Scleroza multipla: de ce apare boala, metode de tratament

Publicat la: 16/09/2022

Scleroza multipla: de ce apare boala, metode de tratament

Scleroza multipla este o boala care afecteaza sistemul nervos central in mod ireversibil din cauza faptului ca sistemul imunitar nu recunoaste mielina si se activeaza pentru a o distruge. Boala avanseaza progresiv si, intrucat cauzele exacte ale aparitiei sale nu sunt cunoscute inca, nu exista o cale de vindecare permanenta iar boala are mai mult un caracter ireversibil si incurabil. In general, diagnosticul este pus persoanelor cu varsta cuprinsa intre 20 si 40 de ani, dar s-a intamplat in mai multe cazuri ca boala sa se declanseze mai repede, mai ales in cazul persoanelor bolnave de progerie.

Este considerata una dintre cele mai frecvente boli ale sistemului nervos central in randurile tinerilor adulti, femeile fiind statistic mai des afectate decat barbatii. Oboseala este unul dintre cele mai predominante simptome, iar boala nu este contagioasa sau infectioasa. Scleroza multipla este cunoscuta ca si o boala progresiva, care afecteaza sistemul nervos central. Inca nu se cunosc cauzele care declanseaza scleroza multipla, însă este considerata ca fiind o boala autoimuna.

Scleroza multipla poate afecta persoanele cu varsta cuprinsa intre 15 si 60 de ani, fiind considerata o boala autoimuna care poate fi tinuta sub control prin tratamentul corespunzator. Descopera tot ce ai nevoie sa stii despre posibilele cauze ale declansarii sale, modul prin care se manifesta si tipul de tratament care poate fi prescris de un medic specialist.

 Cum se manifesta boala

Persoanele ce ajung sa sufere din aceasta cauza nu se pot vindeca, ci doar vor reusi, cu ajutorul unui  tratament aferent, sa tine boala sub control, pentru a nu avansa. Majoritatea cazurilor apar la persoanele cu varstele cuprinse intre 20 si 40 de ani. Pe de alta parte, scleroza multipla poate aparea oricand intre 15 si 60 de ani. Majoritatea oamenilor ce sufera de aceasta boala sunt femei dar sunt si cazuri de barbati diagnosticate cu aceasta boala. 

Simptomele sclerozei multiple

Simptomele vor varia de la o persoana la alta. Totul se datoreaza gradului de demielinizare a fibrelor nervoase. In cazul in care fibrele nervoase afectate sunt cele senzoriale, pacientul va simti o diferenta majora legata de senzatii, mai exact va manifesta simptome senzoriale. Iar in cazul in care fibrele nervoase afectate sunt cele ce transmit semnale catre muschi, atunci problemele vor avea legatura cu sistemul motor al individului.

 Modele tipice de simptome:

  • Modelul remisiv – se manifesta atunci cand simptomele se agraveaza si se vor alterna cu remisiuni, timp in care simptomele se vor diminua sau chiar stagna. Remisiunile pot dura si ani de zile. Recidivele pot aparea datorita unei infectii sau pot fi declansate in mod spontan.
  • Modelul primar progresiv – In acest model tipic, boala va accelera treptat, iar remisiunile sau recidividele nu sunt evidente.
  • Model secundar progresiv – Fata de modelul precedent, acesta va incepe cu recurente alternate cu remisiuni, ce vor fi dublate de catre progresia treptata a bolii.
  • Modelul recurent – Boala va progresa treptat, fiind intrerupta de recurente bruste. Este cel mai rar model intalnit la pacienti.

De regula, persoanele ce sufera de scleroza multipla vor reprezenta recidive o data la doi ani, insa totul depinde de fiecare caz in parte. Simptomele timpurii intalnite la cei mai multi pacienti sunt:

  • Furnicaturi;
  • Amorteala;
  • Durere;
  • Senzatii de arsura si mancarime la nivelul bratelor/ picioarelor/ trunchiului/ fetei;
  • O senzatie de slabiciune si pierderea dexteritatii.

