Meteosensibilitatea: Ce este si cum o tinem sub control

Publicat la: 20/12/2022

Meteosensibilitatea: Ce este si cum o tinem sub control

Meteosensibilitatea nu este o boala in sine. Este definita ca un fenomen ce se manifesta prin deteriorarea sanatatii ca raspuns la modificarile conditiilor climatice: temperatura, presiune atmosferica, umiditate, radiatii electromagnetice, compozitia chimica a aerului. Acest fenomen apare de multe ori la persoanele care sufera de anxietate severa, depresie, intra usor in burnout sau alte probleme la nivel psihic care le fac sa fie mult mai susceptibile la modificarile de mediu. Desi e oarecum firesc sa asociem buna-dispozitie cu o zi insorita, ploaia cu tristetea sau supararea cu furtuna sau ceva amenintator, problemele incep sa apara cand nu te mai poti concentra pentru ca e frig afara, sau ploua sau simti nevoia sa dormi mai mult.

Schimbarea starii de spirit in functie de vreme reprezinta raspunsul fiziologic obisnuit al unui organism sanatos. O astfel de reactie la vreme se numeste meteosensibilitate si este considerata o reactie normala atunci cand nu influenteaza celelalt procese metabolice. Oamenii in cazul carora schimbarile meteorologice afecteaza doar latura emotionala sunt numiti meteostabili sau meteorezistenti. Starea lor de sanatate nu depinde de schimbarile meteorologice. Daca, insa, conditiile meteo provoaca si alte simptome (disconfort, dureri de cap, dureri articulare) vorbim de meteolabilitate sau meteodependenta. Astfel, meteosensibilitatea la o persoana se poate manifesta in doua moduri: meteorezistenta si meteolabilitate. Ce este de fapt meteosensibilitatea si cum putem sa o monitorizam, descopera in acest material.

Ce este meteosensibilitatea si de ce apare?

Care sunt bolile asociate cu meteosensibilitatea?

Cum se poate tine sub control meteosensibilitatea? Preventie

Cum se pune un diagnostic de meteosensibilitate

Ce este meteosensibilitatea si de ce apare?

Cu totii ne-am simtit la un moment dat obositi cand afara era frig sau vreme ploioasa. Oboseala este o cauza foarte frecventa de a vedea un medic. In ceea ce privesc modificarile psihice, astfel de persoane au dificultati de concentrare, lipsa de atentie sau forta de a desfasura activitati outdoor daca vremea nu e in parametrii conform confortului lor psihic. Pe scurt, atunci cand vorbim de persoane meteosensibile, discutam despre o stare de slabire a organismului, ce se manifesta printr-o oboseala accentuata.

In cazul unor persoane cu imunitate scazuta, care trec printr-o perioada de convalescenta vremea de afara influenteaza atat starea fizica, cat si pe cea psihica, individul fiind nevoit sa-si limiteze activitatile cotidiene din cauza starii de slabiciune pe care o resimte asociata cu starea vremii. Meteosensibilitatea in forma cronica se manifesta printr-un sentiment general de oboseala, lipsa de forta, slabiciune musculara si lentoare mentala. Poate afecta toate grupele de varsta si ambele sexe, desi este mai frecventa la femei.

Care sunt bolile asociate cu meteosensibilitatea? 

Spre deosebire de oboseala, meteosensibilitatea este un sentiment generalizat de oboseala care nu dispare odata cu odihna si are mai mult legatura cu temperatura de afara, cu presiunea atmosferica. Este important sa o diferentiem de oboseala, care este senzatia de oboseala sau epuizare care apare dupa un efort si dispare dupa ce ne odihnim. Oboseala, spre deosebire de meteosensibilitate, poate aparea din cauza suprasolicitarii, lipsei de somn sau lipsei de exercitii fizice.

Este fiziologic, adica este normal ca oboseala sa apara in fata unor astfel de situatii. In schimb, meteosensibilitatea care ne transforma pe noi si corpul nostru este o stare anormala, care apare independent de efort si nu dispare cu odihna. De obicei, intensitate atinge cote maxime dupa-amiaza.

Cum se poate tine sub control meteosensibilitatea? Preventie

Meteosensibilitatea, chiar daca nu e un simptom in sine, poate ascunde multe boli asociate cu diferite tipuri de infectii, boli inflamatorii, anemii. Meteosensibilitatea cronica poate fi declansata de o multitudine de factori si situatii:

  • Situatii care sunt declansate de triggeri de natura psihica

Acestea sunt cele mai frecvente cauze ale meteosensibilitatii cronice. Acestea includ depresia, tulburarile de panica si somatizare.

  • Modificari ale somnului (insomnie sau altele)

Aceste modificari pot produce oboseala in timpul zilei. Acestea pot fi cauzate de sindromul de apnee in somn, probleme psihologice sau alte boli.

  • Abuzul de pastile

Administrarea de hipnotice, antidepresive, antihistaminice si chiar beta-blocante sunt substante care pot provoca oboseala.

  • Anemie din cauza unor boli

Bolile cronice ale rinichilor (insuficienta renala cronica), plamanilor (BPOC), inimii (insuficienta cardiaca cronica) si ficatului (hepatopatie cronica) pot produce astenie. Boli endocrine, cum ar fi hipotiroidism, hipercalcemie, insuficienta suprarenala, diabet, etc.

