Otita: cauze, simptome, tratament

Otita: cauze, simptome, tratament

Sezonul cald este o perioada propice pentru aparitia otitei externe. Pentru a putea sa prevenim si sa tratam aceasta afectiune este bine sa stim cateva lucruri despre aceasta. Cand vorbim de otita vorbim practic de simptome ce includ diferite tipuri de dureri si manifestari ale secretiilor purulente declansate de aceasta. Otita media cronica poate fi cauzata de exemplu de haemophilus influenzae si sa impacteze in mod negativ structura conductului auditiv extern. De ce apare aceasta boala si cum se poate preveni descoperiti in acest material.

Cum apare otita?

Ce factori de risc te predispun la otita?

Care sunt simptomele otitei?

Cum se stabileste diagnosticul de otita

Cum poti preveni otita? 

Cum se trateaza otita si complicatiile sale

Cum apare otita?

Otita externa este o infectie a pielii canalului auditiv extern si este relativ frecventa. In general este cauzata de microbi (bacterii) si mai rar, agentul etiologic este o ciuperca. Unii oameni sunt mai predispusi la aparitia otitei externe. Daca in ureche patrunde apa contaminata, sampon care nu este curatat corect, fixativ de par, gel sau alte substante cosmetice, noroi, polen sau alte substante, pot sa apara mancarimi, iar incercarile de a le calma prin scarpinare sau stergere agresiva determina aparitia unei inflamatii locale. Pe o piele inflamata pot sa apara foarte usor infectii. Astfel se creeaza un cerc vicios: inflamatia creeaza mancarime, scarpinatul creeaza mai multa inflamatie, infectia se agraveaza si afectiunea devine din ce in ce mai serioasa.

Ce factori de risc te predispun la otita?

Principala greseala este aceea de a folosi excesiv si necorespunzator betisoarele de urechi. In ureche pot ramane cantitati mici de apa care formeaza mediul propice pentru inmultirea bacteriilor. Aceasta forma mai poarta numele de „otita inotatorului”, deoarece este o forma de otita care este favorizata de expunerea excesiva la umiditate. Principalii agenti implicati in aparitia otitei externe sunt: Streptococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa si Vibrio alginolyticus.

Stafilococul auriu (lat. Staphylococcus aureus) este o bacterie patogena din genul Staphylococcus, care poate produce infectii supurative sau septicemii la om si animale. Formele de manifestare ale acestor infectii sunt variate: impetigo, piodermite, stafilodermii, pneumonie stafilococica, Sindromul SSS . Se deosebeste de alte specii ale genului prin faptul ca este coagulazo-pozitiv. Acesta mai este numit si „superbacteria”, deoarece nu mai raspunde la actiunea multor antibiotice.

Bacilului piocianic (lat. Pseudomonas aeruginosa) este o bacterie aeroba gram-negativa ubicuitara, care se gaseste la nivelul solului (precum si pe fructele si legumele crude) si in apa. Este unul dintre principalii responsabili de producerea infectiilor nosocomiale (intraspitalicesti), in special in unitatile de terapie intensiva (unde colonizeaza echipamentele pentru ventilatie mecanica – se poate izola in apa din recipientele folosite in tehnica de respiratie asistata –  dar si pe cele destinate dializei).

Infectiile cu Pseudomonas aeruginosa apar in special la pacientii cu patologie ce presupune imunodeficienta (neutropenie – scadere a numarului unui tip de celule albe ce lupta impotriva infectiilor, pacienti cu infectie HIV sau cu SIDA, pacienti cu arsuri grave pe un procent semnificativ din suprafata corporala), precum si la pacientii cu boli cronice (tumori maligne, diabet zaharat, fibroza chistica).

Vibrio alginolyticus este o bacterie marină Gram-negativă. Este important din punct de vedere medical deoarece provoacă otită și infecții ale plăgilor. Este, de asemenea, prezenta în corpurile animalelor, cum ar fi pisica de mare, unde este responsabila pentru producerea  unei neurotoxine puternice, tetrodotoxina.