Vederea centrala va deveni neclara, in timp ce cea periferica nu va fi atat de afectata. Datorita afectarii nervului optic, poate aparea oftalmoplegia internucleara ce afecteaza vederea. Inflamatia nervului optic poate determina chiar si pierderea vederii la un ochi, insotita de durere in timpul miscarii sale. Pana si partea din spate a maduvei spinarii poate fi afectata. Pacientul va simti o senzatie de soc electric sau de furnicaturi ce va cobori pe brat sau pe picior, senzatia durand doar cateva secunde si disparand cand este indreptat gatul.

In momentul in care slceroza multipla progreseaza, miscarile pacientului devin instabile si ineficiente. Oamenii pot ajunge partial sau total paralizati. Musculatura se va contracta intr-un mod involuntar, ceea ce va provoca crampe dureroase și slabiciune musculara. Spasticitatea va putea afecta mersul, devenind chiar imposibil.

Consecintele imobilizarii provin din scaderea densitatii oaselor si a osteoporozei. Gimnastica mediacala si masajul sunt recomandate pentru tinerea sub control a efectelor. Pana si vorbirea poate sa fie afectata. Pacientul va vorbi mai lent, iar cuvintele vor deveni foarte greu de pronuntat. Din punct de vedere emotional, pacientii vor reactiona, depresia fiind o afectiune des intalnita la pacientii care sufera de scleroza multipla. Astfel, oamenii vor ajunge sa aiba diferite reactii in familie, la locul de munca. Segmentul medular nervos se ocupa de controlarea sfincterelor urinare si anale. Scleroza multipla poate sa afecteze si aceasta parte. Pacientul va suferi de retentie de urina, constipatie, incontinenta urinara și intestinala. 

Cum se poate trata scleroza multipla?

In Romania, rata cazurilor sclerozei multiple are o incidenta anuala de 4,9 cazuri la 100.000 de locuitori. Rata mortalitatii este de 0,33 la 100.00 de locuitori. Prin urmare, medicii din toata lumea au incercat sa creeze un tratament ce sa tina sub control simptomele aferenete bolii.

Tratamentul este simptomatic, avand ca si scop imbunatatirea calitatii vietii pacientilor. Cu ajutorul sau se va diminiua intensitatea, durata si frecventa manifestarilor. Vor fi utilizate urmatoarele:

  • Pentru perioade scurte de timp se va utiliza medicatia corticoseroida, ce va ajuta pacientul sa-si imbunatateasca vederea si sa-si coordoneze mai bine miscarile;
  • Pentru reducerea proceselor autoimune, se va utiliza preparate imunomodulatorii;
  • Pentru diminuarea depresiei se vor utiliza antidepresive;
  • Preparate antialgice;
  • Medicamenete ce au scop imbunatatirea motilitatii intestinale.

Printre alte metode de tratament ce sunt utilizate se numara fizioterapia si kinetorapia, ce vor aduce un aport semnificativ in imbunatatirea mobilitatii individului, dar mai ales in reducerea rigiditatii musculare. Se va apela si la terapia ocupationala, ce va reduce semnificativ depresia si manifestarile de izolare sociala.  

Cum putem ajuta persoanele ce sufera de scleroza multipla?

Persoanele ce sufera de scleroza multipla au nevoie sa fie ascultate, sa li se acorde timpul necesar și mai ales sa fie incurajate de catre persoanele dragi din viata sa. Prin urmare, va trebui sa fii foarte bine informat asupra acestei boli. A fi alaturi de o persoana ce sufera de scleroza multipla implica multa rabdare. Adesea, pacientilor li se spune ca nici un om ce sufera de aceasta boala nu seamana cu altul. Prin urmare, nu va exista o predictie asupra vietii personale pentru urmatorii 10 sau 20 de ani. Este foarte important sa ajutati persoana in cauza sa se impace cu diagnosticul.