Infectii cronice, cum ar fi tuberculoza, infectia cu virusul SIDA, endocardita, etc

  • Artrita reumatoida

  • Oboseala idiopatica

La aproximativ unul din 3 pacienti cu oboseala, cauza sa nu este cunoscuta. Multe dintre ele sunt de fapt sindroame de oboseala cronica care nu indeplinesc criteriile usor reconscibile. Alte cauze care pot provoca astenie includ:

  • Infectii (cum ar fi hepatita virala, mononucleoza infectioasa sau tuberculoza)

  • Depresia cauzata de o sarcina

  • Imbatranirea celulara a corpului

  • Sedentarismul

  • Tulburari psihice (anxietate, stres, depresie)

  • Probleme tiroidiene

  • Boli oncologice, reumatologice sau neurologice (mai putin frecvente)

Persoanele care se stiu meteosensibile si cad usor in apatie din cauza diferentelor de temperatura sau din cauza perioadelor din an cu luni reci precum iarna, se recomanda cocktail-uri de multivitamine, suplimente pe baza de aminoacizi care tonifica sistemul nervos si ajuta organismul sa secrete mai usor hormonii fericirii - dopamina si oxitocina.

Cum se pune un diagnostic de meteosensbilitate?

La orice pacient care manifesta oboseala ce nu dispare odata cu odihna, este necesar sa se distinga clar daca ceea ce aveti este intr-adevar oboseala sau daca este dificultati de respiratie (dispnee), slabiciune musculara generalizata (care se observa in bolile musculare, cum ar fi paralizie periodica) sau somnolenta.

O buna istorie clinica ne permite sa ne concentram asupra diagnosticului si trebuie efectuate teste simple pentru a exclude diferite boli. Pacientii ar trebui sa fie intrebati in mod specific despre calitatea somnului si despre administrarea de medicamente de orice tip. Testele mai complexe (teste, raze X, ultrasunete, scanari CT etc.) nu sunt, in general, recomandate, deoarece acestea nu ofera, de obicei, informatii si pot induce in eroare medicul. Acestea ar trebui solicitate numai daca exista suspiciunea unei boli specifice. Sindromul de astenie se observa dupa efectuarea unor analize si dupa ce pacientul primeste intrebari legate de stilul de viata pe care il are. 

Ce este boala Addison

Meteosensibilitatea cronica de origine necunoscuta si sindromul oboselii cronice, desi nu pun in pericol viata pacientului, au un prognostic variabil, in general nu foarte favorabil. La unii pacienti simptomatologia dispare complet si se recupereaza, desi majoritatea mentin oboseala cronica, cu perioade in care astenia poate disparea sau se poate agrava. Nici astenia idiopatica cronica, nici sindromul de oboseala cronica nu sunt asociate cu o mortalitate mai mare sau cu un risc mai mare de probleme grave in organele majore.

In general, prognosticul, referindu-se la persistenta simptomelor, este mai rau la persoanele in varsta, cu un nivel mai scazut de educatie, cand astenia este asociata cu diverse boli psihiatrice si cand pacientul considera ca oboseala se datoreaza unor probleme fizice care nu au fost diagnosticate de catre medic.

Coronavirus – o cauza aparte a asteniei

In plus fata de simptomele clasice pe care pacientii diagnosticati cu coronavirus le-au resimtit, pandemia a introdus in vocabularul pacientilor numele diferitelor simptome la care ar trebui sa fie atenti. Astenia, un simptom experimentat de marea majoritate a pacientilor care sufera de coronavirus, implica o lipsa de putere, iar o cauza comuna sunt infectiile bacteriene si virale, cronice sau acute (cum ar fi COVID-19).

La pacientii cu Coronavirus, explicatia cauzei aparitiei asteniei ar fi un lant inflamator la nivelul muscular rezultat din infectie, care genereaza slabiciunea tranzitorie a muschiului. Acest fenomen este cauzat de eliberarea de substante numite citokine implicate in mai multe manifestari ale bolii, de la astenie, insuficienta multiorgan sau complicatii. Multi indivizi au ramas cu astenie din cauza infectarii cu Coronavirus, de aceea atunci cand se prezinta la medic, acesta intreaba daca au avut acest virus.

Exista numeroase boli care se ascund in spatele asteniei. Prin urmare, consultarea clinica este importanta pentru a caracteriza simptomele insotitoare si pentru a face un istoric clinic complet. Tratamentul poate consta din suplimente alimentare, insa doar dupa primirea rezultatelor analizelor specifice. De asemenea, exercitiile fizice pot ajuta la combaterea asteniei.

Variola maimutei - cum se transmite

Biibliografie:

  1. Smedslund, G; Hagen, KB (January 2011). "Does rain really cause pain? A systematic review of the associations between weather factors and severity of pain in people with rheumatoid arthritis". European Journal of Pain;
  2. Nazario, Brunilda. "Do Your Aches, Pains Predict Rain?". Medicinenet.com. Retrieved 22 October 2016;
  3. Robert N. Jamison, PhD, Influence of Weather on Report of Pain (PDF), International Association for the Study of Pain Newsletter;
  4. Shutty MS, Cunduff G, DeGood DE (1992). "Pain complaint and the weather: weather sensitivity and symptom complaints in chronic pain patients";
  5. Meyers, Alyssa (20 December 2017). "The rain, it's plain, has no effect on pain". Bostonglobe.com. Boston Globe. Archived from the original on 24 January 2021. Retrieved 24 January 2021;
  6. Anupam B Jena; Andrew R Olenski; Nolan Miller (2017). "Association between rainfall and diagnoses of joint or back pain: retrospective claims analysis". British Medical Journal. 2017 (359);

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

PRODUSE DISPONIBILE

newsletter