Rolul acizilor grasi polinesaturati in alimentatia copiilor

Publicat la: 29/07/2022

Rolul acizilor grasi polinesaturati in alimentatia copiilor

Corpul nostru poate folosi proteine pentru a genera energie, dar carbohidratii si grasimile nu pot fi transformate in proteine. De aceea, in special la copii, cantitatea si compozitia proteinelor - aminoacizii care stau la baza - sunt de cea mai mare importanta pentru dezvoltarea corecta si sanatoasa iar acizii grasi polinesaturati sunt esentiali pentru sistemul lor digestiv.

Cercetarile au aratat ca la o ratie de aproximativ 2500 de calorii pe zi, doar 80% din necesarul de nutrienti este asigurat, iar femeile, in general, consuma zilnic sub 2000 kcal, motiv pentru care se confrunta mai des cu carente de vitamine si minerale decat barbatii. De ce au nevoie copiii de acizi grasi polinesaturati si cum trebuie introdusi in alimentatie descopera in acest material.

De ce au nevoie copiii de acizi grasi? Ce sunt acizii grasi nesaturati? 

Rolul acizilor grasi polinesaturati. Acizi grasi polinesaturati alimente

Diferenta dintre OMEGA 3 si OMEGA 6. Acizi grasi nesaturati exemple 

Ce sunt acizii alimentari? Ce sunt acizii grasi?  Ce este OMEGA 6

Clasificarea acizilor grasi polinesaturati. Contraindicatii

De ce au nevoie copiii de acizi grasi? Ce sunt acizii grasi nesaturati?

De ce au nevoie copiii de acizi grasi in alimentatie? Raspunsul e simplu. Organismul nu produce OMEGA 3 sau OMEGA 6, acizi esentiali in diferite procese metabolice. In plus, unele cercetari au aratat ca grasimile omega-3 pot ajuta la gestionarea conditiilor psihologice si comportamentale datorita rolului lor in functia neurotransmitatoare. Studiile au aratat ca suplimentarea cu omega-3 are beneficii si asupra simptomelor tulburarii de hiperactivitate a deficitului de atentie (ADHD), incluzand procesarea afectata a emotiilor si trasaturile antisociale.

Alte studii au asociat capacitatea de citire mai slaba cu niveluri scazute ale unui anumit tip de grasime omega-3 la copii, iar suplimentele au fost asociate cu o functie de memorie imbunatatita. Studiile efectuate la copiii japonezi au aratat ca aportul de peste este asociat invers proportional cu simptomele depresive.

Iar efectele antiinflamatorii ale grasimilor omega-3 au fost, de asemenea, studiate ca un potential tratament pentru afectiuni variind de la obezitate la astm si pana la infectii ale cailor respiratorii superioare. Pe scurt, copiii au nevoie de grasimi in alimentatie, pentru producerea energiei si absorbtia vitaminelor. Grasimile reprezinta cea mai buna sursa de energie, asigura totodata depozitele de energie de care au nevoie intre mese, si atat copiii cat si adultii au nevoie de o doza minima de OMEGA 3 si OMEGA 6 zilnic.

CE ESTE SATURATIA DE OXIGEN SI CUM SE MASOARA

Rolul acizilor grasi polinesaturati. Acizi grasi polinesaturati alimente

Studiile au aratat ca consumul de acizi grasi saturati are un efect daunator asupra lipidelor serice prin cresterea nivelului de colesterol al lipoproteinelor cu densitate joasa (LDL) nivelurile de colesterol seric, in timp ce acizii grasi cu lant mai lung (12, 14 sau 16 atomi de carbon) sunt mai susceptibili de a creste nivelul de LDL. O exceptie de la aceasta este acidul stearic, care nu pare sa creasca colesterolul seric. Consumul crescut de acizi grasi saturati a fost, de asemenea, asociat cu un risc crescut de boala coronariana. 

Pe de alta parte, mai multe studii au gasit o asociere intre un aport crescut de acizi grasi mononesaturati si un risc scazut de CHD.Iar BETA Caroten si alfa-tocoferol au un risc de a nu se asimila corect in organism la persoanele care fumeaza. Dovezile din studii clinice controlate au aratat ca acizii grasi mononesaturati afecteaza in mod favorabil o serie de factori de risc pentru CHD, inclusiv scaderea nivelurilor de colesterol total si LDL, protejarea impotriva trombogenezei, reducerea susceptibilitatii LDL la oxidare, si producand un profil glicemic mai favorabil.

