Enteroviroza la copii: cauze, manifestari, tratament

Enteroviroza mai este cunoscuta ca si boala diareica acuta virala. Aceasta se defineste printr-o accelerare brusca a tranzitului, care determina pierderi de apa si electroliti. Altfel spus, creste numarul scaunelor pe zi, mai mult decat 3 si, totodata, scade consistenta acestora. Enteroviroza la copii se asociaza si cu simptomele de varsaturi si duce la deshidratare.

Enteroviroza se instaleaza in corp prin consumul alimentelor infectate, cu precadere la cei care au imunitatea slabita. In special in cazul copiilor trebuie luate masuri de tratament imediate, pentru a evita aparitia complicatiilor. Desi nu exista un tratament specific pentru enteroviroza, principalul obiectiv este hidratarea si corectarea pierderilor de electroliti din corp, avand in vedere ca deshidratarea acuta poate duce si la deces.

Enteroviroza la copii este o infectie intestinala ce se manifesta prin diaree apoasa, crampe abdominale, greata, varsaturi si uneori febra. In cazul copiilor care au o buna imunitate, pierderile de lichide si saruri prin varsaturi si diaree nu reprezinta o problema grava, deoarece corpul se reface imediat. Totusi, in cazul sugarilor sau copiilor cu imunitatea scazuta enteroviroza poate fi destul de severa. Tratamentul pentru enteroviroza la copii este simptomatic, astfel ca se urmareste o cat mai buna hidratare, prin consumul de lichide si corectarea dezechilibrelor electrolitice, prin administrarea sarurilor de rehidratare.

Enteroviroza la copii – cauze

Enteroviroza la copii se transmite prin contactul cu o persoana infectata sau prin consumul de alimente sau apa contaminate. De asemenea, copiii se pot infecta si daca folosesc aceleasi tacamuri si prosoape cu persoana deja infectata.

Ca si metoda de preventie, se recomanda evitarea alimentelor si a apei care pot fi contaminate si spalatul frecvent pe maini, pentru indepartarea bacteriilor. Sunt multi virusi care pot provoca enteroviroza. Acestia se gasesc in scaunele diareice si varsaturi si pot rezista mult timp in afara corpului. Persoanele infectate pot raspandi virusul prin obiectele pe care le ating, in special daca nu se spala pe maini dupa ce au fost la toaleta. Majoritatea cazurilor de enteroviroza sunt provocate de 4 tipuri de virusi: Norovirus, Rotavirus, Astrovirus si Adenovirus enteric.

Enteroviroza la copii apare in special din cauza norovirusului. Epidemiile apar ca urmare a transmiterii virusului prin apa si alimentele contaminate, dar si printr-o simpla atingere a suprafetei contaminate deoarece virusul este foarte contagios. Norovirusul rezista foarte bine in mediu chiar si dupa folosirea produselor dezinfectante comune care contin alcool sau clor. Acesta infecteaza in mod frecvent copiii mari si adultii iar simptomele de enteroviroza dureaza 2-3 zile.

Rotavirusul reprezinta cea mai frecventa cauza a diareei sporadice severe care duce la deshidratarea acuta la copiii mici, in special intre 3 si 15 luni. Organismul copiilor formeaza anticorpi pana la varsta de 3 ani. Enteroviroza apare deseori din cauza acestui virus extrem de contagios. Cele mai multe infectii apar pe cale fecal-orala, cand sugarul introduce degetele sau alte jucarii contaminate in gura sau prin contactul cu alimente contaminate. Enteroviroza la copii cu rotavirus apare toamna si iarna iar simptomele dureaza 5-7 zile. Astrovirusurile pot cauza infectii frecvente la sugari si copii mici iar transmiterea se face pe cale fecal-orala. Enteroviroza la copii apare cu precadere in timpul sezonului rece.

Adenovirusurile reprezinta o alta cauza a aparitiei enterovirozei la copii, in special la cei mai mici de 2 ani. Infectia apare mai des vara, dar afecteaza copiii in tot timpul anului. Transmiterea se face pe cale fecal-orala iar simptomele dureaza 1-2 saptamani. Persoanele  care prezinta un risc crescut de infectie sunt:

Copiii mici – enteroviroza apare in special cei care fac parte din diferite colectivitati, cum ar fi crese, gradinite sau scoli
Varstnicii – in special cei din casele de batrani deoarece sistemul lor imunitar este slabit si traiesc in contact strans unii cu altii.
Pacientii imunocompromisi  - cei care cu HIV/SIDA, sufera de cancer si fac chimioterapie sau cei care sufera de alte boli cronice.
Simptome frecvente

In functie de tipul de virus, simptomele enterovirozei pot sa apara in decurs de 1-3 zile dupa infectie si pot varia de la usoare la severe. Enteroviroza la copii debuteaza brusc si simptomele dispar in decurs de 2-3 zile. In mod frecvent, simptomele enterovirozei sunt:

Diareea apoasa
Greata
Varsaturi
Crampe abdominale
Dureri musculare
Durere de cap
Febra mica

Atunci cand apare enteroviroza la copii semnele de deshidratare la cei mai mici sunt : lipsa lacrimilor, gura uscata, absenta urinei si stari de somnolenta.

