Boala Addison: Cum se manifesta si tipuri de tratament

Publicat la: 12/07/2022

Boala Addison: Cum se manifesta si tipuri de tratament

Boala Addison, numita si insuficienta suprarenala sau adrenala, este o afectiune a glandelor suprarenale. Boala apare atunci cand acestea nu produc suficienti hormoni steroidieni, cortizol si aldosteron. Acesti hormoni sunt implicati intr-un numar impresionant de procese din organism, astfel ca imbolnavirea glandelor suprarenale afecteaza, in timp, majoritatea sistemelor din corp. In continuare, poti afla care sunt cauzele aparitiei bolii Addison, cum se manifesta, dar si cum este diagnosticata si care este tratamentul acestei afectiuni.

Cum se manifesta Boala Addison?

Simptomele bolii Addison se dezvolta de obicei lent, adesea pe parcursul a cateva luni. Adesea, boala progreseaza atat de lent incat simptomele sunt ignorate pana cand apare un trigger extern, cum ar fi o alta boala aparent banala sau un accident, care agraveaza simptomele. Semnele si simptomele pot include:

  • Oboseala extrema
  • Pierderea in greutate si scaderea apetitului
  • Intunecarea pielii (hiperpigmentare)
  • Tensiune arteriala scazuta, chiar si lesin
  • Pofta de sare
  • Nivel scazut de zahar din sange (hipoglicemie)
  • Greata, diaree sau varsaturi (simptome gastrointestinale)
  • Durere abdominala
  • Dureri musculare sau articulare
  • Iritabilitate
  • Depresie sau alte simptome comportamentale
  • Caderea parului corporal sau disfunctie sexuala la femei
  • Insuficienta suprarenala acuta (criza addisoniana)

Uneori, semnele si simptomele bolii Addison pot aparea brusc. Insuficienta suprarenala acuta (criza addisoniana) poate duce la soc care pune viata in pericol. 

Ce trebuie sa stii despre modul de manifestare al bolii Addison

Boala Addison daca este lasata nediagnosticata la timp poate duce in timp la: slabiciune severa, confuzie, stari de lesin si vertij, durere in partea inferioara a spatelui sau a picioarelor, dureri abdominale severe, varsaturi si diaree cronice care pot duce la deshidratare, stari de anxietate severa si delir, tensiune arteriala scazuta,pPotasiu ridicat (hiperkaliemie) si sodiu scazut (hiponatremie).

De ce apare boala Addison?

Dupa cum am spus anterior, Boala Addison este o tulburare in care glandele suprarenale – care stau deasupra rinichilor – nu produc suficienti hormoni cortizol si aldosteron. (Homonii sunt substante chimice care controleaza functia tesuturilor sau organelor.) Cortizolul ajuta organismul sa raspunda la stres, inclusiv stresul cauzat de boala, rani sau interventii chirurgicale. De asemenea, ajuta la mentinerea tensiunii arteriale, a functiei inimii, a sistemului imunitar si a nivelului de glucoza (zahar) din sange.

Aldosteronul afecteaza echilibrul de sodiu si potasiu din sange. Aceasta, la randul sau, controleaza cantitatea de lichid pe care rinichii o indeparteaza sub forma de urina, ceea ce afecteaza volumul si tensiunea arteriala.

Boala Addison este numita si „insuficienta suprarenala primara”. O tulburare asociata, „insuficienta suprarenala secundara”, apare atunci cand hipofizarul, o glanda mica de la baza creierului, nu secreta suficient hormon adrenocorticotrop (ACTH), care activeaza glandele suprarenale pentru a produce cortizol.

Cat de frecventa este boala Addison?

In Statele Unite, boala Addison afecteaza 1 din 100.000 de oameni. Apare atat la barbati, cat si la femei in mod egal si la toate grupele de varsta, dar este cel mai frecvent in intervalul de varsta 30-50 de ani. 