Ce trebuie sa intelegem. Acizii grasi nesaturati ajuta colesterolul ,,bun,, in timp ce acizii grasi saturati multiplica riscurile unui colesterol ,,rau,,. 

Colesterolul deplasează o serie de proteine prin organism. Lipoproteinele cu densitate scazuta(LDL) sunt cunoscute si sub denumirea de colesterol "rau". Pe de alta parte exista si asa-numitul colesterol "bun" sau lipoproteine cu densitate mare(HDL). Aceste doua tipuri de lipide, impreuna cu trigliceridele compun nivelul total de colesterol din sange, nivel care poate fi masurat in urma unui test de sange. Lipoproteinele cu densitate mare (HDL) au rolul de a transporta colesterolul din diferite parti ale corpului spre ficat, si de a impiedica depunerea acestuia in peretii vaselor de sange. Rolul pozitiv al colesterolului HDL consta in faptul ca inlatura si elimina excesul de colesterol.

Pentru a circula prin artere, colesterolul trebuie sa fie transportat de molecule ajutatoare, numite lipoproteine. Colesterolul HDL este, dupa spusele medicilor, de folos in numeroase situatii, avand tendinta de a reduce riscul bolilor cardiovasculare. Altfel spus, colesterolul HDL reduce nivelul colesterolului LDL (colesterolul rau), reciclandu-l totodata, prin transportarea acestuia catre ficat, unde urmeaza sa fie procesat. In plus, colesterolul HDL protejeaza peretii interiori ai vaselor de sange (endotelii). Deteriorarea endoteliului este primul pas in declansarea aterosclerozei, care, la randul ei, provoaca infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral. Colesterolul HDL curata endoteliul si il mentine sanatos.

Testul de HDL colesterol este utilizat impreuna cu alte teste de lipide pentru a determina riscul pacientului la aparitia bolilor cardiovasculare. Nivelul optim de HDL colesterol este in jur de 45 mg/dl pentru barbati si in jur de 55 mg/dl pentru femei, insa valorile normale sunt cuprinse intre 35 si 100 mg/dl. Exista un risc crescut de cardiopatie ischemica atunci cind nivelul de HDL - colesterol este sub 35 mg/dl.

Atunci cand vorbim de acizi polinesaturati alimente, adica in ce alimente gasim acest tip de acid trebuie sa stim urmatoarele lucruri. Acizii nesaturati ii gasim in diferit procente in uleiurile vegetale la prima presa din soia, rapita, masline. 

Nucile autohtone si semintele de migdale, de susan, contin doze de acid linolenic. Fasolea de toate marimile si culorile uscata este bogata in acid linolenic, care se gaseste in germenii bobului. Acizi nesaturati mai gasim in spanac, legume crucifere (broccoli, conopida) si dovleac. Fructele de mare precum crevetii, midiile, stridiile contin acid alfa-linolenic, dar si compusii EPA (acidul eicosapentaenoic) si DHA (acidul docosahexaenoic). 

CE SE INTAMPLA CAND AI CARENTA DE VITAMINE

Diferenta dintre OMEGA 3 si OMEGA 6. Acizi grasi nesaturati exemple

La intrebarea care sunt acei acizi grasi nesaturati sau daca vrei sa afli exemple de acizi grasi nesaturati te poti uita pe etichetele produselor alimentare pentru copii. Iar daca vrei sa stii diferenta dintre OMEGA 3 si OMEGA 6 e suficient sa citesti acest capitol. Cateva exemple de acizi grasi nesaturati. Acid oleic care se gaseste in uleiul de masline presat la rece la prima presa, Acid linoleic pe care il gasim in uleiul de sofran la prima presa, Acid linolenic pe care il gasim in Uleiul de soia presat la rece, Acid arahidonic pe care il intalnim in produse lactate de vita, oaie, Acid eicosapentaenoic pe care il intalnim in uleiul de cod, de macrou, de krill si ton. 

