Mielomul multiplu sau boala Kahler. Cum apare, cum se poate preveni

Publicat la: 12/01/2023

Mielomul multiplu sau boala Kahler. Cum apare, cum se poate preveni

Mielomul multiplu este o forma de cancer care se formeaza intr-un tip de celule albe din sange numite „celule plasmatice”. Celulele plasmatice sanatoase ajuta la combaterea infectiilor prin producerea de anticorpi care recunosc si ataca germenii. 

Boala Kahler sau mielomul multiplu este un tip de cancer malign care afecteaza maduva osoasa. Se caracterizeaza prin proliferarea necontrolata a asa-numitelor celule plasmatice (un anumit tip de limfocite B). In conditii normale, aceste celule, care fac parte din sistemul imunitar, intervin in apararea organismului impotriva agentilor patogeni, prin producerea de anticorpi. Cu toate acestea, excesul de celule plasmatice poate afecta sanatatea pacientului la diferite niveluri.

Modificari asociate cu mielomul multiplu

Maduva osoasa este un tesut care se afla in interiorul cavitatii unor oase, cum ar fi femurul. Acesta este motivul pentru care pacientii cu mielom multiplu au adesea dureri osoase si alte tulburari, cum ar fi fracturi sau osteoporoza. In plus, celulele plasmatice in exces pot inhiba producerea altor celule sanguine si pot produce anemie. Leucocitele si trombocitele pot fi, de asemenea, afectate, provocand leucopenie sau trombocitopenie.

Pe de alta parte, trebuie luat in considerare faptul ca productia de anticorpi si fragmente ale acestora, care pot deteriora rinichii si chiar pot produce insuficienta renala, este crescuta. In mielomul multiplu, celulele canceroase se acumuleaza in maduva osoasa si disloca celulele sanguine sanatoase, producand proteine anormale.

Nu este intotdeauna necesar sa se trateze mielomul multiplu imediat. Daca acesta se dezvolta lent si nu provoaca semne sau simptome, medicul dumneavoastra va poate recomanda o monitorizare atenta, mai degraba decat un tratament imediat. Pentru persoanele cu mielom multiplu care necesita tratament, exista mai multe optiuni pentru a le ajuta sa gestioneze boala.

Cauze ale bolii Kahler

Mielomul incepe cu celule plasmatice anormale in maduva osoasa, iar numarul de celule anormale se inmulteste rapid. Deoarece celulele canceroase nu se dezvolta si mor asa cum o fac celulele normale, ele se acumuleaza, in timp, depasind productia de celule sanatoase. In maduva osoasa, celulele mielomului disloca celulele sanguine sanatoase si, ca urmare, simtiti oboseala si nu puteti lupta impotriva infectiilor.

Celulele mielomului continua sa incerce sa produca anticorpi, la fel ca si celulele plasmatice sanatoase, dar produc anticorpi anormali pe care organismul nu ii poate folosi. Acestia aduc o serie de probleme, inclusiv afectarea rinichilor. De asemenea, celulele canceroase distrug oasele, iar aceasta deteriorare creste riscul de fractura. Cel mai adesea, mielomul multiplu incepe ca o boala relativ benigna numita "gammopatie monoclonala de importanta incerta".

Gamapatia monoclonala de importanta incerta, ca si mielomul multiplu, se caracterizeaza prin prezenta proteinelor M (produse de celule plasmatice anormale) in sange. Cu toate acestea, in gamapatia monoclonala cu semnificatie incerta, nivelurile de proteine M sunt mai mici, iar organismul nu este afectat.

Simptome ale bolii Kahler

Semnele si simptomele mielomului multiplu pot varia si, in stadiul initial al bolii, nu poate exista niciunul. Cu toate acestea, pe parcursul afectarii pacientului, mielomul multiplu genereaza o serie de simptome, precum:

  • Dureri la nivelul oaselor, mai ales in zona coloanei vertebrale sau in regiunea pieptului

  • Greata

  • Constipatie

  • Pierderea apetitului

  • Dezorientare mentala sau confuzie

  • Oboseala

  • Infectii frecvente

  • Slabire

  • Slabiciune sau amorteala la nivelul picioarelor

  • Sete excesiva

Factori de risc ale bolii Kahler

Exista anumite aspecte care pot favoriza aparitia mielomului multiplu. Dintre acestea, se numara si urmatoarele:

  • Riscul de mielom multiplu creste odata cu varsta; majoritatea persoanelor sunt diagnosticate cu mielom multiplu la varsta de 65 de ani.

  • Barbatii sunt mai susceptibili de a dezvolta aceasta boala decat femeile.

  • Persoanele de culoare au mai multe sanse de a dezvolta mielom multiplu decat persoanele de alte rase.

  • Daca un frate, o sora sau un parinte are mielom multiplu, aveti un risc mai mare de a face boala.

  • Istoricul personal al gamapatiei monoclonale cu semnificatie incerta, deoarece mielomul multiplu incepe aproape intotdeauna cu aceasta afectiune

Complicatii ale bolii Kahler

Unele complicatii ale mielomului multiplu includ:

  • Infectii frecvente -  Celulele mielomului inhiba capacitatea organismului de a lupta impotriva infectiilor.

  • Probleme osoase -  Mielomul multiplu poate afecta, de asemenea, oasele si poate provoca dureri, subtieri si fracturari osoase.

