Dacă exista o iritatie in proximitatea globului ocular și a pleoapelor sunt sanse ca in urma unui examen de imagistică prin rezonanță magnetică să descoperi o problemă a sistemului nervos și a nervului optic. O cauză a acestei anomalii poate să aibă legătură și cu anumite traume recesive dar și cu bagajul genetic. Este important să știi că trebuie să consulți medicul oftalmolog. În ultimii ani incidența acestei boli a atins și grupa de vârstă 20 și 40 de ani.

Nevrita optica reprezinta inflamarea nervului optic (nervul care transmite informatia si stimulii vizuali catre creier) ce se poate manifesta prin scaderea brusca de vedere in ochiul afectat. Nevrita optica este una din cauzele de pierdere a vederii asociata cu o durere intensa. Uneori aceasta afectiune poate fi semnul de debut al unei scleroze multiple. De cele mai multe ori nevrita optica apare datorita unei boli autoimune ce poate fi declansata de o infectie virala.

Cum actioneaza nevrita optica

Nervul optic este format din peste un milion de axoni si este invelit intr-o teaca izolanta de mielina care are rolul de a transmite mult mai repede impulsul electric catre creier unde stimulii din periferie pot fi integrati si analizati astfel incat sa se formeze imaginile. Atunci cand apare nevrita optica practic este atacata mielina care duce la inflamarea tesuturilor, iar asta determina pierderea vederii datorata distrugerii integritatii nervului. Inflamatia poate fi idiopatica, fara o cauza clara sau care sa poata fi izolata de catre medici.

Cea mai frecventa etiologie a nevritei optice este reprezentata de scleroza multipla. 15 - 20% din cazurile de scleroza multipla debuteaza cu nevrita optica, iar 38 - 50% din pacientii diagnosticati cu scleroza multipla vor suferi nevrita optica la un anumit moment in cursul evolutiei bolii.

Ce este scleroza multipla

Scleroza multipla este o afectiune de natura autoimuna - sistemul imun are reactivitate anormala si ataca teaca de mielina a nervilor importanti si a maduvei spinale. Un studiu important a demonstrat ca riscul de a dezvolta scleroza multipla dupa un episod de nevrita optica este de 50% dupa o perioada de 15 ani. Riscul este cu atat mai mare cu cat exista leziuni cerebrale identificate paraclinic prin rezonanta magnetica nucleara (RMN). Pacientii cu nevrita optica si imagini anormale la RMN sunt de trei ori mai susceptibili de a suferi de scleroza multipla decat cei care au RMN normal.

Boala Devic

Neuromielita optică, numită și boala Devic, este o afecțiune neurologică rară, care afectează nervii optici și măduva spinării, conducând la nevrita optică și mielita transversă. Neuromielita optică este o boală autoimună, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar nu reacționează în mod normal, ci atacă țesuturile și organele din corp. În caz de neuromielita optică, sistemul imunitar atacă aquaporina 4.

Aquaporina 4 este un anticorp vital pe care il intalnim în sânge la aproximativ 70% dintre persoanele cu neuromielita optică. Anticorpul este o proteină, pe care organismul o produce, în scopul de a distruge organismele și toxinele purtătoare de boli. Când aquaporina 4 este atacată, teaca de mielină este deteriorată. Teaca de mielină este stratul care înconjoară celulele nervoase din creier și din măduva spinării, și care protejează nervii și ajută la transmiterea semnalelor nervoase. Boala Devic afecteaza cu predilectie nervul optic si maduva spinala. Nevrita optica ce apare in cadrul neuromielitei optice este mult mai grava comparativ cu cea care apare in scleroza multipla.

Simptome care duc la neuromielita optica

Daca pacientul incepe sa simta o durere ascuțită in zona spatelor, in jurul ochilor, simte o senzație de arsură sau amorțeală la nivelul nervilor asociata cu slăbiciune musculară, care poate afecta mobilitatea sau are crize de spasme sau tonus muscular crescut, e semn ca trebuie sa fie consultat un specialist neurolog. Daca aceste simptome sunt completate de vedere deteriorată, vedere încețoșată, pierderea vederii în culori, orbire, e important sa fie consultat si un medic oftalmolog.

Boli asociate cu nevrita optica si cauze care duc la aceasta afectiune

Nevrita optica de multe ori are legatura cu alte afectiuni si boli. Boala Lyme, tuberculoza, sifilisul, hepatita B, virusul HIV pot duce la un moment dat spre nevrita optica. Totodata si arterita craniana poate duce la nevrita optica. Arterita craniana este o afectiune de natura inflamatorie ce afecteaza endoteliul arterelor intracerebrale. Ca urmare a inflamatiei se reduce lumenul arterial (chiar pana la obstructie totala) si astfel scade fluxul sangvin spre creier, determinand pierderea vederii sau aparitia unui accident vascular cerebral. Aceasta cauza de nevrita optica este mai frecvent intalnita in randul pacientilor cu varsta de peste 80 de ani.

