Boala celiaca: De ce apare, simptome, complicatii ale bolii

Publicat la: 23/08/2022

Boala celiaca: De ce apare, simptome, complicatii ale bolii

Boala celiaca este o afectiune digestiva autoimuna reprezentata de o reactie inflamatorie a intestinului subtire generata dupa ingestia de gluten alimentar. Boala celiaca cunoscuta si sub denumirea de enteropatie glutenica reprezinta o afectiune digestiva cu manifestare multisistemica care evolueaza cu inflamatia intestinului subtire in cazul persoanelor cu sensibilitate la gluten. Care sunt complicatiile acestei boli daca este lasata netratata si cum se poate trai cu aceasta boala afla din acest material.

Ce este boala celiaca?

Boala celiaca este o boala autoimuna in care alimentele care contin glutenul proteic, care se gaseste in grau, orz, secara si alte cereale, declanseaza celulele albe din sange sa atace mucoasa intestinului subtire, erodandu-l in cele din urma pana cand este uzat. Boala celiaca are o gama larga de simptome potentiale, de la dureri abdominale la dureri de cap, iar simptomele incipiente sunt confundate usor cu alte boli precum enterocolita acuta, ulcer gastric, ulcer duodenal, indigestie, ampendicita sau alte boli sistemice ale sistemului digestiv.

Aceste simptome si daune intestinale pot fi in mare masura inversate odata ce sunteti diagnosticat si urmati o dieta fara gluten - singurul tratament actual pentru aceasta afectiune. Persoanele cu boala celiaca netratata adesea nu pot absorbi nutrientii din alimente, iar acest lucru poate duce la complicatii grave de sanatate, cum ar fi malnutritia, osteoporoza, infertilitatea si chiar cancerul.

In plus, daca persoanele care sufera de boala celiaca consuma alimente care nu contin gluten sa zicem fructe, legume in amestec cu preparate cu gluten, sa spunem pizza cu legume pot declansa blocaje acute in intestin pentru ca bolul alimentar nu este procesat adecvat.

A nu se confunda boala celiaca cu alergia la gluten. Organismul NU este alergic la gluten in cazul bolii celiace ci doar NU il poate procesa, il respinge si ataca alte tesuturi odata ce substanta este ingerata in organism. In cazul unei alergii la gluten persoana care atinge un astfel de produs poate sa scape de problema cu ajutorul unor antihistaminice, in cazuri grave cu ajutorul unei injectii cu epinefrina.

In schimb boala celiaca fiind o boala autoimuna este incurabila si singurul mod de tratament este preventia. Nu se poate modifica secventa de ADN care respinge glutenul si nici nu se poate depista anticipat ca in cazul unei alergii unde poate fi identificat usor alergenul.

Pe scurt ce trebuie sa retii. Boala celiaca este o afectiune autoimuna declansata de gluten, o proteina care se gaseste in cereale precum graul, secara si orzul. Desi este, in parte, ereditar, expertii cred ca alti factori trebuie sa se combine pentru a declansa boala, mai ales cand apare mult mai tarziu in viata, uneori si dupa varsta de 30 de ani, spre deosebire de alergia la gluten care poate fi identificata imediat cand copilul trece pe alimentatia diferentiata.

Primii pasi in alimentatia diferentiata

Ce cauzeaza boala celiaca?

In boala celiaca, glutenul pe care il consumi declanseaza celulele albe din sange sa atace proiectiile minuscule, asemanatoare degetelor, numite vilozitati, care iti captusesc intestinul subtire. In cele din urma, vilozitatile se erodeaza. Vilozitatile va ajuta sa digerati alimentele, iar atunci cand sunt deteriorate sau dispar, nu puteti absorbi vitaminele, mineralele si alti nutrienti din alimente. Acestea arata ca mici tentacule care se lipesc de bucati de alimente digerate si extrag din ele nutrientii de care avem nevoie. Pana acum, cercetatorii au identificat doi factori cauzali ai bolii celiace: Genetica si consumul de gluten

Ei cred ca si factorii de mediu pot juca un rol. Asta pentru ca unii oameni au genele si mananca gluten toata viata fara a dezvolta boala celiaca. Alti oameni nu au o problema cu glutenul decat mai tarziu in viata, fie dupa pubertate, adolescenta sau chiar dupa varsta de 30,35 de ani. Au fost cazuri de boala celiaca declansata in urma unui stres puternic, dereglari hormonale sau unui accident sau deces al unei persoane apropiate. Intre timp, unii copii mici au simptome celiace de indata ce glutenul intra in dieta lor atunci cand boala se manifesta de la varste fragede.