Pe scurt, infectiile urechii apar, de regula, atunci cand trompa lui Eustachio se inflameaza sau se blocheaza, avand drept consecinta acumularea de lichid la nivelul urechii medii. Otita este legata de probleme precum: alergiile de sezon, racelile comune, diferite forme de gripa, infectiile sinusale. Ca prevalenta, otitele apar cel mai frecvent la copii deoarece acestia nu au trompa lui Eustachio complet formata, aceasta fiind mai ingusta si mai scurta. Sugarii care sunt hraniti cu biberonul prezinta un risc mai crescut de infectii ale urechii fata de cei hraniti la san.

Care sunt simptomele otitei

Simptomele otitei variaza in functie de tipul acesteia. Asadar, la pacientii cu otita interna, principalele simptome sunt starile frecvente de ameteala, tiuitul in urechi, vertigo si stare de slabiciune. In ceea ce priveste otita medie, aceasta se manifesta in principal prin durere la nivelul urechii, dar pot aparea si alte simptome precum stare de irascibilitate, tulburari de somn, febra si frisoane, senzatie de ureche infundata, congestie nazala si probleme de auz. In cazuri mai severe, pacientul poate remarca secretii galbene la nivelul urechii, pierderea echilibrului, stare de greata insotita de varsaturi, diaree si pierderea apetitului.

Otita externa este definita, ca simptomatologie, in special prin aparitia pruritului la nivelul urechii externe. Printre alte simptome care pot aparea se numara durerea puternica la nivelul canalului auditiv si al lobului urechii, inrosirea urechii, senzatia pregnanta de ureche infundata, probleme de auz si, in cazuri mai severe, ameteli, febra si frisoane.

Copiii mai mici de sase luni, care fac febra sau manifesta orice simptome de infectie a urechii, trebuie dusi de urgenta la medic. Este important sa soliciti asistenta medicala imediata daca cel mic are febra mai mare de 39 grade Celsius sau durere puternica la nivelul urechilor.

Pe scurt, e important sa consultam un medic specialist atunci cand simtim una sau mai multe dintre urmatoare simptome:

  • -durere la nivelul urechii
  • -senzatie de ureche infundata
  • -greata
  • -scaderea auzului
  • -secretii la nivelul urechii

In concluzie, in functie de anumite patologii si simptome iata cum arata detaliate formele de otita: 

Otita interna este cunoscuta si sub denumirea de labirintita. Aceasta este caracterizata prin inflamatia urechii interne. In general, acest tip de otita dispare de la sine, fara sa fie nevoie de tratament. Pot exista, insa, si situatii in care otita interna se agraveaza sau pacientul manifesta o forma severa, caz in care este necesar un tratament medicamentos. In caz contrar, pacientul risca sa isi piarda auzul. Labirintita sau otita interna este o forma relativ rara de otita, mult mai rar intalnita fata de otita medie sau externa.

Otita medie este infectia care apare la nivelul urechii medii. Virusul sau bacteria care patrunde in ureche da curs inflamatiei in regiunea din vecinatatea timpanului. Aceasta afectiune este mai des intalnita in randul copiilor. Asadar, in jur de 80% dintre copii au de-a face cu o asemenea infectie pana la varsta de trei ani. La fel ca in cazul otitei interne, si otita medie se poate vindeca de la sine, fara tratament. Tratamentul este, insa, recomandat daca durerea persista si/sau apar si alte simptome, cum ar fi febra sau frisoanele.

Otita externa are legatura cu inflamatia partii vizibile a urechii. Aceasta apare din cauza bacteriilor sau fungilor care ataca urechea externa. Anumite situatii predispun individul la aparitia otitei externe, cum ar fi spalatul urechilor cu sapun sau cu alte substante care agreseaza pielea, anumite afectiuni, precum dermatita atopica sau psoriazisul, practicarea sporturilor acvatice (urechea inotatorului), folosirea incorecta a betisoarelor pentru curatarea urechilor sau lipsa unei igiene corespunzatoare a urechilor.