Omega 3 ocupa primul loc ca importanta in lista acizilor grasi si ofera cele mai multe beneficii sanatatii. Acesta reprezinta o sursa de energie pentru organism si se incadreaza in familia acizilor polinesaturati, fiind de trei feluri: acidul alfa linoleic (ALA), acidul eicosapentanoic (EPA) si acidul docohexanoic (DHA). ALA se intalneste in uleiurile vegetale si spirulina, iar EPA si DHA in majoritatea soiurilor de peste. Acizii grasi Omega 3 sunt componenta esentiala a membranelor celulare, fiind implicati in majoritatea functiilor organismului.

Studii numeroase au demonstrat calitatile pe care omega 3 le are in mentinerea bunei functionari a sistemului cardiovascular. In primul rand, omega 3 actioneaza prin reducerea nivelului de trigliceride din sange si cresterea colesterolului bun, implicit avand o actiune pozitiva asupra hipertensiunii arteriale.

Totodata, previne aparitia aterosclerozei prin incetinirea procesului de depunere a placilor de aterom pe vasele de sange. De asemenea, omega 3 are actiune pozitiva asupra sistemului nervos, ajuta in dezvoltarea creierului bebelusilor, contribuie la tratarea depresiei si a schizofreniei, restabileste echilibrul emotional, inlatura eficient stresul si oboseala si creste performantele intelectuale.

Pe de alta parte, acizii grasi omega 3 previn aparitia bolilor inflamatorii intestinale si amelioreaza simptomele diabetului zaharat, ale artritei reumatoide si ale osteoporozei, dar si ale lupusului eritematos sistemic si ale psoriazisului. Conform studiilor, acizii grasi Omega 3, gratie atributelor antioxidante si antiiflamatorii, incetinesc procesul de imbatranire si favorizeaza vindecarea rapida a ranilor si eczemelor, imbunatatind vizibil aspectul pielii.

Un rol mai putin cunoscut al acizilor grasi omega 3 este contributia importanta pe care o au in metabolizarea rapida a lipidelor si, implicit, in pierderea kilogramelor in plus. De asemenea, s-a demonstrat clinic ca persoanele care au o dieta bogata in omega 3 au un risc scazut de a dezvolta cancer, in special cancer de colon, cancer de san si cancer de prostata.

Omega 6 sunt acizi grasi ce fac parte din clasa acizilor polinesaturati. Organismul nu are capacitatea de a produce cantitatea de Omega 6 ce ii este necesara, de aceea trebuie sa avem o alimentatie care sa ii asigure aportul necesar. Printre beneficiile acizilor grasi Omega 6 se numara: reducerea riscului cardiac, reducerea nivelului de colesterol din sange, reducerea riscului de cancer. Omega 6 joaca un rol important si in refacerea tesuturilor dupa efortul fizic intens. Mai exact, acizii grasi Omega 6 stimuleaza refacerea tesuturilor si combat inflamatia produsa la nivelul musculaturii.

Pentru ca organismul sa poate beneficia din plin de efectele acizilor grasi Omega 6, trebuie respectat raportul dintre Omega 6 si Omega 3. Ideal ar fi ca acest raport sa fie de 1:1. Omega 6 sunt benefici atunci cand sunt consumati in cantitatile corecte, insa societatea in care traim ne indeamna sa consumam acesti acizi grasi in cantitati prea mari, deregland astfel aportul de Omega 6 – Omega 3 de 1:1.

Ce sunt acizii alimentari. Ce sunt acizii grasi. Ce este OMEGA 6

Acizii din industria alimentara sunt utilizati pentru a pastra si a oferi produselor de cofetarie, bauturilor si conservelor un gust placut. Toti acizii organici aprobati pentru productia de alimente sunt siguri pentru sanatate. Acizii alimentari sunt un concept destul de larg care uneste substantele anorganice si organice. Toate acestea au proprietati diferite si sunt utilizate in industria alimentara ca aditivi care reglementeaza anumite calitati ale produselor. Cei mai cunoscuti acizi alimentari sunt: Ascorbic, Acetic, Fumaric, Gluconic, Citric, Oxalic si Formic.

Desi toate grasimile sunt construite din acizi grasi, majoritatea discutiilor despre acizi grasi se concentreaza pe tipologia acestora. Acizi grasi polinesaturati si mononesaturati. Omega-3 si omega-6 sunt deosebit de importanti. Sunt cunoscuti ca acizi grasi esentiali deoarece organismul nu ii poate produce. Ele trebuie consumati din alimente sau suplimente alimentare.