Diagnosticul de enteroviroza

Medicul va diagnostica enteroviroza in urma identificarii semnelor si simptomelor, a examenului clinic si uneori pe baza prezentei unei epidemii sezoniere. In cazuri rare, se poate detecta rotavirusul sau norovirusul printr-un test rapid de scaun numit coproantigen viral, insa nu si alte virusuri. Atunci cand simptomele de enteroviroza persista sau devin severe, medicul poate recomanda o coprocultura sau coprocitograma pentru a exclude o posibila infectie bacteriana sau parazitara.

Enteroviroza la copii – tratament, remedii

Nu exista un tratament specific pentru enteroviroza la copii, deoarece antibioticele nu sunt deloc eficiente in aceasta situatie. Asadar, tratamentul enterovirozei consta in ameliorarea simptomelor iar acest lucru se poate face prin hidratarea si corectarea pierderilor de electroliti. Hidratarea reprezinta obiectivul esential al tratamentului de enteroviroza. Pentru rehidratarea orala, se recomanda solutiile de rehidratare orala care contin glucoza si electroliti. Aceste lichide trebuie consumate cu inghitituri mici, in special de catre copii, pentru a-si face efectul.

Bauturile carbogazoase sau cele tonice nu sunt indicate in cazul copiilor mai mici de 5 ani. Daca copilul este hranit natural la san, alaptarea trebuie sa continue. Se recomanda administrarea intravenoasa de fluide pentru cei care sunt foarte deshidratati si nu pot tolera fluidele orale. Uneori, medicii recomanda pentru controlul starilor de greata medicamentele antiemetice, cum este metoclopramidul si antidiareice, cum este imodium. Atunci cand dispar simptomele de enteroviroza la copii, se pot integra treptat alimentele. Se recomanda urmarea unei diete usoara formata din banane, orez fiert, mere coapte, ceai si paine prajita.

Complicatii ale enterovirozelor

Complicatia principala care poate sa apara in caz de enteroviroza la copii este deshidratarea acuta. O pierdere severa de lichide, saruri si minerale esentiale destabilizeaza organismul. Cei care pot inlocui lichidele  pierdute prin varsaturi si diaree, nu se confrunta cu aceasta problema. Totusi, sugarii, copiii mici si cei care au un sistem imunitar slabit pot deveni sever deshidratati atunci cand pierd mai multe lichide decat pot inlocui prin hidratare. In acest caz, este necesara spitalizarea pentru administrarea intravenoasa de lichide, avand in vedere ca deshidratarea severa poate duce uneori la deces. Cazurile de enteroviroza la copii sunt frecvent intalnite datorita faptului ca acestia intra mereu in contact cu diferite suprafete posibil contaminate.

Ce se intampla in burta? De ce auzim zgomote in caz de enteroviroza

Pe masura ce musculatura intestinala impinge mancarea mai departe in tractul digestiv, alimentele sunt fragmentate, pentru a fi utilizate de catre organism, iar in tot acest amestec intra atat gaze cat si bule de aer, care fac „matele sa ghioraie”. Sunetele nu sunt asa de puternice atunci cand in stomac exista alimente, deoarece mancarea absoarbe o parte din zgomot. Atunci cand stomacul este gol, insa, sunetele sunt mai usor de auzit, si probabil ca din aceasta cauza „ghioraitul” este asociat cu foamea. La cateva ore dupa masa, stomacul trimite semnale la creier pentru a pune din nou in miscare musculatura tractului digestiv. O solutie la sunetele neplacute este mancatul de portii mici si dese, mai degraba decat portii mari si mai rare.

O alta cauza pentru care „matele ghioraie” este mancatul prea rapid sau vorbitul in timpul meselor, care determina inghitul unei cantitati mari de aer la nivelul esofagului sau al stomacului. O solutie la aceasta problema este mancatul mai lent, fara a vorbi sau face efort in timpul meselor. La fel, nu se recomanda inghititul nemestecat sau ingerarea de alimente la masa cu apa sau alte lichide. Desi suntem obisnuiti sa avem langa noi o cana cu apa, un pahar de suc, nu se recomanda amestecul. La fel de nesanatos este amestecarea alimentelor cu bauturi alcoolice. In primul rand organismul va fi setat sa metabolizeze cantitatea de alcool si apoi alimentele si se pierde pe doua planuri. Pe deoparte se solicita ficatul si apoi se pierd din vitamine si minerale.

Zgomotele abdominale pot aparea si in contextul tulburarilor de absorbtie ale nutrimentelor la nivelul tractului intestinal, cel mai frecvent intalnit exemplu fiind intoleranta la lactoza. In aceasta boala, enzima pe nume lactaza lipseste, ceea ce inseamna ca lactoza din produsele lactate nu este absorbita. Neputand fi fragmentata de lactaza, lactoza ajunge sa fie scindata de bacterii, cu eliberare de gaze in intestine, producand zgomotele neplacute.