Alaptarea este foarte importanta atat pentru sanatatea copilului, cat si pentru crearea unei conexiuni intre mama si prunc. Laptele matern este printre cele mai importante alimente pentru copii, incepand chiar de la nastere. Asigura copilului toti nutrientii de care are nevoie si anticorpii pe care ii va folosi pentru a-si dezvolta propriul sistem imunitar.

Hipogalactia este manifestarea scaderii functiilor glandelor mamare. Daca aceasta apare in primele 10 zile de la nastere, atunci se va numi Hipogalactie timpurie. Daca apare dupa 10 zile, se va numi Hipogalactie tarzie. Hipogalactia spontana se intalneste rar care apare imediat dupa nasterea copilului, iar in acest caz mama nu poate produce deloc lapte. Doar 3% dintre femeile care nasc sufera din aceasta cauza. La randul ei, este derivata in hipogalactie primara si secundara. 

De ce apare aceasta problema, e asociata cu alimentatia, stresul sau alti factori genetici vom descoperi in randurile urmatoare.

Tipurile de hipogalactie

Dupa cum am specificat in randurile anteriorare, hipogalactia este derivata in doua categorii:

• primara;

• secundara. 

Hipogalactia primara are ca si cauza factorii hormonali. Va aparea la femeile ce sufera de anumite boli precum diabetul zaharat, boala Graves sau au nascut la o varsta prea frageda, 12,14, 16 ani. In astfel de situatii nu va avea loc stimularea secretiei de lapte. Prin urmare, glandele mamare nu vor secreta lapte pentru hrana bebelusului.

Hipogalactia secundara in schimb de alte cauze precum: 

• alaptarea incorecta (la un singur san sau in pozitii incomode);

• nasterea prematura;

• complicatii in timpul sarcinii sau a nasterii;

• alimentatia incorecta, junk-food, consumul de alcool si tutun;

• stresul puternic. 

• anxietate sau depresia postnatala.

Unele tratamente pentru diferite afectiuni, daca mama de exemplu a facut abuz de diuretice sau hormonale, aceste substante active pot favoriza aparitia hipogalactiei, deoarece suprima producerea de prolactina. Din fericire, in cele mai multe cazuri aceasta poate fi corectata. Asadar, in timp de 1 - 10 zile, secretia laptelui va reveni la normal daca se intervine cu tratamente de stimulare a productiei de prolactina.

Exista si hipogalactia falsa, ce este rezultata din foamea crescuta a copilului, care se afla in neconcordanta cu cantitatea de lapte pe care mama o poate produce. Se intampla adesea in cazul nasterii care apare un pic peste termen cu cateva zile si a cresterii in greutate a copilului. Astfel, dupa 5 - 7 zile, corpul mamei se va adapta si va produce cantitatea de lapte necesara.

Este de specificat faptul ca aceasta forma nu poate fi denumita ca fiind o boala. Ci doar un fenomen temporar, ce necesita adaptarea corpului la nevoile copilului. Nu se va administra nici un fel de tratament si nici nu se va incerca stimularea de productie de prolactina artificial. 

Hipogalactia are mai multe grade de severitate:

• gradul 1 - mama secreta mai putin de 25% laptele necesar alimentatiei sanatoase a copilului;

• gradul 2 - mama secreta lapte in proportie de 25 - 50% fata de nevoile copilului;

• gradul 3 - mama nu poate sa secrete mai mult de 50% din aceste nevoi alimentare;

• gradul 4 - mama nu secreta mai mult de 75% din nevoile reale ale copilului.

Care sunt simptomele hipogalactiei?

Din fericire, hipogalactia are si alte simptome si poate fi indentificata din timp pentru a nu pune in pericol nevoile nutritionale ale copilului:

• anxietatea crescuta a copilului, somn slab, tipete dese;

• cresterea in greutate a copilului;

• reducerea volumului laptelui matern in timpul procesului de stocare;

• reducerea volumului de urina al copilului.

Cum am spus la inceput, lipsa de lapte primar poate aparea din cauza unor tulburari precum:

• tulburarilor neurohormonale;

• toxicoza severe;

• sangerari in timpul nasterii;

• interventii chirurgicale traumatice;

• infectii postpartum;

• anomalii ale glandelor mamare.

