Ruptura de menisc: De la simptome la reabilitare
Ruptura de menisc reprezinta o leziune, des intalnita, a cartilajului situat in interiorul genunchiului, numit menisc. Meniscurile sunt doua structuri semilunare de cartilaj care actioneaza ca amortizoare intre osul femurului, sau femur, si osul shin, sau tibie, in articulatia genunchiului. Acestea au rolul de a proteja articulatia si de a distribui presiunea in timpul miscarii.
Ruptura de menisc apare in general in urma unor miscari bruste si fortate a genunchiului sau a unui traumatism direct, cum ar fi o cadere sau un accident sportiv. Aceasta leziune poate afecta atat tinerii, mai ales in cazul activitatilor sportive, cat si persoane in varsta, pe masura ce meniscurile se subtiaza si devin mai susceptibile la rupere.
In cazul unei rupturi de menisc, tratamentul poate fi diferit in functie de gravitatea leziunii, locatia si activitatile individuale ale pacientului. Tratamentul poate include odihna, aplicarea de gheata, administrarea de medicamente antiinflamatoare, terapie fizica sau, in cazuri mai grave, interventii chirurgicale cu scopul de a repara sau de a indeparta meniscul afectat. Este foarte important sa discutati cu un medic sau specialist in ortopedie daca experimentati simptome sugestive de ruptura de menisc pentru a primi un diagnostic corespunzator si pentru a incepe tratamentul de care aveti nevoie.
Care sunt simptomele rupturii de menisc?
Simptomele unei rupturi de menisc pot fi diferite in functie de gravitatea si localizarea leziunii. Cateva dintre cele mai intalnite simptome sunt urmatoarele:
Durere - Asemeni multor afectiunilor la nivel articular, una dintre simptome este reprezentata de catre durere, iar in acest caz durerea in zona genunchiului. Aceasta poate fi localizata in jurul articulatiei genunchiului sau in parte interioara ori exterioara a genunchiului, depinzand de meniscul afectat. Umflarea - Ruptura de menisc poate determina acumularea de lichid in articulatia genunchiului, lucru ce duce la umflarea acesteia. Genunchiul poate sa ofere senzatia ca acesta este marit in volum si va deveni cu siguranta sensibil la atingere.
Blocajul genunchiului - In timpul miscarii, meniscul rupt poate bloca temporar articulatia genunchiului. Acest lucru poate sa dea senzatia ca genunchiul se blocheaza sau ca este dificil sa il indoiti sau sa il intindeti complet. Limitarea miscarii - Ruptura de menisc poate limita gama de miscari a genunchiului. Indoirea si intinderea genunchiului pot fi destul de dureroase sau pot fi restrictionate.
Senzatie de clic in genunchi - Exista persoane care poti primi o senzatie de clic in interiorul genunchiului pe timpul miscarii. Acest lucru se datoreaza miscarii anormale a fragmentelor de menisc rupt. Slabiciune in genunchi - Ruptura de menisc poate avea drept urmari slabiciune in muschii din jurul genunchiului, lucru ce poate afecta stabilitatea si controlul acesteia.
Este foarte important sa consultati un medic sau un specialist in ortopedie in cazul in care experimentati aceste simptome sau daca aveti suspiciuni cu privire la ruperea unui menisc.
Un diagnostic si tratament timpuriu pot contribui la gestionarea corespunzatoare a leziunii si la prevenirea complicatiilor pe termen lung. Doctorul poate efectua un examen fizic, poate solicita investigatii suplimentare, de exemplu imagistica prin rezonanta magnetica, prescurtat RMN, sau radiografii cu scopul de a confirma diagnosticul si de a recomanda tratamentul corespunzator nevoilor individuale ale pacientului.
Cum va puteti reabilita in urma unei rupturi de menisc?
Reabilitarea in urma unei rupturi de menisc reprezinta un proces foarte important pentru a recapata mobilitatea, forta si functionalitatea genunchiului care a fost afectat. Este esential sa urmati sfaturile si indicatiile medicului sau terapeutului fizic cu scopul de a obtine rezultate optime. Cateva etape si sfaturi generale pentru reabilitarea in urma unei rupturi de menisc sunt urmatoarele:
Odihna si protectie - In stadiul initial in urma leziunii, odihna este un element crucial pentru a fi permisa vindecarea meniscului. Este indicat sa utilizati carje sau alte dispozitive de asistenta, in cazul in care medicul recomanda, pentru a diminua presiunea genunchiului care este afectat. Controlul inflamatiei si al durerii - Este recomandat sa aplicati gheata pe genunchiul afectat cu scopul de a reduce umflarea si durerea.Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, prescurtate AINS, de exemplu ibuprofenul, pot contribui la diminuarea inflamatiei si a durerii. Cu toate acestea, este recomandat sa consultati medicul inainte de a lua orice tip de medicament pentru a-l folosi in tratarea rupturii de menisc.
