Ce este Guta?

Guta dar si artrita gutoasa au legatura directa cu prezenta a acidului uric in diferite formatiuni celulare si musculare. Sunt cazuri in care evolutia bolii poate fi influentata de o serie de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene.

Altfel spus, guta este o forma dureroasa de artrita caracterizata de dureri articulare foarte mari si cauzata de prezenta unei cantitati prea mari de acid uric in sange si in tesuturi. In prezent, boala afecteaza mai ales barbatii (in randul segmentului de varsta 40-50 de ani riscul este de trei-patru ori mai mare decat in cazul femeilor), fiind asociata preponderent cu regimul alimentar al unei persoane.

Guta si primele consemnari medicale

Spre deosebire de alte boli si probleme articulare care au fost descoperite dupa secolul XVIII, guta este una dintre cele mai vechi boli ale omenirii. Primele simptome au fost consemnate inca din Egiptul Antic din perioada faraonului Ramses al-II-lea. Ulterior ea a fost expusa complet intr-un compendiu de catre Hipocrate. Singura descoperire moderna legata de aceasta boala este legatura directa dintre prezenta acidului uric in cantitati peste limita si primele simptome ale bolii. Aceasta descoperire a fost demonstrata stiintific de abia in secolul XIX de catre medicul Alfred Baring Garrod.

Cum apare acidul uric?

Acidul uric este rezultatul metabolizarii alimentelor consumate si a degradarii celulare, rezultat in urma descompunerii unor substante numite purine, iar cand aceasta cantitate de acid uric depaseste limitele normale, se formeaza mici cristale care patrund in articulatii si care provoaca durere articulara. Altfel spus, din cauza consumului de alcool, a consumului exagerat de alimente dulci, grasimi, toate aceste lucruri pot influenta cantitatea de acid uric care se metabolizeaza in organism si pot transforma guta dintr-o boala aparent banala in ceva complicat si periculos pentru sanatate.

Cum apare guta?

Hiperuricemia este principala cauza a aparitiei gutei. Poate aparea din mai multe motive, printre care alimentatia din cauza sarurilor de acid uric, dar si predispozitia genetica este un element relevant. Se stie deja ca barbatii care sufera de hiperuricemie pot suferi de guta la un moment dat, mai ales daca simptomele de hiperuricemie apar dupa varsta de 30 de ani. Riscul e, totusi, variabil si depindeși de alti factori.

Obezitatea si alimentatia bogata in carne

Potrivit informatiilor din Encylopedia of Human Nutrition, regimul alimentar pentru persoanele cu guta nu se mai concentreaza in zilele noastre exclusiv pe evitarea alimentelor care contin o cantitate mare de purine, ci pe tratarea tulburarilor metabolice care sunt asociate, de regula, cu guta: obezitatea, insulinorezistenta sau dislipidemia (nivel crescut al lipidelor in sange).

In ceea ce priveste obezitatea, studiile au aratat ca un indice al masei corporale mai mare sau egal cu 35 sporeste de aproximativ trei ori riscul de a face guta. Un rol important in preventia gutei il joaca reducerea consumului de alimente cu continut mare de purine - acestea sunt cele care au in compozitie drojdie, unele tipuri de peste (includem aici si fructele de mare) si carnea rosie. Trebuie retinut ca alimentatia saraca in purine reuseste sa scada nivelul de acid uric seric cu aproximativ 1mg/dl. Prin urmare, modificarea dietei poate preveni atacurile, insa de multe ori nu este suficienta, fiind nevoie si de tratament medicamentos.

Alcoolul poate provoca guta?

Consumul in exces de alcool poate inhiba eliminarea acidului uric, cauzand astfel acumularea acestuia la nivelul organismului. Berea, de exemplu, are un continut ridicat in purine (guanozina din bere e metabolizata ulterior in acid uric) si poate fi considerata mult mai nociva decat alte tipuri de alcool. Dar nici excesul de alcool-uri rafinate nu ajuta pentru ca forteaza organismul sa metabolizeze intai alcoolul si apoi descompunerea alimentelor lucru care conti purine.