Genele sunt mostenite. Ca urmare, boala celiaca se poate dezvolta in familii. Daca aveti o ruda de gradul I (parinte, frate sau copil) cu boala celiaca, sansele de a o dezvolta sunt intre 5% si 22%, daca gena provine pe linia tatalui si de 22 pana la 33% daca gena pe linia mamei.

Este boala celiaca o boala ereditara?

Specialistii in nutritie si epigenetica au stabilit pana in prezent ca boala celiaca are legatura cu doua tulpini de gene si peste 96% dintre persoanele diagnosticate cu aceasta boala au una dintre aceste gene. Acestea sunt: HLA-DQ2 si HLA-DQ8. In plus, anumite subseturi ale genei HLA-DQ2 va pot creste sau reduce riscul de a manifesta boala mai tarziu sau mai devreme. Si pentru ca vorbim de epigenetica, exista sanse sa existe si alte tipuri sau subtipuri de gene care pot declansa aceasta boala dar care inca nu au fost identificate.

Pe scurt, genele HLA fac parte din ceea ce se numeste complexul antigen al leucocitelor umane. Ele ajuta sistemul imunitar sa faca distinctia intre proteinele bune si cele produse de agenti infectiosi (virusi, bacterii) In boala celiaca, aceste gene sunt defecte. Ele fac ca sistemul imunitar sa identifice gresit o proteina din gluten, numita gliadina, ca agent infectios si il considera un agent patogen.

De aceea sistemul tau imunitar ataca vilozitatile, deoarece absorb glutenul si cred ca acolo se ascunde agentul patogen si incearca sa rupa fenomenul inainte ca acele proteine sa ajunga in organism. Singura problema este ca acele proteine trebuie sa ajunga in organism. Tocmai din acest motiv nu exista tratament pentru boala celiaca pentru ca ar trebui intervenit la nivel de ADN si reparat genele defecte sau de reprogramat intregul sistem imunitar astfel incat sa nu mai identifice gliadina ca agent infectios.

Ultimele statistici medicale vorbesc despre faptul ca pana in prezent, aproximativ 30% din populatie are una dintre genele celiace, dar doar 3% dintre acesti oameni dezvolta aceasta afectiune. Astfel, este clar ca alte cauze sunt in joc. Altfel spus, nu e suficient sa primesti aceste gene de la parinti. Daca ambele provin de la unul dintre parinti sansele sa se declanseze boala sunt mai mici decat in cazul in care primesti cate una diferita de la cate un parinte. 

Totodata s-a mai stabilit ca riscul sa apara probleme in genomul uman si sa fie stricata gena HLA-DQ2 este mai mare cu pana la 40% la persoanele caucaziene cu descendenta in tarile din EUROPA. Problema cu gena HLA-DQ8 apare cel mai frecvent la oamenii din America Centrala si de Sud, dar la aproximativ 10% din populatia acestor tari.

Ce declanseaza boala celiaca mai tarziu in viata?

