Anevrismul cerebral: Cauze, simptome, preventie

Publicat la: 10/10/2022

Anevrismul cerebral: Cauze, simptome, preventie

Anevrismul cerebral reprezinta o dilatatie anormala la nivelul arterelor cerebrale. Tesutul poate fi rupt sau nerupt, iar in primul caz este nevoie de o interventie chirurgicala majora de urgenta. Riscul de deces este foarte crescut atunci cand apare un accident vascular cerebral. Totodata, chiar si daca tesuturile nu sunt rupte, anevrismul cerebral are consecinte puternice din cauza compresiei nervilor cranieni sau structurilor adiacente.

Un anevrism cerebral este practic o afectiune ce se prezinta sub forma de umflatura sau saculeti, intr-un vas de sange din creier. Uneori, un anevrism arata ca o cireasa agatata de o tulpina. Acesta se poate prezenta cu o ruptura si poate provoca sangerari in creier (accident vascular cerebral hemoragic). Ruptura unui anevrism cerebral apare adesea in spatiul dintre creier si tesuturile subtiri care il aliniaza. Acest tip de accident vascular cerebral hemoragic se numeste hemoragie subarahnoidiana. De cate tipuri sunt anevrismele cerebrale si cum se pot preveni descopera in acest material.

Tipuri de Anevrism cerebral

  • Anevrism cerebral sacular

Este cel mai frecvent tip de anevrism. Are o forma de sac si se formeaza cel mai frecvent la o intersectie dintre doua artere mari situate la baza creierului.

  • Anevrism cerebral fuziform

Acesta este un tip mai putin frecvent de anevrism care arata ca o largire a intregii artere. Aspectul anevrismului fuziform este de umflatura.

  • Pseudoanevrismul 

Pseudoanevrismul este, asa cum ii sugereaza si denumirea, un fals anevrism, ce apare in peretele unei artere. Acesta prezinta un risc mai mare de ruptura si hemoragie, decat un anevrism real.

Cum recunosti un anevrism dupa simptome?

In cazul unui anevrism rupt, apare o durere de cap brusca si severa. Acesta este simptomul cheie al unui anevrism rupt. Aceasta durere de cap este adesea descrisa ca fiind "cea mai grava durere de cap" pe care o puteti simti. In plus fata de o durere de cap intensa, urmatoarele sunt semne si simptome comune ale unui anevrism rupt:

  • Greata si varsaturi

  • Vedere incetosata sau dubla

  • Sensibilitate la lumina

  • Convulsii

  • Confuzie

  • Modificari bruste ale starii mentale (somnolenta sau pierderea constientei)

  • Durere brusca deasupra sau in spatele ochiului

  • Probleme de mers pe jos sau ameteli

  • Slabiciune brusca si amorteala

In cazul unui anevrism fara ruptura, simptomatologia nu apare mereu, mai ales daca anevrismul este mic. Cu toate acestea, un anevrism mai mare poate pune presiune asupra tesuturilor si nervilor creierului si poate provoca urmatoarele:

  • Durere in partea de sus si din spatele unui ochi

  • Dilatarea pupilelor

  • Schimbari in viziune sau vedere dubla

  • Amorteala pe o parte a fetei

Ce investigatii se fac pentru diagnosticare?

Daca va confruntati cu semne sau simptome de anevrism, este important sa intelegeti ca aceasta este o situatie medicala de urgenta. Debutul brusc al simptomelor poate indica faptul ca anevrismul s-a rupt si sangereaza in creier. Evaluarea si testarea neurologica urgenta sunt esentiale pentru supravietuire. 

Un anevrism cerebral poate fi depistat atunci cand se foloseste imagistica creierului - cum ar fi o scanare RMN sau CT.  Daca un anevrism este descoperit, este important sa vedeti un neurochirurg care are experienta in diagnosticarea si tratarea anevrismelor. Anevrismele pot fi diagnosticate prin diferite teste imagistice, inclusiv angiografia prin rezonanta magnetica cerebrala, angiografia CT.

Ce urmari poate aduce anevrismul?

Cand un anevrism cerebral se rupe, sangerarea dureaza de obicei doar cateva secunde. Cu toate acestea, sangele poate provoca daune directe celulelor din jur, iar sangerarea poate deteriora sau ucide alte celule. De asemenea, creste presiunea in interiorul craniului. Daca presiunea creste prea mult, alimentarea cu sange si oxigen a creierului poate fi perturbata pana la pierderea constientei sau chiar moartea. Complicatiile care pot aparea dupa un anevrism rupt includ:

  • Ingustarea vaselor de sange din creier

Dupa ruperea unui anevrism, vasele de sange din creier se pot contracta si ingusta (vasospasm). Aceasta afectiune poate duce la un accident vascular cerebral ischemic, in care exista un flux sanguin limitat la neuronii creierului, provocand mai multe daune si pierderi celulare.

