Gulia: beneficii organism, modalitati de consum, contraindicatii

Gulia este o leguma care face parte din familia verzei, dat fiind faptul ca este tot o planta crucifera. Aceasta are chiar si un gust asemanator cu al verzei si este prevazuta cu o tulpina lunga cu frunze si bulb rotund. Frunzele sunt mari si dintate, are culoarea violet, verde pal sau alb, iar la interior sunt de culoarea alb-galbui. Chiar si frunzele se consuma gatite, fiind folosite pentru diverse umpluturi si au un gust foarte bun.

Gulia este originara din Europa de Nord, iar in limba germana este tradusa prin “nap de varza”, pentru seamana foarte bine ca forma cu un nap. Aceasta poate fi folosita intr-o larga varietate de retete, deosebit de gustoase, datorita gustului ei usor dulceag. Chiar si atunci cand este consumata cruda, ofera o multime de beneficii organismului. Gulia contine o cantitate importanta de vitamine, minerale si oligoelemente de calciu, magneziu, potasiu, fibre, zinc si zaharuri.

Principalii compusi care se regasesc intr-o gulie de 100 de grame sunt :  vitaminele A, B1, B2, B3, B6, B9, C, saruri, potasiu, calciu, mangan, fibre, celuloza si zaharuri. Guliile proaspete ofera un plus de energie deoarece contin cantitati insemnate de fibre, si-anume 3,6 g la 100 grame si proteine 1,8 dar foarte putine grasimi, 0,1g. Pe langa aceste substante se mai afla si 6,2 g de carbohidrati si 2.6 g zahar.

Proprietatile guliei

Gulia este o leguma nutritiva si sanatoasa care poate fi inclusa cu usurinta intr-o dieta echilibrata si sanatoasa. Acest aliment contine o gama larga de nutrienti, printre care vitaminele A, C si K, fibre, potasiu si calciu. Fibrele din gulie ajuta la mentinerea unui tranzit intestinal regulat si la prevenirea constipatiei. Vitamina C din gulie poate ajuta la protejarea organismului impotriva infectiilor si bolilor, sprijinind astfel sistemul imunitar. Gulia este o sursa buna de calciu si vitamina K, ambele esentiale pentru sanatatea oaselor. Aceasta contine substante cu proprietati antioxidante, cum ar fi carotenoidele, care pot ajuta la protejarea celulelor impotriva daunelor oxidative si la prevenirea anumitor tipuri de cancer. Gulia se remarca prin proprietati insemnate, fiind un bun adjuvant in diferite boli si afectiuni, avand in vedere ca joaca un rol:

antiscorbutic; 
antioxidant; 
antinflamator; 
diuretic; 
racoritor, emolient si revitalizant. 

In plus, este si un foarte bun dizolvant uric, dat fiind faptul ca gulia contine si o cantitate mare de apa.

Gulia si beneficiile sale pentru sanatate

Ajuta la digestie
Avand un continut ridicat de fibre solubile si insolubile, consumul de gulie mentine nivelul optim al zaharului din sange si colesterol, facilitand totodata miscarile regulate ale intestinului. Fibrele reprezinta principalele surse de hrana a bacteriilor intestinale sanatoase, precum Bifidobacteria si Lactobacili. Acestea produc acizii grasi care hranesc celulele intestinului si protejeaza corpul impotriva bolilor de inima si a obezitatii.

Mentine sanatatea inimii
Datorita compusilor glucozinolati si izotiocianati, care se gasesc in gulie, se reduce in mod considerabil posibilitatea de aparitie a bolilor de inima. Acesti compusi au capacitatea de a largi vasele de sange si de a reduce inflamatia.

Imbunatateste sistemul imunitar
Gulia are un aport important de vitamina B6, nutrient care joaca un rol esential in dezvoltarea celulelor rosii din sange si imbunatatirea functiei imunitare. Vitamina C contribuie la producerea celulelor albe din sange, dar si a celulelor T. Acestea formeaza o bariera impotriva radicalilor liberi si imbunatatesc sistemul imunitar.

Este un bun adjuvant in curele de slabire
Gulia are putine calorii dar este bogata in fibre si substante nutritive de care organismul are nevoie. Asadar, consumul de gulie ofera un plus de satietate si impiedica aparitia starilor de balonare, crampe abdominale si constipatie. Aceasta imbuntateste in mod radical calitatea sistemului gastrointestinal.

