Tiamina sau vitamina B1: Beneficii si doza recomandata

Publicat la: 29/11/2022

Tiamina sau vitamina B1: Beneficii si doza recomandata

Tiamina sau vitamina B1, cunoscuta si sub numele de aneurina datorita proprietatilor sale antinevritice, este o vitamina hidrosolubila din complexul vitaminic B. Supranumita si "vitamina bunei dispozitii" sau "vitamina performantei intelectuale", vitamina B1 este indispensabila sanatatii fizice si psihice, avand efecte benefice asupra sistemului nervos, digestiv, dar si la nivelul muschilor si chiar al inimii. Cum trebuie sa folosim aceasta vitamina, unde o putem gasi si care este doza recomandata de catre medici si nutritionisti descopera in acest material.

Ce este Tiamina si cum a fost descoperita?

Care este rolul Vitaminei B1 in organism?

Care sunt simptomele carentei de Vitamina B1?

Cum se administreaza corect Tiamina?

Ce este Tiamina si cum a fost descoperita? 

Asa cum am spus la inceput, Vitamina B1 fiind o vitamina hidrosolubila in apa si in alte substante lichide, ea este sensibila la actiunea caldurii, in mediu umed, la lumina, pH neutru si alcalin. De asemenea, este anihilata rapid in contact cu zaharul, cafeina, taninurile continute in anumite plante, alcoolul si nicotina. Rafinarea cerealelor (decorticarea) si tratarea fructelor cu sulfiti distrug vitamina B1.

Cum a fost descoperita? In 1910, savantul japonez Umetaro Suzuki a descoperit o fractiune activa a vitaminei, in timpul cercetarilor sale asupra efectelor taratelor de orez in cazul pacientilor cu diferire boli legate de imunitate. El a patentat-o ca acid aberic, mai tarziu orizanina. In 1935, acest compus a fost rafinat si corect descris ca tiamina.

In 1911, biochimistul polonez Kazimierz Funk a izolat substanta antinevritica din taratele de orez, pe care el a numit-o vitamina, din cauza gruparii amino continute. Chimistul olandez Barend Coenraad Petrus Jansen si colaboratorul sau apropiat, Willem Frederik Donath, au izolat si cristalizat agentul activ in 1926, iar zece ani mai tarziu Tiamina a fost sintetizata in toamna anului 1936.

Care este rolul Vitaminei B1 in organism? 

Vitamina B1 joaca un rol important in organism. Asa cum am spus la inceput, datorita proprietatilor sale hidrosolubile, Vitamina B1 sau tiamina permite organismului sa transforme carbohidratii in energie necesara proceselor metabolice celulare. Este esentiala pentru metabolismul glucozei si joaca un rol cheie in functionarea nervilor, muschilor si inimii. Vitamina B1, sau tiamina, ajuta la prevenirea complicatiilor la nivelul sistemului nervos, creierului, muschilor, inimii, stomacului si intestinelor. De asemenea, vitamina este implicata in fluxul de electroliti in si din celulele musculare si nervoase.

Unde gasim Vitamina B1? Exista concentratii mari de vitamina B1 in germenii de cereale, precum si in drojdie, carne de vita, porc, nuci, cereale integrale si leguminoase. Fructele si legumele care contin vitamina B1 includ conopida, portocalele, cartofii, sparanghelul si kale. Alte surse includ ficatul, ouale, drojdia de bere si melasa neagra. Cerealele pentru micul dejun si produsele facute cu faina alba sau orez alb pot fi imbogatite cu vitamina B1.

Trebuie retinut faptul ca incalzirea, gatitul si procesarea alimentelor si fierberea lor in apa distrug tiamina. Deoarece vitamina B1 este solubila in apa, se dizolva in apa de gatit. Oficiul pentru Suplimente Dietetice (ODS) al Institutului National de Sanatate (NIH) remarca faptul ca o portie de cereale fortificate pentru micul dejun ofera 1,5 miligrame de tiamina (mg) care reprezinta mai mult de 100% din cantitatea zilnica recomandata.

O felie de paine integrala contine 0,1 mg, sau 7% din necesarul zilnic. Oamenii au nevoie de un aport continuu de vitamina B1, deoarece aceasta nu este stocata in organism. Ar trebui sa faca parte din dieta zilnica.

CITESTE DESPRE ZINC SI ROLUL SAU IN ORGANISM

Care sunt simptomele carentei de Vitamina B1

Deficientele de Vitamina B1, asa cum am spus anterior sunt legate in mod direct de capacitatea organismului de a se relaxa, de a accesa mai usor stari de euforie si fericire. Practic, o carenta cronica de vitamina B1 poate duce mai usor la sindromul burnout, la depresie, anxietate, stres cronic sau oboseala cronica.