  • Acumularea de lichid in interiorul creierului (hidrocefalie)

Ruptura unui anevrism cerebral apare adesea in spatiul dintre creier si tesuturile subtiri care il aliniaza. Sangele poate bloca miscarea fluidului in jurul creierului si maduvei spinarii. Ca urmare, excesul de lichid pune presiune asupra creierului si poate deteriora tesuturile.

  • Modificari ale nivelului de sodiu

Sangerarea in creier poate perturba echilibrul de sodiu din sange. Acest lucru se poate datora deteriorarii hipotalamusului, o zona din apropierea bazei creierului. Daca nivelul de sodiu din sange scade, neuronii creierului pot deveni permanent inflamati si deteriorati.

  • Sangerare noua

Un anevrism care s-a rupt sau perforat este expus riscului de a sangera din nou. O noua sangerare poate provoca mai multe daune neuronilor creierului.

Din ce cauze apare anevrismul?

Cauzele celor mai multe anevrisme cerebrale sunt necunoscute, dar o varietate de factori pot creste riscul. Exista o serie de factori care pot contribui la slabirea unui perete arterial si la cresterea riscului unui anevrism cerebral sau a rupturii acestuia. Anevrismele cerebrale sunt mai frecvente la adulti decat la copii. De asemenea, ele sunt mai frecvente la femei decat la barbati. Unii dintre acesti factori de risc se dezvolta in timp, in timp ce altii sunt prezenti la nastere. Pe scurt, factorii care pot creste exponential sansele aparitiei unui anevrism sunt:

  • Varsta inaintata

  • Fumatul

  • Tensiune arteriala ridicata

  • Abuzul de droguri, in special consumul de cocaina

  • Abuzul de alcool

  • Unele tipuri de anevrisme pot aparea dupa o leziune a capului sau de la anumite infectii din sange.

Anevrismul este asociat totodata si cu o serie de boli sau factori genetici care n-au legatura cu factori exogeni precum:

  • Tulburari mostenite ale tesutului conjunctiv, cum ar fi sindromul Ehlers-Danlos. Aceste afectiuni slabesc vasele de sange;

  • Boala polichistica a rinichilor, o tulburare mostenita care produce saci umpluti cu lichid in rinichi si, de obicei, creste tensiunea arteriala;

  • Aorta ingustat (ingustarea aortica), vasul mare de sange care furnizeaza sange bogat in oxigen din inima catre organism;

  • Malformatie arteriovenoasa cerebrala, o afectiune in care venele si arterele creierului sunt incurcate si perturba fluxul sanguin;

  • Istoricul familial de anevrism cerebral, in special o ruda de gradul intai, cum ar fi un parinte, frate sau copil;

Ruperea unui anevrism pune viata in pericol rapid si necesita tratament medical imediat. Cu toate acestea, majoritatea anevrismelor cerebrale nu provoaca ruperea acestuia. Anevrismele sunt adesea gasite in timpul testelor pentru alte afectiuni. Daca prezentati orice tip de simptome care va ingrijoreaza, apelati de urgenta serviciul medical de urgenta.

Sursa: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14480-brain-bleed-hemorrhage-intracranial-hemorrhage

Bibliografie:

  • National Institutes of Health. Intracranial Hemorrhage. (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3443867/);
  • American Stroke Association. (https://www.stroke.org/en/about-stroke/types-of-stroke/hemorrhagic-strokes-bleeds);
  • Brain Aneurysm Foundation. (https://bafound.org/about-brain-aneurysms/brain-aneurysm-basics/brain-aneurysm-statistics-and-facts/);
  • The Joint Cerebrovascular Section of the American Association of Neurological Surgeons and the Congress of Neurological Surgeons. Cerebrovascular Diseases. (https://cvsection.org/patients/cerebrovascular-diseases/);
  • National Institute of Neurological Disorders and Stroke. Cerebral Aneurysms Information Page. (https://www.ninds.nih.gov/Disorders/All-Disorders/Cerebral-Aneurysms-Information-Page);
  • National Institute of Neurological Disorders and Stroke. Stroke Information Page. (https://www.ninds.nih.gov/Disorders/All-Disorders/Stroke-Information-Page);
  • American Association of Neurological Surgeons. Cerebrovascular Disease. (https://www.aans.org/en/Patients/Neurosurgical-Conditions-and-Treatments/Cerebrovascular-Disease);
  • Merck Manual Consumer Version. Intracerebral Hemorrhage. (https://www.merckmanuals.com/home/brain,-spinal-cord,-and-nerve-disorders/stroke-cva/intracerebral-hemorrhage) ;

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

newsletter