Factori de risc pentru nevrita optica

Nevrita optica apare mai ales la adultii cu varsta intre 20- 45 de ani. Vasrta medie de debut este de 30 de ani, insa au fost descrise cazuri si la persoane de 20 de ani. In plus, studiile au aratat ca femeile sunt de 2 ori mai predispuse la a face nevrita optica comparativ cu barbatii.

Evolutia bolii

Odata instalata nevrita optica, gradul de pierdere a vederii variaza de la pacient la pacient. Pierderea vederii este temporara si este adesea agravata de expunerea la caldura. Totodata, durerea se amelioreaza dupa cateva zile, de obicei inainte de a aparea afectarea vederii. O parte a pacientilor isi revin in mod spontan, vederea incepe sa se amelioreze si dupa 2 - 3 saptamani si se stabilizeaza in decursul urmatoarelor luni.

In plus nevrita optica este asociata cu fosfenele induse de zgomot sau miscare, descrise ca strafulgerari luminoase cu durata de 1- 2 secunde. Tot cu nevrita optica este asociat si semnul Uhthoff care consta in reducerea vederii dupa exercitiu fizic intens sau expunere prelungita la caldura. Acest semn apare la 50% din pacientii cu nevrita optica izolata.

Numele face trimitere la profesorul german de oftalmologie William Uhthoff (1853-1927), cel care a descris pentru prima dată (în 1890) acest fenomen ca fiind o înrăutăţire a vederii pacienţilor care sufereau de nevrită optică atunci când făceau exerciţii fizice.

Un studiu din 2011 realizat de către cercetătorii suedezi arată că un procent ridicat (60-80%) dintre persoanele diagnosticate cu SM manifestă o sensibilitate la căldură. Atunci când corpul se supraîncălzeşte din cauza temperaturii exterioare mari, a exerciţiilor, a febrei sau din cauza saunei şi a băilor calde impulsurile nervoase printr-un neuron afectat sunt fie blocate, fie încetinite foarte mult, iar odată ce temperatura revine la valori normale semnele şi simptomele pot să dispară (de aceea aceste semne se mai numesc pseudo-exacerbări). Atunci când temperatura ridicată afectează vederea, fenomenul poartă denumirea de sindromul Uhthoff.

La aproximativ 85% din pacienti apare leziune nervoasa ireversibila, insa adesea aceasta este subclinica (nu se manifesta). Peste 80% din pacientii cu nevrita optica isi recapata vederea (45% in primele 4 luni dupa debut, 35% in primul an), insa 20% din cei afectati raman cu sechele importante. Nevrita optica este o boala ce are tendinta la recurenta - pe ochiul anterior afectat sau pe cel contralateral. Un studiu efectuat a gasit ca 28-35% din pacientii cu nevrita optica dezvolta un alt episod in 5-10 ani. Semnele si simptomele nevritei optice pot fi indicatie de debut al unei boli autoimune si este asociata sclerozei multiple. La 15-20% din pacientii care vor fi diagnosticati in final cu scleroza multipla, nevrita optica este primul semn.

Nevrita optica se poate trata?

Prognosticul si tratamentul depind de cauza subiacenta. Multe cazuri se rezolva spontan, cu recapatarea vederii in 2-3 luni. Multi pacienti cu istoric de nevrita optica si fara o afectiune sistemica de baza, cum ar fi o boala de colagen, isi recapata vederea, dar peste 25% prezinta recurente la acelasi ochi sau la celalalt ochi. RMN-ul este folosit pentru a determina factorii de risc ai bolilor demielinizante. 

Nevrita optica de obicei se imbunatateste de la sine. In unele cazuri, medicamentele cu steroizi sunt utilizate pentru a reduce inflamatia la nivelul nervului optic. Tratamentul cu steroizi este de asemenea utilizat pentru a reduce riscul de a dezvolta scleroza multipla sau pentru a incetini dezvoltarea acesteia.

Tratamentul cu metiprednisolon (125-250 mg i.v. de patru ori pe zi) timp de trei zile, urmat de prednisone (1mg/kg corp p.o. o data pe zi) timp de 11 zile poate sa grabesca vindecarea, dar rezultatele obtinute nu sunt diferite de simpla supraveghere. S-a demonstrat ca corticosteroizii administrati intravenous intarzie debutul sclerozei multiple cu cel putin 2 ani. Tratamentul doar cu prednisone oral nu imbunatateste vederea si poate sa creasca rata episoadelor recurente.