Ce este sindromul Adam-Stokes

Cum este diagnosticata boala Addison?

Pentru a determina daca aveti boala Addison, sunt recomandate o serie de teste precum:

Petele intunecate de pe piele ar putea fi un indiciu pentru ca medicul sa ia in considerare testarea pentru boala Addison;
Testele de sange sunt necesare pentru a masura nivelurile de sodiu, potasiu, cortizol si ACTH din fluxul sanguin;
Test de stimulare cu ACTH pentru a verifica raspunsul glandelor suprarenale dupa ce vi se administreaza ACTH artificial. Daca glandele suprarenale produc niveluri scazute de cortizol dupa injectare, este posibil ca acestea sa nu functioneze corect;
Raze X pot fi facute pentru a cauta depozite de calciu pe glandele suprarenale;
Tomografia computerizata utilizeaza computere pentru a combina multe imagini cu raze X in vederi in sectiune transversala. Se poate face o scanare CT pentru a evalua suprarenale si/sau glanda pituitara. De exemplu, poate arata daca sistemul imunitar a afectat glandele suprarenale sau daca glandele sunt infectate.

Cum este tratata boala Addison?

Pentru a trata boala Addison, medicul poate prescrie hormoni similari cu cei produsi de glandele suprarenale; de exemplu, pastile cu hidrocortizon pentru a inlocui cortizolul. Daca, de asemenea, aveti lipsa de aldosteron, este posibil sa primiti pastile de acetat de fludrocortizon. Daca luati fludrocortizon, medicul dumneavoastra va poate spune sa cresteti aportul de sare, mai ales pe vreme calda si umeda si dupa exercitii fizice intense. In situatii de urgenta si in timpul interventiei chirurgicale, medicamentul se administreaza intravenos (direct intr-o vena).

Care sunt perspectivele pentru persoanele cu boala Addison?

Persoanele care au boala Addison vor trebui sa ia medicamente pentru tot restul vietii si pot duce o viata normala sanatoasa. Daca aveti boala Addison, trebuie sa aveti o carte de identitate si sa purtati o bratara in orice moment pentru a informa personalul medical ca aveti boala.

Aveti intotdeauna medicamente suplimentare la indemana in cazul in care va imbolnaviti si aveti nevoie de mai multe. Adresati-va medicului dumneavoastra despre administrarea unei injectii de cortizol pentru situatii de urgenta si asigurati-va ca cineva cu dvs. stie cum sa va administreze injectarea.

Sursa: https://my.clevelandclinic.org/

Bibliografie:

1. Dimitrios Chantzichristos; Anders Persson; Björn Eliasson; Mervete Miftaraj; Stefan Franzén; Ragnhildur Bergthorsdottir; Soffia Gudbjörnsdottir; Ann-Marie Svensson; Gudmundur Johannsson (1 April 2016). "Patients with Diabetes Mellitus Diagnosed with Addison´s Disease Have a Markedly Increased Additional Risk of Death". Cushing Syndrome and Primary Adrenal Disorders. Meeting Abstracts. Endocrine Society.

2. Bergthorsdottir, Ragnhildur; Leonsson-Zachrisson, Maria; Odén, Anders; Johannsson, Gudmundur (2006-12-01). "Premature Mortality in Patients with Addison's Disease: A Population-Based Study". The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism. 91 (12);

3. Odeke, Sylvester. "Addison Disease". eMedicine. Archived from the original on 7 July 2007. Retrieved 25 July 2007.

4. Volpé, Robert (1990). Autoimmune Diseases of the Endocrine System. CRC Press. p. 299. 

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

PRODUSE DISPONIBILE

Top vanzari
HOFIGAL Gemoderivat mladite zmeur, libidou crescut

Gemoderivatul din mladite de zmeur de la Hofigal este un produs...

12,40 RON
Climenum x 28 + 28 compr. film.

Climenum reprezinta un aliat de nadejde in timpul menopauzei, asupra...

38,90 RON
newsletter