Previne anemia
Gulia este bogata in fier si potasiu, ceea ce ajuta la cresterea globulelor rosii din sange, absolut esentiale pentru prevenirea anemiei si a deficitului de fier. Calciul care se regaseste in aceasta leguma faciliteaza absorbtia fierului in corp.

Alte beneficii ale consumului de gulie
Pe langa toate aceste avantaje care sustin buna functionare a organismului, gulia mai ofera si o serie de alte beneficii:

Imbunatateste rezistenta oaselor;  
Ofera energie;
Stabilizeaza nivelul glucozei in sange;
Previne aparitia cancerului;
Ajuta corpul sa lupte cu infectiile virale si indeparteaza tusea;
Este bun pentru bronsite sau cistite;
Intareste oasele si dintii;
Combate contractiile musculare;
Vindeca degeraturile.

Gulia este foarte usor de combinat cu alte alimente. Aceasta radacinoasa cu gust bun si textura crocanta, se poate consuma ca o gustare intre mese in stare cruda, fiind un snack foarte sanatos. Datorita continutului ridicat de fibre ofera un plus de satietate. Poate fi consumata si cu unt de arahide, care este bogat in grasimi nesaturate. Retetele cu gulii sunt nenumarate, astfel ca se poate prepara o ciorba sau o mancare de gulii, asezonata cu verdeturi aromatice patrunjel, oregano sau rozmarin.

De asemenea, se pot face si salate folosind atat bulbul plantei, cat si tulpina, alaturi de rosii cherry, cuburi de branza feta si cateva nuci prajite. In acest fel vei obtine un preparat fresh si gustos, cu care poti sa-ti servesti invitatii la masa. Din gulie se poate face si supa crema, smoothie-uri sau milkshake-uri, in combinatie cu fructe dulci sau verdeturi. In ceea ce priveste pastrarea guliilor proaspete, acestea pot sta o saptamana in frigider, la temperaturi cuprinse intre doua si patru grade Celsius. Pentru a-si mentine textura crocanta, este bine sa fie invelite in hartie de copt sau sa fie puse in recipiente inchise ermetic.

Conservarea acestor radacinoase se poate face la congelator, daca sunt consumate pana la 6 luni. Guliile pot fi congelate in cuburi sau felii si depozitate in pungi speciale pentru temperaturi scazute. Dupa dezghetare, vor fi perfecte pentru ciorbe sau supe, mancare sau smoothie-uri.

Cum interactioneaza zincul cu alte minerale in organism? Cat zinc gasim in gulie?

Zincul fiind un mineral metalic tranzitional, se combina in organism la nivel molecular si cu alte minerale metalice tranzitionale precum Cupru si Fier. Iar de multe ori aceste reactii nu sunt benefice pentru organism. De exemplu, in cazul in care introducem in organism pe cale alimentara si prin suplimente o cantitate de 50 mg de Zinc timp de cateva saptamani, acesta va interfera cu moleculele de cupru din corp.

Altfel spus, prezenta de cantitati mari de zinc in sange poate determina sinteza intestinala a unei proteine care leaga cuprul de zinc intr-o constructie numita metalotioneina. Aceasta face depozite anormale de cupru in celulele intestinale si poate declansa crampe sau blocaje ale tractului intestinal.

Totodata, zincul are reactii si cu moleculele de fier. Daca exista in organism o cantitate mai mare de 65 mg de fier, aceasta cantitate poate interfera cu moleculele de zinc si acestea nu se mai absorb de organism pentru ca formeaza molecule inerte cu fierul care se elimina din organism. Aceasta interactiune este ingrijoratoare in cazul tratamentului cu fier in timpul sarcinii sau lactatiei. Specialistii recomanda administrarea de zinc suplimentar pentru femeile insarcinate sau cele care alapteaza si care iau mai mult decat 60 mg/zi de fier.

Contraindicatii si precautii

Daca este consumata cu moderatie, va puteti bucura din plin de beneficiile acesteia deoarece nu produce reactii adverse si nu apar efecte secundare negative. Aceasta leguma crocanta cu un gust usor dulceag nu prezinta restrictii semnificative. Totusi se recomanda sa fie consumata cu atentie de persoanele care sufera de afectiuni ale tiroidei, deoarece poate impiedica asimilarea iodului de catre aceasta glanda.