Uremia: Simptome, tratament, preventie

Publicat la: 05/01/2023

Uremia: Simptome, tratament, preventie

Uremia este o problema de sanatate serioasa care poate duce la deces daca nu este tratata. Uremia este rezultatul acumularii in sange a deseurilor care nu mai pot fi eliminate de catre rinichi. Se caracterizeaza printr-o concentratie crescuta de creatinina si uree in sange si dezechilibre lichidiene, de electroliti si hormoni si anomalii metabolice, care se dezvolta in paralel cu deteriorarea functiei renale.

Uremia este adesea un semn al bolii cronice renale in stadiile terminale, dar poate sa apara si in cazul unor afectiuni renale acute, daca pierderea functiei renale este rapida. Uremia inseamna „urina in sange” si se refera la efectele acumularii de deseuri in sange care nu mai pot fi eliminate de rinichii nefunctionali.

Afecteaza intregul corp. Ureea in sine are efecte toxice atat directe, cat si indirecte asupra unei game variate de tesuturi. In plus, o serie de substante cu efecte toxice, cum ar fi hormonul paratiroidian (PTH), beta 2 microglobulina, poliaminele, produsii finali de glicozilare avansata si alte molecule care apar in etapele intermediare ale metabolismului si care nu mai pot fi eliminate de care rinichi, contribuie la sindromul clinic.

Netratata, uremia este fatala. Astazi, terapia de subtitutie a functiei renale sub forma de dializa sau transplant renal a imbunatatit semnificativ prognosticul acestor pacienti, desi acesta ramane unul grav. Pacientii cu insuficienta renala care fac dializa au inca un risc mai mare de deces comparativ cu populatia generala. Cea mai frecventa cauza de deces este boala cardiovasculara (boala arteriala coronariana si accidentul vascular cerebral).

Ce este uremia? De ce apare boala?

Uremia este o afectiune in care o cantitate excesiva de deseuri care contin azot se acumuleaza in sange si sunt excretate, in primul rand prin rinichi. Bolile asociate cu uremia sunt afectarea rinichilor, insuficienta cardiaca congestiva si accidentul vascular cerebral. Uremia netratata poate duce la insuficienta renala si deces.  Simptomele uremice pot fi controlate prin medicamente care reduc nivelurile sanguine de uree sau creatinina. Cel mai frecvent tratament este hemodializa, care foloseste filtre specializate pentru a curata sangele din afara corpului, inainte de a-l returna intr-o artera.

Cum se declanseaza uremia?

Uremia este o boala renala care apare atunci cand rinichii nu mai sunt capabili sa curete reziduurile sau excesul de apa din sange. Rinichii isi pot pierde functiile in multe moduri, cum ar fi din cauza hipertensiunii arteriale cronice, diabetului zaharat, bolii renale polichistice si tulburarilor autoimune. Atunci cand nu functioneaza corespunzator, toxinele din alimente si bauturi se pot acumula in organism si pot duce la acumularea de lichide, care nu pot fi eliminate. Cand uremia devine severa, poate provoca simptome precum confuzie, somnolenta, greata si varsaturi. In aceste cazuri, dializa poate fi necesara pentru a mentine functiile vitale.

O persoana cu un rinichi sanatos ar elimina aproximativ 200-300 de mililitri de lichid pe zi care contin deseuri precum ureea si creatinina. In cazul unei insuficiente renale, acest proces se poate opri si duce la o acumulare de toxine in organism, care va avea in cele din urma efecte grave si asupra altor parti ale corpului.

Simptome asociate cu uremia

Simptomele uremiei pot varia de la o persoana la alta, in functie de severitatea bolii. Unele simptome comune pe care le experimenteaza pacientii cu uremie includ oboseala, slabiciune, greata si varsaturi, umflarea picioarelor si a mainilor, mancarimi ale pielii sau hiperpigmentare (intunecare sau decolorare a pielii). 