Factorii care declanseaza boala celiaca mai tarziu in viata sunt inca in proces de intelegere dar exista pana in prezent cateva rapoarte medicale care au evidentiat anumite legaturi intre timpul de declansare al bolii si alti factori externi precum: 

  • Dereglari hormonale la pubertate;
  • Sansa de a ramane insarcinata sau a naste prin cezariana;
  • O boala aparent fara legatura declansata de un agent parazit gen capuse, tantar;
  • Un eveniment stresant sau o perioada de timp stresanta la job care pot duce la burnout;
  • Eveniment tragic in familie, decesul unei persoane apropiate;

Produsele care contin gluten si proteina din gluten care declanseaza boala celiaca o gasim in produse precum: 

  • Paine si paste fainoase
  • Produse de patiserie
  • anumite seminte
  • Cele mai multe cereale
  • Biscuiti
  • Unele suplimente nutritive

Cercetatorii au mai stabilit totodata ca expunerea timpurie la gluten declanseaza boala celiaca la unii copii atunci cand acestia poarta genele primite de la ambii parinti. Cercetarile in curs de desfasurare examineaza daca tiparele de hranire din primul an de viata fac diferenta in dezvoltarea celiaca. Pana acum, nu s-au gasit asocieri cu alaptarea sau cand glutenul este introdus pentru prima data in dieta.

Dovezile slabe sugereaza ca, daca un copil predispus genetic mananca mult gluten in timpul intarcarii de la san sau biberon, acest lucru ar putea creste riscul de boala celiaca la pubertate sau intr-un anumit moment al vietii. Totodata, s-a gasit o legatura intre alaptare si daca pe durata alaptarii mama consuma multe produse care contin gluten, creste riscul sa se transmita prin lapte. 

Factori care cresc riscul declansarii bolii celiace

Pe langa genetica, factorii de risc legati de sanatate pentru boala celiaca includ:

  • Colita limfocitara (inflamatia intestinului gros)
  • Sindromul Down
  • Sindromul Turner (o afectiune genetica care implica lipsa unui cromozom)
  • Diabet de tip 1
  • Tiroidita autoimuna Hashimoto (functie tiroidiana scazuta)
  • boala Addison (numita si insuficienta suprarenala)
  • Trombocitopenie si alte afectiuni ale sangelui

Unii oameni sustin ca cresterea bolii celiace si a sensibilitatii la gluten non-celiaca este legata de graul modificat genetic. Cu toate acestea, graul modificat genetic nu ajunge la publicul de larg consum. Pe scurt, boala celiaca este cauzata de anumite gene, consumul de gluten si, posibil, de alti factori declansatori, cum ar fi nasterea prin cezariana, interventia chirurgicala intr-un moment complicat, stresul sau alte tulburari autoimune. Cu toate acestea, stiinta medicala inca lucreaza pentru a intelege rolurile acestor potentiali factori cauzali. Pana acum, nici alaptarea, nici atunci cand glutenul este introdus in dieta bebelusului nu s-a dovedit a juca un rol in boala celiaca a copilariei. De obicei, nu este clar ce declanseaza boala celiaca.

Cum se poate diagnostica boala celiaca

Unii oameni urmeaza o dieta fara gluten pentru a vedea daca mai au simptomele care ar putea fi asociate cu boala celiaca precum crampe abdominale, indigestie, constipatie, dureri de stomac, de burta, blocaje la nivel de intestin.

O alta modalitate de a descoperi boala sunt testele de screening la domiciliu pentru boala celiaca, pe care le puteti achizitiona din unele magazine sau online. Acestea folosesc o proba de sange prin intepare intr-unul din degetele de la mana, iar mostra se poate trimite la un laborator specializat iar rezultatul ajunge la dvs in 2 saptamani maxim o luna in functie de tara din care trimiteti monstra. 

Daca optati pentru aceste teste, evitati sa faceti modificari in dieta dumneavoastra in avans, deoarece aceste rezultate pot fi afectate in mod similar. Un test de sange la domiciliu ar trebui sa fie intotdeauna urmat de teste medicale de catre un furnizor de asistenta medicala.

In cele mai multe cazuri, testarea sangelui pentru boala celiaca (care poate fi comandata de medicul de familie sau medicul specialist) va fi primul pas catre un diagnostic. Exista mai multe teste de sange utilizate in mod obisnuit pentru a detecta boala celiaca, desi multi furnizori de asistenta medicala vor solicita doar una sau doua dintre ele.