Cum se stabileste diagnosticul de otita

Diagnosticul de otita trebuie sa urmareasca anumite semne, iar simptomele unei infectii ale urechii pot indica o serie de afectiuni. Este important sa obtineti un diagnostic precis si un tratament prompt. Apelati medicul daca:

  • Simptomele dureaza mai mult de o zi;
  • Simptomele sunt prezente la un copil cu varsta mai mica de 6 luni;
  • Durerea la ureche este severa;
  • Bebelusul sau copilul tau este nedormit sau iritabil dupa o raceala sau o alta infectie respiratorie superioara;
  • Observati o descarcare de lichid, puroi sau sange din ureche.

Cum poti preveni otita

Cand vorbim de preventie, in cazul otitei trebuie sa fim atenti la urmatoarele aspecte:

  • Evitati contactul cu fumul de tutun la mana a doua, cunoscut si sub denumirea de fumat pasiv. Fumatul pasiv provoaca mai multe infectii si poate provoca infectii mai severe. Asigurati-va ca nimeni nu fumeaza in casa dvs. Nimeni nu trebuie sa fumeze in casa sau in masina, mai ales atunci cand sunt prezenti copiii.
  • Controlati alergiile. Inflamarile cauzate de alergii pot provoca infectii ale urechii, mai ales daca dumneavoastra sau copilul dumneavoastra aveti alte alergii, cum ar fi eczema;
  • Reduceti expunerea copilului dvs. la raceli in primul an de viata. Majoritatea infectiilor urechii incep cu o raceala. Daca este posibil, incercati sa amanati utilizarea centrelor mari de zi in primul an;
  • Alaptati copilul in primele 6-12 luni de viata. Anticorpii din laptele matern reduc rata infectiilor urechii;
  • Aveti grija la respiratie si sforait. Sforaitul sau respiratia constanta prin gura pot fi cauzate de adenoizi mari. Acestea pot contribui la infectii ale urechii. Poate fi necesar un examen efectuat de un medic otorinolaringologic si chiar o interventie chirurgicala pentru indepartarea adenoidelor (adenoidectomie).
  • Imunizari: Asigurati-va ca imunizarile copilului dvs. sunt la zi, inclusiv vaccinul antigripal (vaccin antigripal) pentru cei de sase luni si mai mari. Prevenirea infectiilor virale si a altor infectii ajuta la prevenirea infectiilor urechii.

Cum se trateaza otita si complicatiile sale?

Odata ce otita este confirmata prin vizita la medic si stabilirea tipicitatii acesteia, tratamentul medicamentos pentru vindecarea otitei poate sa includa: antibiotice - pentru tratarea infectiilor cauzate de microorganisme bacteriene, antialgice - pentru calmarea durerii, antipireice - pentru scaderea febrei, alte medicamente cu efect analgezic - pentru calmarea durerii (picaturi);

Tratamentul local al otitei consta in aplicarea unor mese de tifon imbibate in solutie cu antibiotic, de catre medicul specialist. Mesa se schimba o data la 24 sau 48 de ore. Peste aceasta mesa, pacientul trebuie sa toarne cateva picaturi de solutie cu antibiotic, de doua sau trei ori pe zi, timp de cel mult 7 zile.

Otita apare atunci cand o infectie declansata pe fondul racelii, alergiilor sau infectiei tractului respirator superior conduc la acumularea de puroi si mucus in spatele timpanului, provocand dureri de urechi si umflaturi locale.

In tarile dezvoltate aproximativ 90% dintre copii au cel putin un episod de infectie la urechi inainte de a merge la scoala, cel mai adesea intre sase luni si patru ani. In zilele noastre, complicatiile secundare ale otitei apar la aproximativ unul din doua mii de copii din aceste tari. Gravitatea otitei a fost documentata pentru prima data de catre medicul grec Hippocrates in jurul anului 460 i.e.n. "Durerea acuta a urechii insotita de febra mare poate duce la instalarea delirului si a decesului," scria Hippocrates.

Cea mai periculoasa complicatie ce apare in organism pe fondul otitei este abcesul cerebral, o acumulare de puroi la nivelul creierului pe fondul infectiei. Cele mai frecvente simptome ale abcesului cerebral sunt: cefaleea, febra, greata, varsaturile, deficitele neurologice.