Majoritatea alimentelor contin un amestec de grasimi. Chiar si alimentele care contin acizi grasi sanatosi pot contine unele grasimi saturate. De asemenea, este important sa ne amintim ca toate grasimile sunt bogate in calorii si trebuie folosite cu moderatie. Daca va intrebati daca aveti destui acizi grasi „buni” in dieta dumneavoastra, raspunsul nu este simplu.

Exista totusi o recomandare pentru acidul linolenic (un omega-3) si pentru acidul linoleic (un omega-6) pentru copii si adulti tineri. Pentru majoritatea oamenilor, scopul ar trebui sa fie o dieta bine echilibrata, in care acizii grasi sanatosi au luat locul majoritatii grasimilor saturate. Pentru ca este important sa intelegi sistemul digestiv al copiiilor si al adultilor totodata, trebuie sa intelegi ce sunt acizii alimentari, ce sunt acizii grasi si ce este OMEGA 6. 

Potrivit Asociatiei Americane a Inimii, in jur de 5-10% din aportul caloric zilnic ar trebui sa fie alcatuit din acizi grasi Omega 6. Doza zilnica recomandata difera de la un individ la altul, fiind stabilita in functie de varsta acestuia, de starea de sanatate si de nevoile organismului fiecaruia.

Bebelusii mai mici de 6 luni au nevoie de 4,4 grame de Omega 6 zilnic, in timp ce dupa ce depasesc aceasta varsta nevoile cresc la 4,6 grame. Bebelusii isi iau aceasta cantitate din laptele matern sau din laptele praf, asa ca nu e necesara suplimentarea acestui aport. Copiii cu varste cuprinse intre 4-8 ani au nevoie de 10 g de Omega 6 zilnic, insa in cazul baietilor aceasta doza creste pana la 12 grame pe zi dupa implinirea varstei de 13 ani.

In perioada adolescentei, fetele au nevoie de 11 g pe zi, in timp ce baietii au nevoie de 16 g. Odata ajunsi la maturitate, barbatii au nevoie de 17 g de Omega 6 pe zi, in timp ce femeile au nevoie de 12 g. Femeile insarcinate sau care alapteaza au nevoie de 13 g de Omega 6/ zilnic.

Acizii grasi polinesaturati Omega 6 sunt esentiali pentru buna functionare a organismului, constribuind la functionarea aparatului reproducator, la eficienta metabolismului, avand un rol important in sanatatea osoasa, precum si in mentinerea parului si pielii frumoase.

Carenta de Omega 6 poate cauza o serie de complicatii. In primul rand, lipsa de Omega 6 determina deshidratarea pielii, aparitia iritatiilor cutanate, caderea parului, uscaciunea ochilor, accentueaza durerile articulare si totodata mareste colesterolul. In cazuri severe de deficit de Omega 6 pot aparea chiar si aritmiile, vindecarea greoaie a infectiilor, complicatii renale, probleme de crestere ori probleme comportamentale.

Clasificarea acizilor grasi polinesaturati. Contraindicatii

Atunci cand vorbim de clasificarea acizilor grasi polinesaturati trebuie sa intelegem structura lor chimica. Grasimile sunt un grup de compusi chimici care contin acizi grasi. Energia este stocata in organism mai ales sub forma de grasime. Grasimile sunt, de asemenea, necesare in dieta pentru a furniza acizi grasi esentiali, care sunt substante esentiale pentru crestere, dar nu sunt produse de organism.

Exista trei tipuri principale de acizi grasi: saturati, mononesaturati si polinesaturati. Toti acizii grasi sunt lanturi de atomi de carbon cu atomi de hidrogen atasati la atomii de carbon.

Un acid gras saturat are numarul maxim posibil de atomi de hidrogen atasati la fiecare atom de carbon. Prin urmare, se spune ca este „saturat” cu atomi de hidrogen si toti atomii de carbon sunt atasati unul de celalalt prin legaturi simple.

La unii acizi grasi, o pereche de atomi de hidrogen din mijlocul unui lant lipseste, creand un gol care lasa doi atomi de carbon conectati printr-o legatura dubla, mai degraba decat o legatura simpla. Deoarece lantul are mai putini atomi de hidrogen, se spune ca este „nesaturat”. Un acid gras cu o legatura dubla este numit „mononesaturat” deoarece are un singur interval. Acizii grasi care au mai mult de un gol sunt numiti „polinesaturati”.

