Spanacul: beneficii pentru organism, reguli de consum

Spanacul este o leguma usor de cultivat, care se consuma din cele mai vechi timpuri si ocupa un loc de top in ceea ce priveste aportul de minerale si vitamine. Spanacul salbatic a aparut cu mult timp in urma, insa primele culturi sunt situate in Orientul Mijlociu. Arabii l-au adus in Peninsula Iberica, conferind o atentie deosebita calitatilor sale curative, datorita proprietatilor sale. Frunzele de spanac au ajuns in Europa doar la sfarsitul Evului Mediu, iar ceva mai tarziu s-a raspandit si in America.

Caracteristici generale ale spanacului

Spanacul este o planta anuala, erbacee care se cultiva primavara dar este intalnita si in stare salbatica. Are radacina ramificata iar tulpina florifera creste pana la 30 de cm. Frunzele sunt carnoase, lung petiolate si se desprind usor din tulpina scurta de la nivelul solului. Florile sunt mici, grupate in inflorescente situate spre varful tulpinii  si au culoarea galben verzui. Este o leguma cu continut scazut de calorii si cu un continut ridicat de fibre, ceea ce il face o alegere ideala pentru dietele de slabire sau pentru mentinerea greutatii corporale. Spanacul poate fi consumat atat crud, cat si gatit, fiind o alegere populara pentru salate, supe si feluri de mancare.

Proprietatile spanacului

Puterea nutritiva a spanacului consta in continutul ridicat de vitamine si minerale. 100 g de spanac asigura doua treimi din necesarul zilnic de vitamina A, adica tot acidul folic, jumatate din vitamina C si un sfert din magneziu si fier necesar pe zi. Din acest punct de vedere isi merita pe deplin aprecierea ca fiind o leguma super sanatoasa. Spanacul mai contine si cantitati importante de calciu, fosfor, sulf, clorofila, oligoelemente, enzime si fibre, de aceea merita sa fie introdusa in planul alimentar zilnic. Continutul de proteine este de doar 2,8% insa acestea sunt mai complete decat in alte legume. Spanacul este utilizat in scopuri terapeutice cu rol de laxativ, depurativ, hipotensiv, antianemic, remineralizant, hipoglicemiant, nutritiv si afrodisiac.

Sucul de spanac joaca un rol foarte important in starile de convalescenta si pentru ameliorarea anemiei. Spanacul are un potential preventiv si terapeutic extraordinar. Consumul regulat ajuta la prevenirea anumitor afectiuni si ajuta organismul sa lupte eficient impotriva unor boli. Iata care sunt afectiunile pentru care spanacul joaca un rol de preventie:

Anemia
Spanacul ofera 2,71 mg de fier la 100 g, practic mai mult decat carnea. Desi fierul de origine vegetala se absoarbe cu mai multa dificultate decat cel de origine animala, vitamina C, provenita din spanac sau din alte alimente, faciliteaza asimilarea acestuia.

Colesterol
Fibrele din spanac previn absorbtia colesterolului si a acizilor biliari iar antioxidantii reduc oxidarea colesterolului LDL si previn ateroscleroza.

Probleme digestive
Spanacul favorizeaza purificarea ficatului, avand un rol laxativ. Curata organismul de toxine, datorita aportului marit de antioxidanti de aceea merita sa fie introdus in curele de detoxifiere a organismului.

Semintele de spanac sunt benefice in lupta impotriva constipatiei, inlatura senzatiile de greata si durerile intestinale. Fibrele din spanac purifica tractul digestiv, stimuland digestia.

Hipertensiune
Consumul de spanac contribuie la fortificarea vaselor sanguine, fiind un bun adjuvant in bolile cardiovasculare previne infarctul si atacurile cerebrale si ajuta la reglarea tensiunii arteriale. Doar 3 linguri de suc de spanac pe zi, ajuta la scaderea tensiunii arteriale.

Sanatatea ochilor
Luteina si zeaxantina sunt doi compusi din spanac care au o actiune antioxidanta puternica asupra celulelor sistemului ocular si previn pierderea acuitatii vizuale datorate degenerescentei maculare.

Sarcina
Spanacul trebuie introdus in alimentatia femeilor insarcinate deoarece contribuie la protejarea sistemului nervos al fatului si la dezvoltarea  acestuia. In plus, aportul ridicat de acid folic ce se regaseste in spanac joaca un rol esential impotriva starilor anemice.

Dieta de slabit
Aceasta leguma contine foarte putine calorii, si-anume 22 cal/100 g si multe vitamine de aceea reprezinta un adjuvant excelent in dieta.