Este important sa fii constient de aceste simptome, astfel incat sa poata fi abordate cat mai curand posibil de catre medic. Un prim simptom al uremiei este oboseala. Uremia blocheaza in esenta oxigenul sa ajunga la celulele din corpul nostru, facandu-ne sa ne simtim in mod constant epuizati si letargici. Principalele simptome ale acestei patologii sunt:

  • Tremor

  • Letargie (somnolenta prelungita)

  • Hiperreflexia (reflexe osteotendinoase crescute)

  • Gust metalic si amar in gura

  • Serozita, in special pericardita

  • Hipotermie

  • Hipotensiune arteriala

  • Greata si varsaturi

  • Limba alba sau rosie

  • Dureri lombare

  • Slabiciune musculara

  • Infectii ale tractului urinar

  • Pierderea poftei de mancare

Complicatii declansate de uremie

Principala cauza care determina aparitia uremiei este insuficienta renala. Acest lucru poate avea loc prin patologie renala, deshidratare, infectie etc. O insuficienta renala severa produce acumularea de toxine care pot duce la sindromul uremic cunoscut. Acest lucru ar fi caracterizat prin implicarea mai multor functii fiziologice in sistemul nervos central, producand tremor, letargie si deteriorare cognitiva.

In sistemul cardiovascular produce pericardita uremica fibrozanta, hipertensiune arteriala, ateroscleroza si calcificare, printre alte simptome. In sistemul endocrin provoaca hiperparatiroidism si absorbtie scazuta a calciului, printre alte consecinte. In sistemul hematologic, apare anemia si tulburari de coagulare. De asemenea, pot fi afectate si alte sisteme ale corpului, cum ar fi sistemul imunitar.

Daca stim ca uremia este o afectiune medicala care apare atunci cand rinichii nu sunt capabili sa functioneze corect si ca sarcina rinichilor este de a filtra materialul rezidual din sange si de a-l elimina din organism, cand apare uremia, exista prea multe deseuri in organism care nu pot fi eliminate prin urinare. Cand aceasta afectiune se agraveaza, toxinele se acumuleaza in sange si pot provoca complicatii atat pe termen scurt, cat si pe termen lung pentru sanatatea dumneavoastra. Aparitia uremiei poate duce la o serie de complicatii, inclusiv anemie, slabiciune, tulburari de intelect si coma. Posibilele complicatii care pot aparea includꓽ

  • Ateroscleroza

  • Insuficienta cardiaca

  • Accident vascular cerebral

  • Encefalopatie uremica

  • Anemie

  • Pot aparea sangerari spontane, precum cele la nivel gastrointestinal

  • Hiperparatiroidism

  • Hipotiroidism

  • Infertilitate

  • Disfunctii erectile

  • Scaderea imunitatii

  • Pericardita (acumulare de lichid in jurul inimii)

  • Edem pulmonar

  • Depresie

  • Mancarimi accentuate la nivelul pielii

  • Risc mare de aparitie a infectiilor

Uremia apare la pacientii care manifesta boli cronice ale rinichilor. Clearance-ul creatininei la cei care au uremie, va fi sub 10 ml/min, dar exista cazuri in care indivizii nu prezinta simptome, in special daca acestia sufera de insuficienta renala acuta. Cauza principala a acestei patologii este insuficienta renala, desi pot exista si alte cauze, cum ar fi dieta hiperproteica, sangerarea gastrointestinala, consumul de droguri, ruptura vezicii urinare, deshidratarea sau pielonefrita cronica.

Tratament pentru uremie. Preventie

In unele cazuri, daca uremia se datoreaza excesului de proteine sau hipotensiunii arteriale, poate fi tratata cu o schimbare a dietei si a medicamentelor eliberate pe baza de prescriptie medicala. Cu toate acestea, aceasta afectiune poate deveni foarte grava, deci este de obicei tratata cu tehnici mai invazive:

  • Dializa este eliminarea deseurilor si a excesului de lichid din sange prin vasele de sange din jurul peretilor abdomenului.

  • Transplantul de rinichi: Consta in inlocuirea rinichiului deteriorat cu unul sanatos pentru a-si asuma functiile deficitare ale rinichiului deteriorat.

Rata filtrarii glomerulare (GFR) este cea care arata cum se prezinta functia renala, masurand nivelul din sange al creatininei. Daca valoarea GFR este mica, rinichii incep sa isi piarda functiile, iar prin intermediul rezultatelor acestei analize, medicul poate stabili gravitatea bolii renale, urmand sa conceapa planul corespunzator de tratament.

Legat de incidenta acestei boli si preventie, pacientii cu boala renala cronica ar trebui sa reduca aportul de potasiu, fosfat si sodiu. Desi exista unele dovezi contradictorii cu privire la aportul de proteine la pacientii cu insuficienta renala, recomandarile actuale sunt de a initia o dieta cu continut scazut de proteine inainte de inceperea dializei.