Datorita tehnicilor neurochirurgicale moderne, majoritatea abceselor cerebrale pot fi aspirate sau drenate, urmate de tratamentul animicrobian intravenos timp de sase si pana la opt saptamani. In ultimii 50 de ani, instalarea decesului pe fondul abcesului cerebral a scazut de la 40% la 10%, iar rata de recuperare completa a pacientilor ce sufera de abces cerebral a crescut de la 33% la 70%.

Daca otita este lasata netratata, ea poate avea consecinte ireversibile asupra auzului. In plus, morbiditatea cauzata de aceasta boala ramane semnificativa, in ciuda utilizarii frecvente a antibioticelor sistemice pentru a trata boala si complicatiile acesteia. Complicatiile intratemporale si intracraniene ale otitei sunt cele doua tipuri majore.

Complicatiile intratemporale includ urmatoarele:

  • Pierderea auzului. Complicatia este rara, aparand la aproximativ doi din 10 mii de copii care sufera de otitia medie acuta.
  • Perforatie timpanului. Un timpan rupt este o gaura in tesutul subtire care separa canalul urechii de urechea medie (timpan). Un timpan rupt poate duce la pierderea auzului. De asemenea, va poate face urechea medie vulnerabila la infectii.
  • Otita medie supurativa cronica. Otita medie cronica supurativa este definita ca o membrana timpanica perforata cu drenaj persistent din urechea medie timp de mai mult de 2-6 saptamani.
  • Colesteatom. Un colesteatom se dezvolta adesea ca un chist sau sac care varsa straturi de piele veche. Pe masura ce aceste celule moarte se acumuleaza poate creste in dimensiune si poate distruge oasele delicate ale urechii medii. Acest lucru poate afecta auzul, echilibrul si functia muschilor faciali.
  • Timpanoscleroza. Timpanoscleroza reprezinta stadiul final al oricarui proces inflamator cronic care afecteaza urechea. Este o afectiune care are sanse foarte mici de rezolvare spontana. Din cauza calcificarii, poate duce la pierdere auditiva conductiva permanenta.
  • Mastoidita acuta. Aceasta boala se descrie printr-o infectie ce afecteaza osul mastoid situat in spatele urechii. Boala trebuie tratata pentru a preveni progresul sau si aparitia complicatiilor mai grave. Tratamentul include administrarea intravenoasa a antibioticelor si plasarea locala a unui tub de drenaj.
  • Paralizia faciala. Inainte de aparitia pe piata a antibioticelor, aceasta complicatie debilitanta aparea la aproximativ doi pacienti din 100 ce sufereau de otita medie acuta. De la aparitia antibioticelor rata a scazut la jumatate, respectiv un caz din doua mii. Aproximativ 95% dintre pacientii ce sufera de otita medie acuza si care dezvolta paralizie faciala ajung sa se recupereze complet.
  • Granulom de colesterol. Granulomul de colesterol este un tip special de tesut de granulare a urechii medii, care este in special predispus la sangerare si este o cauza frecventa a unui hemotimpan. Granuloamele colesterolului reprezinta cea mai frecventa leziune chistica a apexului petros.

Ce nu stiai despre urechea umana?

1. O proteina pe nume prestina se regaseste in urechea interna, mai precis in cohlee. Mai exact, prestina se afla in celulele ciliate. Celule ciliate sunt sisteme senzoriale, responsabile cu simtul auzului. Exista doua tipuri de celule ciliate: interne si externe. In cohleea umana se gasesc aproximativ 3.500 de celule ciliate interne si circa 12.000 de celule ciliate externe.

Celulele ciliate interne transmit semnale electrice catre creier, in functie de oscilatia lor (produsa, desigur, de vibratiile sonore care ajung la ele). Pe de alta parte, celulele ciliate externe convertesc orice modificare de potential electric, comandat de creier, in miscare in sens longitudinal. Ele joaca astfel rolul unor amplificatoare electromecanice de sunet. Mai putin cunoscut este faptul ca prestina este capabila sa produca energie electrica de ordinul a catorva nanoWati.