Astfel de oameni au nevoie de incurajari, nu de presiuni precum ”Fii puternic”, ”Totul sta in mainile tale” si asa mai departe. In loc sa pui presiune pe spinarea persoanei dragi ce sufera de scleroza multipla, incurajeaz-o sa realizeze activitatile preferate intr-un ritm mai redus si mai ales sa ia pauze ori de cate ori simte nevoia. Cliseele precum ”nu exista scuze” sau ”forteaza-te putin” pot doar sa afecteze sanatatea psihica a persoanei.

Sursa: https://www.nhs.uk/conditions/multiple-sclerosis/

Bibliografie:

Koopmans RA, Li DKB, Grochowki E, et al. Benign versus chronic progressive multiple sclerosis: magnetic resonance imaging features. 

Francis GS, Evans AC, Arnold DL. Neuroimaging in multiple sclerosis. Neurol Clin 1995;13:147-69.

Rose JW. Digre KB, Lynch SG, et al. Acute Vith cranial nerve dysfunction in multiple sclerosis. J Clin Neuro Ophthalmol 1992;12:17-20.

Jacobs L, Kinkel W, Polachin I, et al. Correlations of nuclear magnetic resonance imaging, computerized tomography, and clnical profiles in multiple sclerosis. Neurology 1986;

Frank JA, Stone LA, Smith ME, et al. Serial contrast-enhanced magnetic resonance imaging in patients with early relapsing-remitting multiple sclerosis: implications for treatment trials. Ann Neurol 1994;

Khoury SJ, Guttmann CRG, Orag EJ, et al. Longitudinal MRI in multiple sclerosis: correlation between disabilityand lesion burden. Neurology 1994;

Paty DW, Li DK, UBC MS/MRI Study Group, IFNB Multiple Sclerosis Study Group. Interferon beta-1b is effective in relapsing-remitting multiple sclerosis. Part 2. MRI analysis results of a multicenter, randomized, double-blind, placebo-controlled trial. Neurology 1993;

Compston A. The epidemiology of multiple sclerosis: principles, achievements, and recommendations. Ann Neurol 1994;

Kurtzke J. Epidemiology of multiple sclerosis. In: Hallpike JF, Adams CWM, Tourtellotte WW, eds. Multiple sclerosis. Baltimore: Williams & Wilkins, 

Sadovnick AD. Genetic epidemiology of multiple sclerosis: a survey. Ann Neurol 1994;

Hillert J, Olerup O. Multiple sclerosis is associated with genes within or close to the HLA-DR-DQ subregion ona normal DR15, DQ6, Du2 haplotype. Neurology 1993;

Phillips JT. Genetic susceptibility models in multiple sclerosis. In:Rosenberg RN, Prusiner SB, DeMauro S, et al, eds. The molecular and genetic basis of neurological disease. Boston: Butterworth-Heinemann, 1993.

Risch N. Linkage strategies for genetically complex traits. Part 1. Multilocus models. Am J Hum Genet 1990;

Sadovnick AD, Ebers GC. Genetics of multiple sclerosis. Multiple Sclerosis 1995;

Sadovnick AD, Armstrong H, Rich GPA, et al. A population-based study of multiple sclerosis in twins: update. Ann Neurol 1993;

Todd JA, Aitman TJ, Cornall RJ, et al. Genetic analysis of autoimmune type I diabetes mellitus in mice. Nature 1991;i 

 

 

 

 

 

 

 

 

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top vanzari
SOLARIS Ceai de slabit cu ghimbir si lamaie, 20 doze

Ceaiul de slabit cu Ghimbir si Lamaie confera organismului un plus de...

9,60 RON
MIXA Apa micelara nutritiva pentru ten uscat, 400ml

MIXA Apa micelara nutritiva pentru ten uscat asigura o curatare...

23,40 RON
Wellion Scortisoara Plus, 30 capsule

Wellion® SCORTISOARA Plus este un supliment alimentar care scade...

30,40 RON
newsletter