Nutritionistul va estima cate grame de proteine are pacientul nevoie in fiecare zi si va face recomandari pe baza acelei cantitati. Alimentele bogate in proteine sunt: carnea slaba, ouale, laptele, branza si fasolea. Alimentele cu continut scazut de proteine includ legumele, fructele, painea si cerealele.

O dieta cu continut scazut de proteine nu este recomandata la pacientii cu uremie sau malnutritie avansata, deoarece acest tip de dieta poate duce la agravarea malnutritiei si a fost asociata cu risc crescut de mortalitate odata cu initierea dializei.

Datorita acumularii de toxine uremice si a riscului potential de sangerare si hemoragie crescut, trebuie sa se acorde o atentie suplimentara atunci cand se prescriu anticoagulante orale sau medicamente antiagregante plachetare pacientilor care sufera de boala cronica de rinichi.

De asemenea, medicamentele nefrotoxice (de exemplu, AINS, antibiotice de tip aminoglicozide) trebuie evitate la toti pacientii cu boala cronica renala. Pentru a evita nefrotoxicitatea, N-acetilcisteina poate fi administrata inainte de administrarea de substanta de contrast intravenos pentru imagistica radiologica, desi la acesti pacienti ar trebui luate in considerare modalitati alternative de imagistica, cum ar fi IRM, pentru a evita cu totul riscul de leziune renala acuta.

urinare, deshidratarea sau pielonefrita cronica.

CE NU STIAI DESPRE URINA!

Urina umana este formata in proportie de 95% din apa, iar restul este uree si sare in proportii egale 2,5% si respectiv 2,5%. Totodata in urina se mai gasesc hormoni, nutrienti si creatina. De-a lungul unei vieti, rinichii elimina aproape un milion de litri de apa prin urina;

Altfel spus, un adult poate produce aproape 6 cani de 250 ml de urina pe zi. La un adult sanatos, vezica poate tine aproximativ 3 cani de urina pana la maxim cinci ore. Dar este periculos sa te abtii de la urinat. O femeie a murit dupa ce a refuzat sa urineze in cadrul unei competitii sportive;

In trecut, se pare ca oamenii foloseau mostre din propria urina ca si apa de gura. Se credea ca amoniacul din urina albeste dintii si protejeaza impotriva tartrului. Guiness Book a notat un record mondial mai putin obisnuit. Se pare ca un barbat a putut urina in continuu aproape 9 minute;

Urina este un important indicator si poate oferi informatii vitale legate de sanatatea rinichilor, a inimii si a functiei ficatului. Nu doar culoarea urinei ci si mirosul conteaza.

• Un miros puternic de amoniac poate indica deshidratarea.

• Un miros usor ranced poate indica o boala a ficatului.

• Un miros intepator ar putea indica o infectie a vezicii urinare.

• Un miros dulceag poate arata ca omul sufera de diabet.

Culoarea de urina poate varia in functie de alimentatie. Daca luam anumite medicamente sau consumam anumite legume poate varia de la galben strident la portocaliu rosiatic. Totodata, o culoare maronie a urinei poate indica pietre la rinichi sau leziuni ale ficatului. Sunt dovezi care arata ca romanii foloseau urina ca cerneala invizibila pentru a scrie mesaje secrete. Cuvintele apareau doar la incalzirea hartiei la o lumanare;

"Sindromul vezicii timide" este un lucru real. Se numeste Parureza si este un tip de fobie in care oamenii nu sunt in stare sa faca pipi in locuri publice. Conform Paruresis.org, 21 de milioane de oameni sufera de aceasta tulburare de anxietate numai pe teritoriul Statelor Unite ale Americii;

Bibliografie:

  1. Richet, Gabriel (1988). "Early history of Uremia". Kidney International. 33, Burket's oral medicine. Glick, Michael (12th ed.). Shelton, Connecticut;
  2. Gupta, Megha; Gupta, Mridul; Abhishek (July 2015). "Oral conditions in renal disorders and treatment considerations – A review for pediatric dentist". The Saudi Dental Journal;
  3. Costantinides, Fulvia; Castronovo, Gaetano; Vettori, Erica; Frattini, Costanza; Artero, Mary Louise; Bevilacqua, Lorenzo; Berton, Federico; Nicolin, Vanessa; 

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

PRODUSE DISPONIBILE

newsletter