Lipsa de lapte secundar poate aparea din cauza:

• oboselii, atat fizice, cat si psihice;

• inflamatiei glandelor mamare;

• utilizarea anesteziei sau a stimularii in timpul travaliului;

• fisuri sau noduli mamari;

• nerespectarea regimului de hranire a bebelusului;

• anumite medicamente consumate abuziv dinainte de sarcina;

• diverse boli cronice etc. 

Mama, care sufera de hipogalactie, va observa o crestere lenta in greutate a copilului. Un copil in conditii normale va creste cu pana la 800 de grame pe luna. Daca intervalele in care copilul cere mancare sunt mai mici de 2 ore, urina lui are o culoare inchisa cu miros puternic inseamna ca acel copil nu primeste suficient lapte. Unele mamici mai simt hipogalactia ca pe o senzatie de ,,san gol,, . Daca simptomele persista mai mult de o saptamana, atunci se poate pune in discutie hipogalactia. 

Cum este diagnosticata mama?

Pentru a stabili cu exactitate prezenta hipogalactiei, este necesar un consult medical, urmat de anumite teste si examinari. Istoricul mamei este un factor foarte important, deoarece s-ar putea ascunde o respingere a alaptarii. Astfel, va fi necesara corectarea regimului alimentar, detalii despre perioada in care mama a fost gravida, dar si detaliile despre nastere, precum si caracteristici fiziologice. 

Examinarea glandelor este o alta metoda de diagnosticare. Productia de lapte va indica o dezvoltare conforma a lobilor glandelor mamare si a retelei venoase. Hranirea copilului trebuie efectuata cat mai corect posibil. Prin urmare, mama va trebui sa respecte niste reguli pentru a obtine rezultatele corecte: hranirea copilului de cel putin 4-5 ori in 1-2 zile intr-un mediu familiar, atat pentru copil, cat si pentru mama.

Metoda Molle de diagnosticare se refera la controlul temperaturii de sub brat si de sub pieptul femeii. In cazul in care glandele mamare functioneaza conform, temperatura de sub san va fi cu 0,1 - 0,5 grade Celsius peste temperatura medie a corpului.

Hipogalactia este o afectiune diferita fata de criza lactatiei. Doar medicul specialist poate sa faca aceasta distinctie corect. O alta metoda de diagnosticare este termografia, unde se va putea determina modelul vascular al glandelor mamare si functionalitatea lor. Inainte de a face orice fel de presupunere, mama trebuie sa se asigure de urmatoarele:

• bebelusul este pus la san intr-un mod corect;

• copilul primeste strict lapte;

• mama hraneste copilul la prima cerinta;

• bebelusul nu face pauze intre mese mai lungi de 4 ore;

• copilul urineaza de cel putin 6 - 8 ori in decursul unei zile;

• copilul nu suge sugeta;

• mama nu ii ofera biberon;

• mama hraneste copilul si in timpul noptii;

• copilul creste in greutate cu minim 120 de grame pe saptamana;

• mama nu este sub un tratament medicamentos ce afecteaza lactatia;

• mama nu sufera de boli specifice sistemului endocrin;

• mama doarme, se odihneste si mananca conform unei diete echilibrate. 

Cum se poate trata hipogalactia?

In tratamentul hipogalctiei primare, medicul va prescrie medicamente pe baza de prolactina. Medicul specialist este obstetrician-ginecolog. In cazul hipogalactiei secundare este importanta aflarea cauzei si eliminarea ei imediata, pentru a se restabili productia normala de lapte. In cazul tipului fals, medicul va recomanda atasarea copilului la san, in fiecare ora. 

Pentru ca lactatia sa fie normala, contactul fizic cu copilul este un factor foarte important. In timpul noptii, copilul trebuie hranit de aproximativ 2 - 3 ori.Mama trebuie sa-si stabileasca un mod de viata sanatos, lipsit de suprasolicitari si de somn insuficient. O alta metoda recomandata pentru stabilizarea secretiei de lapte mamar este masajul.