Guta poate fi cauzata de excesul de medicamente?

Unele medicamente si tratamente cresc riscul declansarii atacurilor de guta. Printre acestea se numara si diureticele tiazidice (medicamente folosite pentru eliminarea apei din organism, care sunt administrate, de regula, pentru tratarea hipertensiunii), aspirina, niacina, imunosupresoarele (acele medicamente care ii sunt administrate unei persoane dupa un transplant, precum imunosupresoare ciclosporina si tacrolimus, primul devenind in mod special un factor declansator atunci cand e utilizat impreuna cu hidroclorotiazida) si medicamentele folosite in chimioterapie.

Guta si asocierea ei cu alte boli

Ultimele studii clinice au aratat ca guta poate fi declansata si de anumite afectiuni, printre care si hipertensiunea netratata, dar si alte boli cronice precum diabetul, hiperlipidemia (nivel ridicat de grasimi in sange) sau arterioscleroza (ingrosarea peretilor arterelor).

Care sunt primele semne de guta

Tinta bolii este, de regula, degetul mare de la picior, acest lucru intamplandu-se din cauza temperaturii scazute la nivelul articulatiei, dar si a circulatiei deficitare. Ambii factori contribuie la acumularea acidului uric. In plus, aparitia gutei poate avea si cauze genetice, care produc aproximativ 60% din variabilitatea nivelurilor de acid uric. Studiile au aratat ca trei gene (numite sLC2a9, sLC22a12 si aBCG2) apar frecvent in asociere cu guta, iar variatiile lor pot amplifica riscul de aparitie de aproximativ doua ori.

Trebuie mentionat totusi ca boala propriu-zisa apare dupa ani in care cristalele de acid uric s-au tot depus la nivelul articulatiilor si tesuturilor invecinate. Primele simptome ale gutei au legatura cu cresterea temperaturii locale si sensibilitate crescuta la nivelul articulatiei (de obicei, articulatia degetului mare de la picior). Cu timpul apare o mancarime a pielii in zona talpii piciorului, disconfort care se intensifica pe parcursul noptii si care apoi cedeaza in intensitate pe parcursul urmatoarelor zile. Ulterior se remarca o exfoliere a pielii aparute dupa remiterea atacului de guta, iar in unele cazuri vorbim chiar de febra si frisoane. Daca nu se intervine, tegumentul din regiunea articulatiei capata o culoare rosie-vinetie.

Forme de Guta

Unele persoane nu prezinta atacuri recurente de guta, dar pot dezvolta o forma cronica a bolii. Guta cronica este o forma mai putin dureroasa si poate fi confundata, uneori, cu alte forme de artrita. Sunt cazuri unde guta este anuntata de aparitia unor noduli localizati la nivelul mainilor, coatelor sau urechilor. Aparitia lor ar trebui sa ridice suspiciuni de hemopatii maligne si in acest punct este importanta consultarea unui specialist.

De regula degetul mare de la picior este primul afectat, insa pot fi afectate si alte articulatii, precum cele ale piciorului, mainii, genunchiului, coatelor sau degetelor. De asemenea, poate sa apara inflamatia lichidului articular (bursita), aceasta aparand cel mai adesea la nivelul cotului sau al genunchiului.

Cum se poate tine Guta sub control

Acidul uric poate fi tinut sub control prin consumul regulat de legume cu frunze verzi, bogate in clorofila. La fel de bune sunt legume precum ceapa sau morcovii. La fel de importanta pentru preventia gutei este hidratarea. Este important sa bem zilnic minim 2 litri de apa, ceaiuri. Cafeaua este, de asemenea, un bun aliat, insa in cazul persoanelor hipertensive aceasta trebuie consumata cu precautie.