Sindromul burnout poate creste riscul de depresie. Exista simptome comune celor doua afectiuni si este foarte importanta distinctia intre ele. Burnout-ul este cauzat de o activitate stresanta prelungita, pe cand depresia are o etiopatogenie complexa. Gandurile negative din depresie nu se rezuma la domeniul profesional ci invadeaza fiecare aspect al vietii, pot aparea idei suicidare sau fenomene psihotice.

Anxietatea este o tulburare emotionala caracterizata printr-un sentiment permanent de neliniste si de nesiguranta, chiar de frica. Intr-o oarecare masura, anxietatea are si un efect pozitiv si anume, faptul ca ne ajuta sa ne distantam, sa ne ferim de situatii care ne pot face rau. Conform studiilor, aproximativ 25% din populatia lumii sufera sau a suferit la un moment dat de anxietate. Anxietatea este o boala care necesita tratament si care poate afecta in mod dramatic viata sociala a persoanei care se confrunta cu ea.

Depresia este o tulburare psihica manifestata printr-o stare de tristete profunda care se manifesta pe perioade indelungate si impiedica desfasurarea activitatilor zilnice uzuale. Persoana care se confrunta cu stari depresive tinde sa se retraga din viata sociala si sa se izoleze, este dezinteresata de ceea ce se petrece in jurul sau si are ganduri negative in permanenta. In prezent, la nivel mondial, peste 300 de milioane de persoane se confrunta cu depresie, iar in Romania pana la 10% din populatie este afectata. Depresia ne poate ajuta, intr-o prima etapa, sa nu ne suprasolicitam organismul.

Stresul este un fenomen psihosocial caracterizat prin stari de tensiune, incordare si disconfort psihic determinat de factori externi care sunt perceputi ca fiind agresivi, dificili sau durerosi. Stresul de scurta durata poate fi benefic organismului deoarece ne ajuta sa ne mobilizam si sa infruntam o situatie dificila, chiar o situatie care ne poate pune viata in pericol, insa stresul cronic poate dauna grav sanatatii. Un stres pozitiv este, de exemplu, stresul de dinaintea unui examen.

Sindromul de oboseala cronica, notat SOC, este cunoscut si sub denumirea de sindrom burnout si este caracterizat printr-o stare de epuizare, de extenuare severa care impiedica persoana in cauza sa-si desfasoare activitatile cotidiene. La nivel mondial, 2,6% din populatie este afectata de sindromul de oboseala cronica. Daca oboseala cronica ar avea un avantaj, acela ar fi faptul ca impiedica organismul sa-si epuizeze resursele si sa clacheze.

Pe scurt, persoanele in varsta, cele dependente de alcool, care sufera de diabet, de HIV sau care au suferit interventii chirurgicale bariatrice (destinate scaderii ponderale durabile, in cazul obezitatii morbide) au un risc crescut de deficienta de tiamina. Aceasta apare nu doar in urma unei diete incomplete, ci si din cauza absorbtiei insuficiente sau a unei rate de excretie anormal de mare, provocate de anumite boli/medicamente. Deficienta de Vitamina B1 are drept efect pierderea in greutate, anorexia, confuzia, pierderea memoriei pe termen scurt, neuropatia periferica, slabiciunea musculara, inima marita, boala beriberi, sindromul Wernicke-Korsakoff.

TU STII CARE E ROLUL VITAMINEI E IN ORGANISM? 

Cum se administreaza corect Tiamina

Daca ajungi sa ai prea multa Vitamina B1 in corp, organismul tau o va elimina prin urina, iar specialistii spun ca nu este nevoie sa te ingrijorezi apropo de excesul de tiamina: cand consumi peste 5 mg, corpul tau va opri absorbtia naturala si toxicitatea nu are cum sa te afecteze. Cu toate acestea, doctorii si nutritionistii recomanda urmatoarele dozaje corecte care variaza in functie de varsta si sex dupa cum urmeaza:

  • 0-6 luni: 0,2 mg
  • 7-12 luni: 0,3 mg
  • 1-3 ani: 0,5 mg
  • 4-8 ani: 0,6 mg
  • 9-13 ani: 0,9 mg
  • 14-18 ani, fete: 1 mg
  • 14-18 ani, baieti: 1,2 mg
  • femei adulte: 1,1 mg
  • barbati adulti: 1,2 mg
  • femei insarcinate/care alapteaza: 1,4 mg

Bibliografie:

Pletcher J, Sax M, Turano A, Chang C-H. Effects of structural variations in thiamin, its derivatives and analogues. Annals of the New York Academy of Sciences. 1982;378(1):454-458.

Soriano EV, Rajashankar KR, Hanes JW, Bale S, Begley TP, Ealick SE. Structural Similarities between Thiamin-Binding Protein and Thiaminase-I Suggest a Common Ancestor. Biochemistry. 2008;47(5):1346-1357.

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

PRODUSE DISPONIBILE

newsletter