  • Scaderea functiei renale -  Mielomul multiplu poate afecta functia renala si chiar poate provoca insuficienta renala.

  • Numar scazut de celule rosii din sange (anemie) - Deoarece celulele mielomului disloca celulele sanguine, mielomul multiplu poate provoca, de asemenea, anemie si alte probleme de sange.

Diagnostic si tratament pentru boala Kahler

Diagnosticul se poate face prin studierea maduvei osoase. De asemenea, pot fi efectuate diferite teste pentru a detecta imunoglobulinele din sange sau urina. In ceea ce priveste tratarea mielomului multiplu, se poate recurge la radioterapie, chimioterapie sau se poate interveni chirurgical. Alte medicamente, cum ar fi analgezicele, sunt adesea necesare pentru ameliorarea simptomelor asociate cu boala.

Aceste tratamente conventionale pot fi insotite de terapii complementare, cum ar fi microimunoterapia, pentru a imbunatati calitatea vietii pacientilor. Aceasta abordare terapeutica, bazata pe utilizarea citokinelor in doze mici, are scopul de a ajuta sistemul imunitar in lupta sa impotriva cancerului.

Limfocitele (celulele limfatice) sunt unul dintre principalele tipuri de celule albe din sange in sistemul imunitar si includ celulele T si celulele B. Cand celulele B raspund la o infectie, ele se maturizeaza in celule plasmatice. Celulele plasmatice produc anticorpi (numiti si imunoglobuline) care ajuta organismul sa atace si sa distruga germenii.

Adesea, in momentul in care celulele plasmatice se transforma in celule canceroase, crescand necontrolat, acest fenomen poarta denumirea de mielom multiplu. Pot fi si alte afectiuni cauzate de inmultirea celulelor canceroase. Celulele plasmatice produc o proteina anormala (anticorp) care este cunoscuta sub mai multe denumiri diferite, inclusiv imunoglobulina monoclonala, proteina monoclonala (proteina M).

Ce trebuie sa stii despre durerile de spate

La nivelul spatelui exista mai multe structuri: coloana vertebrala, maduva spinarii, nervi, discuri intervertebrale, muschi, ligamente si tendoane. Oricare dintre aceste structuri se pot inflama sau irita ca raspuns la o serie de afectiuni mai mult sau mai putin serioase. Durerea de spate are multe cauze cum ar fi: leziuni sportive, postura inadecvata, artrita, efortul muscular sau traumatisme din accidentele de masina.

Durerea de spate poate aparea alaturi de alte simptome. De exemplu, daca durerea este data de artrita atunci pot aparea dureri articulare si in alte parti ale corpului. Durerea aparuta ca urmare a compresiei unui nerv poate duce la pierderea controlului vezicii urinare. Durerea de spate este deseori un simptom al fibromialgiei care este caracterizata si de fatigabilitate si tulburari de somn (insomnie).

Alte simptome pot fi: anxietate, depresie, oboseala, febra, cefalee, rigiditatea spatelui aparuta dimineata, dureri la nivelul feselor si care coboara pe unul dintre membrele inferioare mai jos de genunchi, eritem(roseata), caldura locala sau tumefactie (umflare) la nivelul spatelui, dureri la nivelul umerilor, gatului sau soldurilor, tulburari de somn (insomnie). Afectiuni serioase care pot duce la dureri de spate: anevrismul aortic, atacul de cord, litiaza renala sau alte afectiuni renale (inclusiv infectii sau tumori), mielomul multiplu, pancreatita sau cancerul pancreatic, cancerul de prostata, tumorile benigne sau maligne ale coloanei vertebrale.

Bibliografie:

Kaushansky K, et al., eds. Myeloma. In: Williams Hematology. 9th ed. McGraw Hill; 2016. https://accessmedicine.mhmedical.com;

Ferri FF. Multiple myeloma. In: Ferri's Clinical Advisor 2020. Elsevier; 2020. https://www.clinicalkey.com. Accessed Sept. 1, 2020;

Niederhuber JE, et al., eds. Multiple myeloma and related disorders. In: Abeloff's Clinical Oncology. 6th ed. Elsevier; 2020; 

Multiple myeloma. National Comprehensive Cancer Network. https://www.nccn.org/professionals/physician_gls/f_guidelines.asp;

Plasma cell neoplasms (including multiple myeloma) treatment (PDQ) — Patient version. National Cancer Institute; 

Distress management. National Comprehensive Cancer Network. https://www.nccn.org/professionals/physician_gls/f_guidelines.asp. Accessed Sept. 1, 2020.

Russell SJ, et al. Remission of disseminated cancer after system oncolytic virotherapy. Mayo Clinic Proceedings. 2014; 

Myeloma SPOREs. National Cancer Institute. https://trp.cancer.gov/spores/myeloma.htm. Accessed Sept. 4, 2020;

Kumar S, et al. International Myeloma Working Group consensus criteria for response and minimal residual disease assessment in multiple myeloma. Lancet Oncology. 2016;

Cavo M, et al. Role of 18F-FDG PET/CT in the diagnosis and management of multiple myeloma and other plasma cell disorders: A consensus statement by the International Myeloma Working Group. Lancet Oncology. 2017; 

Rajkumar SV, et al. Program genealogies: Myeloma at Mayo. The Hematologist. 2015;

Kyle RA, et al. Diagnostic criteria for the electrophoretic patterns of serum and urinary proteins in multiple myeloma. JAMA. 1960;

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

newsletter