Afectiuni ale pielii
Datorita continutului de iod, spanacul ajuta la combaterea unor afectiuni ale pielii. Pentru ameliorarea arsurilor, dermatitelor, acneei sau a ulcerelor de piele, se pot aplica cataplasme din spanac sau comprese cu suc de spanac. Antioxidantii ce se regasesc in spanac alaturi de vitamina E protejeaza derma de daunele solare si de procesul natural de imbatranire.

Cum se poate consuma spanacul?

Spanacul se consuma crud sau uscat, dar si in alte forme, oferind o serie intreaga de beneficii organismului. In stare cruda se foloseste in salate si se utilizeaza doar frunzele fragede, la care se adauga un dressing, alte legume sau branza. Acestea au efecte anticancerigene si de remineralizare a organismului. De asemenea, frunzele crude se recomanda a fi consumate si de catre copii sau varstnici.

Daca se consuma fiert, acesta trebuie lasat in apa clocotita maxim 8 minute. Pentru a-si pastra culoarea verde este necesar sa adaugati sare in apa. Apa in care s-a fiert nu trebuie consumata, deoarece contine prea multi oxalati. Spanacul mai poate fi pregatit si in tigaie, cu unt sau ulei de masline, smantana, usturoi sau alte ingrediente. Din spanac se mai poate face suc, ceai si vin, dar se poate folosi si sub forma de cataplasma.

Sucul de spanac se obtine prin mixarea frunzelor proaspet si este foarte benefic in afectiunile tubului digestiv. In acest sens, se poate face cate o cura primavara cand se consuma cate 500 ml de suc de spanac zilnic. Acesta se poate combina cu  sucul a 2 mere si 150 ml apa. Ceaiul de frunze proaspete de spanac se face dintr-o lingurita de frunze tocate si oparite cu o cana de apa clocotita. Se lasa 15 minute acoperita, se strecoara si se consuma cate 2 cani pe zi. Aceasta infuzie mareste diureza in bolile de rinichi sau bila. Daca se combina sucul de spanac cu vin rosu, se obtine un tonic impotriva anemiilor, depresiilor nervoase si asteniilor. Proportia este de 250 ml suc de spanac la un pahar de vin rosu. Prin oparirea in ulei de masline a frunzelor crude de spanac se obtin cataplasmele care aplicate local ajuta la ameliorarea arsurilor si a ulceratiilor pielii.

Cum interactioneaza zincul cu alte minerale in organism? Cat zinc gasim in spanac

Zincul fiind un mineral metalic tranzitional, se combina in organism la nivel molecular si cu alte minerale metalice tranzitionale precum Cupru si Fier. Iar de multe ori aceste reactii nu sunt benefice pentru organism. De exemplu, in cazul in care introducem in organism pe cale alimentara si prin suplimente o cantitate de 50 mg de Zinc timp de cateva saptamani, acesta va interfera cu moleculele de cupru din corp.

Altfel spus, prezenta de cantitati mari de zinc in sange poate determina sinteza intestinala a unei proteine care leaga cuprul de zinc intr-o constructie numita metalotioneina. Aceasta face depozite anormale de cupru in celulele intestinale si poate declansa crampe sau blocaje ale tractului intestinal.

Totodata, zincul are reactii si cu moleculele de fier. Daca exista in organism o cantitate mai mare de 65 mg de fier, aceasta cantitate poate interfera cu moleculele de zinc si acestea nu se mai absorb de organism pentru ca formeaza molecule inerte cu fierul care se elimina din organism. Aceasta interactiune este ingrijoratoare in cazul tratamentului cu fier in timpul sarcinii sau lactatiei. Specialistii recomanda administrarea de zinc suplimentar pentru femeile insarcinate sau cele care alapteaza si care iau mai mult decat 60 mg/zi de fier.

Probleme apar si cand zincul se combina cu structurile moleculare de calciu. Studiile au aratat ca in cazul in care exista o crestere a dozelor de calciu ingerat ca in cazul femeilor dupa menopauza, doze administrate sub forma de lapte sau fosfat de calciu in cantitate de 1.360 mg/zi asta stopeaza asimilarea de zinc din organism. Mai trebuie retinut faptul ca dozele mai mici de zinc scad absorbtia acidului folic in corp. Studiile recente au demonstrat ca suplimentarea cu o doza relativ mare de acid folic de aproape 800 mg/zi, timp de 25 de zile modifica modul de absortie al zincului in organism.