acestei tulburari este esentiala si prioritara
- Conform studiilor, dependenta de mancare poate deveni la fel de incontrolabila ca dependenta de droguri.
Citeste despre ce poate ascunde anxietatea
Cum prevenim acest comportament?
- Eliminand sursele de stres. Studiile spun ca aproximativ 40% dintre persoane consuma alimente sau bauturi nesanatoase atunci cand sunt stresati
- Fiind activi. Sedentarismul, plictiseala creeaza oportunitati de a manca des alimente, creierul avand nevoie de ocupatie;
- Constientizand comportamentul distructiv si inlocuirea acestuia cu un hobby;
- Consumand cat mai multe lichide, inclusiv supe. In acest fel, se mai reduce senzatia de foame iar apa, fresh-urile sau supele are multiple beneficii pentru intreg organismul;
- Stabilind in mod precis ore de masa. In acest fel, organismul isi va intra intr-un ritm in care va invata sa ceara la ora stabilita;
- Un jurnal al caloriilor. In acest fel, persoana va constientiza cand mananca, ce mananca si mai ales cat mananca. Sunt si aplicatii pe mobil care ajuta in acest sens.;
- Savurand mancarea prin incetinirea ritmului;
- Eliminarea stimulilor, prin renuntarea la a cumpara alimente nesanatoase. Ca o recompensa, persoana poate pune intr-un borcan suma economisita sau sa o treaca intr-o aplicatie si poate opta sa o cheltuiasca in mod intelept;
- Un control medical. Un buletin de analize va arata care este nevoia persoanei de sare, zahar si grasimi;
- Apeland la un psihoterapeut, care va indruma persoana spre iesirea din acest cerc vicios. Psihoterapia cognitiv-comportamentala vine cu metode rapide de eliminare a acestui comportament si de dobandire a unui stil de viata sanatos, fizic si emotional.
Cum recunosti semnele atunci cand vorbim de stres, oboseala, anxietate si depresie
Despre Autor:
Mihaela Scarlat este psihoterapeut focusat pe orientarea cognitiv - comportamentala si care pune accent in sedintele de terapie pe resursele si pe strategiile rapide pe care clientul le poate accesa pentru rezolvarea situatiei. Are o experienta de peste 8 ani in lucru cu clientii, pe diverse teme: fobie, burnout, anxietate, depresie, tulburare obsesiv-compulsiva, tulburare de stres posttraumatic, disfunctie sexuala, tulburare de somn, tulburare de apetit alimentar, dependenta de substante psihotrope sau jocuri de noroc.
Contact: [email protected]
REFERINTE:
Trace SE, Thornton LM, Root TL, et al. Effects of reducing the frequency and duration criteria for binge eating on lifetime prevalence of bulimia nervosa and binge eating disorder: Implications for DSM-5. Int J Eat Disord. 2012;45(4):531–6.
Marek RJ, Ben-Porath YS, Ashton K, et al. Impact of using DSM-5 criteria for diagnosing binge eating disorder in bariatric surgery candidates: Change in prevalence rate, demographic characteristics, and scores on the minnesota multiphasic personality inventory - 2 restructured form (MMPI-2-RF). Int J Eat Disord. 2014 Jul;47(5):553–7.
Hudson JI, Hiripi E, Pope HG Jr, et al. The prevalence and correlates of eating disorders in the National Comorbidity Survey Replication. Biol Psychiatry. 2007 Feb 1;61(3):348–58.
Kessler RC, Shahly V, Hudson JI, et al. A comparative analysis of role attainment and impairment in binge-eating disorder and bulimia nervosa: Results from the WHO World Mental Health Surveys. Epidemiology and Psychiatric Sciences. 2014;23(1):27–41.
Bruce B, Wilfley D. Binge eating among the overweight population: a serious and prevalent problem. J Am Diet Assoc. 1996 Jan;96(1):58–61.
Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.
PRODUSE DISPONIBILE