Terapie fizica - Un program bine conceput de terapie fizica este absolut necesar pentru o reabilitare eficienta. Terapeutul fizic va va ghida printr-o serie de exercitii care sunt special create pentru a va intari muschii din jurul genunchiului, pentru a restabili mobilitatea si pentru a imbunatati stabilitatea. Exercitiile acestea pot include intinderi, imbinari izometrice, exercitii de echilibru si lucrul la imbunatatirea fortei musculare.
Incalzirea si racirea inainte si dupa exercitii - Inainte de a incepe exercitiile este esential sa faceti o incalzire adecvata, iar dupa ce le determinati sa efectuati o racire corespunzatoare. Acest lucru contribuie la prevenirea accidentarilor suplimentare si la relaxarea muschilor. Respectati progresia exercitiilor - Este important sa incepeti cu exercitii usoare si progresive si sa mariti dificultatea pe masura ce va simtiti mai puternic si mai confortabil. Nu trebuie sa fortati prea mult intr-un stadiu incipient, acest lucru fiind de evitat pentru a nu reaparea sau agrava leziunea.
Intoarcerea la activitatile normale - In urma reabilitarii, medicul sau terapeutul fizic va vor sfatui cu privire la momentul potrivit pentru a reveni la activitatile fizice sau sportive obisnuite. Este absolut necesar sa urmati sfaturile acestora cu scopul de a preveni recidiva si pentru a asigura o recuperare completa. Posibila interventie chirurgicala - In cazuri mai grave de ruptura de menisc, interventia chirurgicala poate fi necesara cu scopul de a repara sau de a indeparta meniscul afectat. In cazul in care medicul va recomanda operatia, asigurati-va ca intelegeti si cunoasteti toate detaliile cu privire la riscurile implicate.
Pe perioada procesului de reabilitare, este foarte important sa comunicati deschis cu medicul sau terapeutul fizic al dumneavoastra, sa urmati in mod regulat programul de exercitii si sa fiti foarte rabdator. Reabilitarea in urma unei rupturi de menisc poate dura cateva saptamani sau chiar luni, acest lucru depinzand de severitatea leziunii si de raspunsul organismului dumneavoastra la tratament. Persistenta si implicarea in procesul de reabilitare va vor ajuta sa va recastigati functionalitatea genunchiului afectat.
De ce apare fractura de stres si ce similitudini are cu ruptura de menisc
Fractura de stres este o leziune a osului (fisuri mici in os) care apare in urma repetarii excesive a unor activitati fizice sau ca urmare a aplicarii unui stres repetat asupra osului intr-un mod nefiziologic. Aceasta este diferita de fracturile acute, care rezulta dintr-un traumatism brusc sau o forta excesiva aplicata asupra osului. Fracturile de stres afecteaza, in general, degetele de la picioare, metatarsienele si antepiciorul.
De cele mai multe ori, fracturile de stres se produc in situatiile cand apare o schimbare in rutina cotidiana, din punct de vedere al miscarii. Fracturile de stres apar de obicei in urma repetarii excesive a unor activitati fizice sau a suprasolicitarii mecanice a osului, fara suficient timp de recuperare. Acestea pot aparea in urma activitatilor precum alergarea, sariturile, mersul pe jos prelungit, dansul sau activitatile sportive care implica miscari repetitive si stres asupra oaselor. Nu doar persoanele sportive pot suferi de astfel de fracturi, ci si persoanele care, de exemplu, merg rar pe jos si decid sa schimbe frecventa, mergand excesiv de mult. Un alt factor care poate produce aceste leziuni este schimbarea incaltarilor, intrucat se diminueaza capacitatea piciorului de absorbire a fortelor repetitive.
Cu toate acestea, cauzele fracturilor de stres nu se rezuma doar la cele mentionate anterior. Afectiuni precum osteoporza conduc la scaderea rezistentei osoase si implicit la un risc mai mare de a suferi fracturi. Potrivit literaturii de specialitate, in timpul iernii apar mai multe cazuri de fracturi de stres, intrucat in acest sezon nivelul de vitamina D din organism este unul mai redus.
De asemenea, orice aspect ce afecteaza modul in care impactul cu solul este absorbit de picior poate creste riscul de a avea o fractura de stres. Un exemplu in acest sens este reprezentat de basici sau monturi, conditii ce perturba modul in care greutatea se pune pe picior atunci cand persoana in cauza merge sau alearga.
Bibliografie:
Wolff K, et al. Eczema/Dermatitis. In: Fitzpatrick's Color Atlas and Synopsis of Clinical Dermatology. 8th ed. New York, N.Y.: McGraw-Hill Education; 2017; https://www.accessmedicine.mhmedical.com. Accessed March 22, 2019;
Adams DR, et al. Acute palmoplantar eczema (dyshidrotic eczema). http://www.uptodate.com/contents/search. Accessed March 22, 2019;
Hand and foot dermatitis. Merck Manual Professional Version. https://www.merckmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/dermatitis/hand-and-foot-dermatitis. Accessed March 22;