2. Dincolo de rolul pozitiv in dietele vegane, ciuperca se aseamana foarte mult cu urechea umana si ajuta la mentinerea auzului. Daca adaugati ciuperci in dieta zilnica, veti ajuta la imbunatatirea auzului si la buna functionare a mecanismelor urechii pentru ca substantele din ciupercile comestibile ajuta la hranirea cohleei.

3. Urechea contine cel mai mic os din tot organismul uman. Acesta este etrierul, un nume care vine din forma sa care aminteste de etrierii folositi de calareti pentru o sa mai buna. Etrierul este cel mai mic os din corpul uman. Este una dintre cele trei oase mici situate in urechea medie. Cu o lungime de 2, 6 - 3, 4 mm, cantareste intre 2 si 4, 3 mg. Pe scurt, este vorba de dimensiunea unui bob de orez!

4. Putini stiu de exemplu ca in cazul in care o persoana moare de stop cardio-respirator, vazul este primul simt care dispare, iar auzul ultimul.

5. Poate parea ciudat dar daca ne hranim pana la satietate, primul simt care isi pierde din putere este auzul care scade progresiv cu cat mancam mai mult la o singura masa.

6. Daca va intrebati de ce apare ceara in urechi este pentru ca in ureche exista pana la 4.000 de glande generatoare de ceara care are aceeasi consistenta ca ceara de albine si este inflamabila.

7. Chiar daca auzul uman nu este la fel de ager ca auzul unor feline sau altor specii de pradatori, urechea umana poate distinge pana la 300.000 de tonalitati.

8. Suprafaţa timpanului este de aproximativ 5,5 milimetri, melcul osos are 3 cm lungime, iar canalul auditiv extern are o lungime de 1,5 cm.  

Mai multe insight-uri despre cum functioneaza auzul in acest material video:

Sursa foto: shutterstock

SURSE DOCUMENTARE:

https://medlineplus.gov/eardisorders.html

https://www.britannica.com/science/ear-disease/Frostbite

REFERINTE:

  1. Abrams H, Chisolm TH, McArdle R. A cost-utility analysis of adult group audiologic rehabilitation: are the benefits worth the cost? (abstract) J Rehab Res Develop. 2002; 
  2. Adams PF, Hendershot GE, Marano MA. Current estimates from the National Health Interview Survey, 1996. (abstract) Hyattsville, MD: National Center for Health Statistics. Vital Health Stat 10. 1999 Oct; 
  3. American National Standards Institute. Determination of occupational noise exposure and estimation of noise-induced hearing impairment. ANSI S3.44. New York: Acoustical Society of America, 1996;
  4. Arlinger S. A survey of public health policy on bilateral fittings and comparison with market trends: The evidence-base required to frame policy. (abstract) Int J Audiol. 2006; 
  5. Barnett S, Franks P. Health Care Utilization and Adults Who are Deaf: Relationship with Age at Onset of Deafness. (abstract) HSR: Health Serv Res. 2002 Feb; 
  6. Bertsche PK, Mensah E, Stevens T. Complying with a corporate global noise health surveillance procedure ─ do the benefits outweigh the costs? (abstract) AAOHN J. 2006 Aug; 
  7. Boer JB, Foets M, Hoeymans N, et al. Which chronic conditions are associated with better or poorer quality of life? (abstract) J Clin Epidemiol. 2000; 
  8. Collins, JG. Prevalence of selected chronic conditions: United States 1990-1992. (abstract) Hyattsville, MD: National Center for Health Statistics. Vital Health Stat.10. 1997 Jan;
  9. Dettman SJ, Pinder D, Briggs RJS, et al. Communication development in children who receive the cochlear implant younger than 12 months: Risks versus benefits. (abstract) Ear Hear. 2007; 
  10. Fingerhut M, Nelson DI, Driscoll T, et al. The contribution of occupational risks to the global burden of disease: summary and next steps. (abstract) Med Lav. 2006 Mar–Apr; 

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

PRODUSE RECOMANDATE

Top vanzari
Taffix Spray Nazal, 1g

Protecție și siguranțăO măsură suplimentară de protecție împotriva...

65,40 RON
newsletter