Aceste teste cauta diversi anticorpi care sunt sensibili la proteina din gluten. Daca corpul dumneavoastra sufera o reactie autoimuna la gluten, unul sau mai multe dintre aceste teste de sange ar trebui sa fie pozitive. Acest lucru indica faptul ca sunt necesare teste suplimentare pentru a vedea daca aveti cu adevarat boala celiaca.

Cu toate acestea, este posibil sa aveti rezultate negative la testele de sange si sa aveti totusi boala celiaca. Unii oameni au o afectiune cunoscuta sub numele de deficienta de IgA, care poate provoca rezultate fals negative la unele teste de sange pentru boala celiaca. Pentru acest tip de persoane sunt necesare investigatii mai complexe la un laborator specializat in identificarea genelor care provoaca boala celiaca.

Pe scurt, testele pentru boala celiaca cauta in mod special semne de afectare a intestinului subtire, trebuie sa mancati gluten pentru ca testele sa fie precise. Daca nu mananci alimente care contin gluten – sau nu mananci suficient din ele – este posibil ca testul sa devina negativ, chiar daca ai de fapt boala celiaca. Este ideal sa continuati sa consumati o dieta normala, cu alimente care contin gluten de mai multe ori pe zi, pana cand toate testele sunt finalizate.

Daca ati inceput deja sa urmati o dieta fara gluten, poate doriti sa luati in considerare ceea ce se numeste o provocare cu gluten, in care mananci o anumita cantitate de gluten pentru o anumita perioada de timp si apoi faci teste pentru boala celiaca. Totusi, aceasta abordare implica unele riscuri si este posibil sa nu produca rezultatele dorite.

Daca aveti o eruptie cutanata cu mancarime dureroasa, cu vezicule, numita dermatita herpetiforma care apar dupa ce consumati cantitati mari de produse care contin gluten atunci inseamna ca suferiti de boala celiaca mai ales daca aceste eruptii apar in zona gatului si in zona stomacului.

In plus, ce trebuie retinut. Un test genetic pozitiv pentru boala celiaca nu inseamna ca aveti cu siguranta boala celiaca – pana la 40% din populatie poarta una dintre acele gene, iar marea majoritate nu dezvolta niciodata boala celiaca chiar daca au acele gene, dar ele sunt in stare latenta inactiva. Cu toate acestea, inseamna ca este posibil sa puteti dezvolta aceasta afectiune in timp. Daca testele de sange pentru boala celiaca sunt negative, urmatorul pas este o procedura cunoscuta sub numele de endoscopie. Aceasta este de obicei efectuata de un gastroenterolog, unul dintre specialistii care trateaza boala celiaca.

Intr-o endoscopie, un instrument cu o camera mica atasata este infiletat in gat, astfel incat furnizorul de servicii medicale sa se poata uita direct la mucoasa intestinului subtire pentru a vedea daca este prezenta atrofia vilozitatii. In unele cazuri (dar nu toate), leziunile cauzate de boala celiaca pot fi observate imediat in timpul acestei proceduri.

Cu toate acestea, pentru a confirma diagnosticul, chirurgul va folosi si instrumentul pentru a preleva mostre minuscule din intestin. Deoarece leziunile cauzate de boala celiaca pot fi neregulate, chirurgul ar trebui sa ia cel putin patru pana la sase probe. Aceste mostre vor fi apoi examinate la microscop de catre un patolog pentru a determina daca intestinele dumneavoastra sunt deteriorate. Daca medicul patolog vede deteriorare, veti fi diagnosticat cu boala celiaca.

Unele centre medicale folosesc, de asemenea, capsule endoscopice, in care inghiti o pastila cu o camera mica pentru a detecta boala celiaca. Acest lucru are avantajul de a vedea parti ale intestinului subtire care nu pot fi atinse de instrumentele conventionale de endoscopie. Cu toate acestea, endoscopia cu capsula nu permite chirurgului sa preleveze mostre din intestinul dumneavoastra si este posibil sa nu fie la fel de precisa in identificarea daunelor ca endoscopia traditionala.

