Abcesul subfrenic: cauze, simptome si metode de tratament

Abcesul subfrenic, cunoscut si sub denumirea de abces infradiafragmatic sau subdiafragmatic, este o acumulare localizata de puroi care apare in regiunea abdominala, mai precis in spatiile peritoneale sau in tesuturile retroperitoneale. Aceasta conditie se manifesta cel mai adesea in zona delimitata superior de diafragma si inferior de mezo-colonul transvers, colonul transvers si marele epiploon. Frecvent, aceste abcese se dezvolta ca urmare a unei contaminari survenite in urma unei interventii chirurgicale abdominale. Alte cauze pot include traumele abdominale, diverse afectiuni si procesele inflamatorii.
Desi incidenta specifica a abcesului subfrenic nu este bine documentata, se raporteaza ca apare in aproximativ 1-2% din cazurile de interventii chirurgicale abdominale, in mod particular in zona subdiafragmatica dreapta. Riscurile dezvoltarii unui abces subfrenic cresc semnificativ in cazul unui diagnostic si tratament intarziat al peritonitei, ischemiei intestinale sau contaminarii fecale a cavitatii peritoneale. Este foarte importanta o diagnosticare prompta si precisa, urmata de un tratament adecvat pentru a preveni complicatiile grave asociate cu aceasta infectie.
Cauze si factori de risc pentru abcesul subfrenic
Abcesele subfrenice sunt infectii grave localizate in cavitatea peritoneala, adesea consecinte ale unei perforatii sau ruperi a organelor abdominale. Acestea se manifesta predominant in urma interventiilor chirurgicale abdominale, in intervalul de una pana la trei saptamani de la operatie. Cu toate ca cazurile de abces primar, adica fara o cauza identificabila, sunt rare, natura lor etiologica este in majoritatea situatiilor polimicrobiana, implicand bacili gram-negativi enterici, cocci gram-pozitivi sau bacterii anaerobe. In ceea ce priveste factorii de risc, acestia sunt variati si includ mai multe conditii patologice care pot compromite integritatea gastrointestinala. Printre acestia se numara perforatia ulcerului peptic, apendicele perforat, perforatia unui organ intern cauzata de un traumatism abdominal penetrant, interventiile chirurgicale la nivelul vezicii biliare, splenectomia si pancreatita.
Alti factori semnificativi sunt infectiile hepatice, diverticulita perforata, ischemia mezenterica rezultata in infarct intestinal, precum si diverse neoplazii ale tractului gastro-intestinal. Aceste conditii subliniaza importanta unei atentii sporite la semnele de alarma post-operatorii si necesitatea unei diagnoze precoce pentru a evita complicatiile severe asociate cu abcesele subfrenice.
Simptome asociate cu abcesul subfrenic
Abcesul subfrenic este o afectiune medicala caracterizata prin acumularea de puroi sub diafragma, manifestandu-se prin simptome variate ce indica o posibila intoxicatie a organismului. Aceasta conditie se poate recunoaste prin simptome initiale moderate, cum ar fi febra oscilanta si durerea abdominala usoara, care se intensifica atunci cand este presat fie hipocondrul drept, fie cel stang. Alte semne incipiente includ pierderea apetitului, transpiratii abundente, slabiciune generala, sensibilitate in zona abdominala, frisoane, greata si varsaturi. Pe masura ce boala progreseaza, simptomatologia devine mai severa. Pacientii pot experimenta febra inalta, durere abdominala intensificata si icter, adica o colorare galbuie a pielii si a mucoaselor. Pot aparea confuzie mintala, tahicardie, indicand o frecventa cardiaca accelerata, si dificultati respiratorii, caracterizate prin respiratie rapida si superficiala.
Diagnosticul bolii
Un abces subfrenic este o infectie situata sub diafragm, adesea diagnosticata prin metode imagistice avansate. Imagistica prin rezonanta magnetica nucleara (RMN), tomografia computerizata (CT) cu substanta de contrast si ultrasonografia sunt principalele metode utilizate pentru detectarea acestei afectiuni. Desi testele de laborator, cum ar fi culturile de sange sau urina, nu sunt intotdeauna concludente, anumite indicatori sanguini pot sugera prezenta unui proces purulent. Acesti markeri includ anemia, leucocitoza neutrofila, disparitia echilibrului normal al proteinelor si niveluri crescute ale proteinei C-reactive, care indica o inflamatie. In cadrul examinarii clinice, medicul efectueaza o palpare atenta a abdomenului superior pentru a identifica zonele de durere si tensiune musculara, semne sugestive ale prezentei abcesului. Abcesele subfrenice sunt localizate frecvent pe partea dreapta, intre hemidiafragmul drept si ficat. Percutia toracica poate fi folosita pentru a detecta diferentele in tonurile sonore si modificarile sunetelor respiratorii, ceea ce poate confirma existenta abcesului subfrenic. Aceste metode combinate asigura o evaluare detaliata si contribuie la stabilirea unui diagnostic precis.
Tratament pentru abcesul subfrenic
Abcesul subfrenic necesita o gestionare atenta pentru a evita complicatiile serioase. Tratamentul standard implica drenarea abcesului, urmata de terapie antibiotica. Aceasta procedura nu este lipsita de riscuri, mai ales in cazul pacientilor cu nutritie deficitara sau cu imunitate compromisa, care necesita o abordare particularizata si meticuloasa. Drenajul percutanat, ghidat de imagistica, reprezinta o tehnica comuna pentru tratarea abceselor intraabdominale. Totusi, in situatia abceselor subfrenice, aceasta metoda poate induce complicatii respiratorii datorita proximitatii diafragmei. In aceste cazuri, pentru a minimiza riscurile de afectare a organelor inconjuratoare, poate fi preferabila interventia chirurgicala. Selectia metodei de drenare trebuie sa fie adaptata specificitatilor fiecarui pacient, luand in considerare atat locatia abcesului, cat si starea generala de sanatate a acestuia.
Complicatii ale abcesului subfrenic
In cazul unui abces subfrenic, o infectie grava situata sub diafragma, abordarea terapeutica poate include tratamente conservatoare, cum ar fi administrarea de antibiotice. Cu toate acestea, aceasta metoda are o rata de succes limitata in imbunatatirea supravietuirii, facand adesea necesara interventia chirurgicala pentru drenaj, pentru a spori sansele de recuperare a pacientului. Complicatiile asociate cu abcesul subfrenic pot fi severe si chiar fatale, avand o rata de incidenta de aproximativ 35% chiar si in randul pacientilor care primesc tratament adecvat. Printre acestea se numara hemoragii, formarea de cheaguri de sange in venele membrelor inferioare, pleurezie, care implica inflamarea plamanilor, si septicemie, o infectie generalizata care afecteaza intregul flux sanguin.
Alte complicatii grave includ pericardita (inflamarea sacului inimii), meningita (inflamarea membranelor care inconjoara creierul si maduva spinarii), precum si malnutritie si slabiciune generala. In plus, exista riscuri de formare a altor abcese in diferite parti ale corpului, perforarea diafragmei, pneumonie si edem pulmonar. Este foarte important ca tratamentul sa fie prompt si eficient, pentru a minimiza riscul acestor complicatii grave si pentru a imbunatati perspectivele de sanatate ale pacientilor.
Bibliografie:
Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;
Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;
Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;