Grasimea din alimente contine un amestec de acizi grasi saturati, mononesaturati si polinesaturati. In alimentele de origine animala, o mare parte a acizilor grasi sunt saturati. In schimb, in ​​alimentele de origine vegetala si in unele fructe de mare, o mare parte a acizilor grasi sunt mononesaturati si polinesaturati. 

Nu exista contraindicatii legate de alimentele care contin toate tipurile de acizi, in schimb trebuie sa avem grija sa pastram o dieta echilibrata pentru ca orice abuz duce la dereglari hormonale si dezechilibre alimentare. Daca exageram prin a consuma doar alimente care contin acizi grasi saturati riscam sa avem probleme cardiovasculare, risc de obezitate, probleme cardiace inclusiv risc de steatoza hepatica, ficat gras.

Acizii grasi saturati ii intalnim in produse precum: carne de vita, grasime de vita, vitel, miel, porc, untura, grasime de pasare, unt, smantana, lapte, branzeturi si alte produse lactate din lapte integral. Aceste alimente contin si colesterol alimentar care daca este introdus in organism in mod necontrolat riscam sa se formeze placi de grasime in organism. Acizi grasi saturati intalnim si in uleiul de cocos, uleiul de palmier si uleiul de miez de palmier (numit adesea uleiuri tropicale) si untul de cacao.

Grasimile polinesaturate si mononesaturate sunt cele doua grasimi nesaturate. Se gasesc in principal in uleiurile din plante precum uleiul de floarea Soarelui, uleiul de masline. Grasimi polinesaturate mai gasim in semintele de sofran, susan, porumb si soia, multe nuci si seminte precum caju, fistic, migdale. 

SURSE DOCUMENTARE:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557845/

http://www.matrixscience.com/help/aa_help.html

REFERINTE:

  1. Mensink RP, Katan MB. Effect of dietary fatty acids on serum lipids and lipoproteins. A meta-analysis. Arterioslcer Thromb. 1992;

  2. Chait A, Brunzell JD, Denke MA, Rationale of the diet-heart statement of the American Heart Association. Report of Nutrition 1993;

  3. Hu FB, Manson JE, Willett WC. Types of dietary fat and risk of coronary heart disease: a critical review. J Am Coll Nutr. 2001;

  4. Kagan A, Harris BR, Winkelstein W, et al. Epidemiologic studies of coronary heart disease and stroke in Japanese men living in Japan, Hawaii and California: demographic, physical, dietary and biochemical characteristics. J Chronic Dis. 1974;

  5. Kushi LH, Lew RA, Stare FJ, et al. Diet and 20-year mortality from coronary heart disease. The Ireland-Diet-Heart Study. Med. 1985;

  6. Hu FB, Stampfer MJ, Manson JE, et al. Dietary fat intake and the risk of coronary heart disease in women. N Engl J Med. 1997;

  7. Artaud-Wild SM, Connor SL, Sexton G, Connor WE. Differences in coronary mortality can be explained by differences in cholesterol and saturated fat intakes in 40 countries but not in France and Finland. A paradox. Circulation. 1993;

  8. Pietinen P, Ascherio A, Korhonen P, et al. Intake of fatty acids and risk of coronary heart disease in a cohort of Finnish men. The Alpha-Tocopherol, Beta-Carotene Cancer Prevention Study. Am J Epidemiol. 1997;

  9. Turpeinen O, Karvonen MJ, Pekkarinen M, Miettinen M, Elosuo R, Paavilainen E. Dietary prevention of coronary heart disease: the Finnish Mental Hospital Study. Int J Epidemiol. 1979;

  10. Dayton S, Pearce ML, Hashimoto S, Dixon WJ, Tomiyasu U. A controlled clinical trial of a diet high in unsaturated fat in preventing complications of atherosclerosis. Circulation. 1969;

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

PRODUSE DISPONIBILE

Top vanzari
Alinan happy drink, 12 plicuri

Alinan Happy drink este o bautura indicata sugarilor si copiilor pentru...

15,40 RON
Protectis picaturi pentru copii 10 ml, Biogaia, flora intestinala

Picăturile pentru copii BioGaia® ProTectis® sunt un supliment alimentar...

70,40 RON
Impruvis Probiotics fast melt, 10 plicuri

IMPRUVIS PROBIOTICS FAST MELT, 10 plicuri Maxima protectie...

30,40 RON
newsletter