La fel cum este posibil sa aveti teste de sange negative, dar o biopsie care arata ca aveti boala celiaca, este, de asemenea, posibil sa aveti teste de sange pozitive, dar o biopsie negativa. Aceasta este cunoscuta sub numele de boala celiaca latenta sau boala celiaca potentiala. Daca va incadrati in aceasta categorie, medicul va recomanda probabil endoscopii repetate regulate, deoarece multe persoane cu boala celiaca latenta dezvolta in cele din urma leziuni intestinale complete. 

Diagnostic diferentiat si concluzii despre boala celiaca

Combinatia de teste de sange pozitive si o constatare endoscopica a atrofiei vilozitatilor va ajuta la excluderea altor cauze ale atrofiei vilozitatii, care includ boli tropicale precum boala somnului, cresterea excesiva a bacteriilor intestinale severe, enterita eozinofila, enterita infectioasa si limfomul.

Unii oameni care testeaza negativ pentru boala celiaca au totusi simptome care se clarifica la o dieta fara gluten. Acestia pot fi diagnosticati cu sensibilitate la gluten non-celiaca, o afectiune recent recunoscuta si inca prost inteleasa. Aceasta se numeste uneori intoleranta la gluten sau alergie la gluten (desi nu este o alergie adevarata). Nu exista teste general acceptate pentru a determina daca aveti sensibilitate la gluten, singura modalitate de a sti este sa renunti la gluten si sa vezi daca simptomele tale se amelioreaza.

O adevarata alergie la grau este o alta posibilitate. Sunt evidentiati anticorpi IgE specifici care sunt declansati de expunerea la alergenii de grau si nu de glutenul din boabele non-grau. Boala celiaca prezinta in schimb un proces autoimun, care poate prezenta diferite tipuri de anticorpi (IgG si IgA) directionati nu numai impotriva glutenului, ci si impotriva propriilor componente celulare.

Sursa: https://celiac.org/

Bibliografie:

  1. Green PHR. The Role of Endoscopy in the Diagnosis of Celiac Disease. Gastroenterol Hepatol (N Y). 2014;
  2. Rashid M, Butzner JD, Warren R, et al. Home blood testing for celiac disease: recommendations for management. Physician. 2009;
  3. Kalf RR, Mihaescu R, Kundu S, De knijff P, Green RC, Janssens AC. Variations in predicted risks in personal genome testing for common complex diseases. Genet Med. 2014;
  4. Wolf J, Hasenclever D, Petroff D, et al. Antibodies in the diagnosis of coeliac disease: a biopsy-controlled, international, multicentre study of 376 children with coeliac disease and 695 controls. PLoS ONE. 2014;
  5. Antiga E, Caproni M. The diagnosis and treatment of dermatitis herpetiformis. Clin Cosmet Investig Dermatol. 2015;
  6. Zhu J, Mulder CJ, Dieleman LA. Celiac Disease: Against the Grain in Gastroenterology. Journal of the Canadian Association of Gastroenterology. 2018. 
  7. Roy A, Pallai M, Lebwohl B, Taylor AK, Green PH. Attitudes Toward Genetic Testing for Celiac Disease. J Genet Couns. 2016;
  8. Luján-sanchis M, Pérez-cuadrado-robles E, García-lledó J, et al. Role of capsule endoscopy in suspected celiac disease: A European multi-centre study. World J Gastroenterol. 2017;
  9. Rubio-tapia A, Barton SH, Murray JA. Celiac disease and persistent symptoms. Clin Gastroenterol Hepatol. 2011;

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

PRODUSE DISPONIBILE

Top vanzari
Topfer Bio Kinder Formula de lapte praf de la 1 an, 500g

AVEM UN AMBALAJ NOU, DAR SI O RETETA NOUA. NU DOAR IMAGINEA PRODUSELOR...

40,90 RON
TOPFER Bio 3, 600 g

AVEM UN AMBALAJ NOU, DAR ŞI O REŢETĂ NOUĂ. NU DOAR IMAGINEA PRODUSELOR...

49,90 RON
TOPFER Bio 1, 600 g

AVEM UN AMBALAJ NOU, DAR ŞI O REŢETĂ NOUĂ. NU DOAR IMAGINEA PRODUSELOR...

52,90 RON
newsletter