Afectiuni retiniene: ce sunt, cum se manifesta si ce riscuri implica
Afectiunile retiniene sunt o categorie larga de afectiuni si boli care afecteaza retina ochiului. Retina este stratul sensibil la lumina din partea din spate a ochiului si este responsabil pentru captarea si transmiterea imaginilor catre creier prin nervului optic. Aceste afectiuni pot afecta si pot fi clasificate in functie de cauzele lor, simptomele asociate si tratamentul recomandat. Afectiunile retiniene pot aparea din mai multe motive, iar cauzele pot varia in functie de tipul specific de actiune. Iata cateva dintre principalele motive pentru care pot aparea afectiuni retiniene:
- Factori genetici: Unele afectiuni retiniene, cum ar fi retinita pigmentara, sunt cauzate de mutatii genetice mostenite de la parinti. Aceste mutatii pot afecta functionarea celulelor fotosensibile din retina, determinand pierderea treptata a vederii.
- Boli sistemice: Anumite boli sistemice, cum ar fi diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala, pot afecta vasele de sange din retina, conducand la retinopatie diabetica sau retinopatie hipertensiva. Aceste afectiuni pot circulatia sangvina la nivelul retinei si pot afecta vederea.
- Traume oculare: Loviturile sau leziunile grave la nivelul ochilor pot duce la desprinderea de retina sau la alte afectiuni retiniene.
- Imbatranirea: Odata cu inaintarea in varsta, riscul de dezvoltare a afectiunilor retiniene, cum ar fi degenerescenta maculara legata de varsta (AMD), creste. AMD afecteaza in special macula, parte centrala a retinei, si poate duce la pierderea vederii centrale.
- Infectii: Unele infectii, cum ar fi retinita virala sau retinita toxoplasmica, pot afecta retina si pot provoca pierderea vederii.
- Tulburari autoimune: Anumite boli autoimune, cum ar fi retinopatia seropozitiva, pot provoca inflamatii in retine si pot afecta vedere.
- Factori de mediu: Expunerea prelungita la lumina solara intensa sau la unele substante chimice poate creste riscul de a dezvolta anumite afectiuni retiniene.
- Factori de stil de viata: Anumite alegeri de stil de viata, cum ar fi fumatul sau dieta nu, pot influenta sanatatea retinei si pot creste riscul de afectiuni retiniene.
![[2025] [IAN] [SPRING] [TG] Transport Gratuit [Naturalis] ImunoSuport Ultra](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_6.png)
Cum se manifesta afectiunile retiniene
Afectiunile retiniene se pot manifesta prin diverse simptome, in functie de tipul si severitatea afectiunilor. Iata cateva dintre principalele manifestari ale afectiunilor retiniene:
- Scaderea vederii: O scadere a acuitatii vizuale sau a vedea incetosata pot fi simptome comune in multe afectiuni retiniene. Persoana afectata poate avea dificultati in a vedea detaliile fine sau in a distinge obiectele in zonele periferice ale campului vizual.
- Pierderea vederii centrale: In cazul unor afectiuni precum degenerescenta maculara legata de varsta sau alte boli maculare, pierderea vederii centrale poate fi un simptom caracteristic. Aceasta afecteaza capacitatea de a vedea obiecte si detalii directe in fata ochi.
- Tulburari de perceptie a culorilor: In cazul unor afectiuni retiniene, cum ar fi retinita pigmentara, poate aparea sau pierdere progresiva a perceptiei culorilor.
- Vedere in ceata sau incetosata: Afectiunile retiniene pot determina o senzatie de ceata sau de vedere incetosata, care poate afecta claritatea vederii.
- Vedere dubla sau distorsionata: Unele afectiuni retiniene pot provoca vedere dubla (diplopie) sau pot distorsiona imaginea obiectelor.
- Fluctuatii vederii: Anumite afectiuni retiniene, cum ar fi edemul macular sau glaucomul neovascular, pot determina fluctuatii ale vederii, cu ale cresteri si inrautatiri ale simptomelor in functie de starea ochiului.
- Aparitia de "fulgere" sau "puncte negre": Persoanele cu desprindere de retina pot observa aparitia fulgerelor sau "punctelor negre" in campul vizual.
- Vedere in "tunel": In cazul unor afectiuni care afecteaza periferia retinei, cum ar fi retinita pigmentara, persoana poate avea o vedere ingustata sau in "tunel".
Pe cine afecteaza afectiunile retiniene
Afectiunile retiniene pot afecta o gama larga de varste, dar exista anumite categorii de varsta care pot fi mai predispuse la anumite tipuri de afectiuni retiniene. Iata cum pot fi afectate diferite categorii de varsta:
Copii si adolescenti: In aceasta categorie de varsta, una dintre cele mai comune afectiuni retiniene este retinoblastomul, o forma rara de cancer ocular care afecteaza copiii mici. De asemenea, pot aparea alte actiuni retiniene congenitale, cum ar fi malformatiile retiniene sau alte tulburari ereditare.
Adulti tineri: Acest grup de varsta poate fi afectat de o gama diversa de afectiuni retiniene, inclusiv degenerescenta maculara legata de varsta si retinopatia diabetica, mai ales in persoanele cu diabet zaharat.
Adulti de varsta mijlocie si de varsta: Aceste categorii de varstnici un risc mai mare de a dezvolta afectiuni retiniene asociate cu imbatranirea, cum ar fi degenerescenta maculara legata de varsta si boala vasculara retiniana.
Persoanele cu boli sistemice: Afectiunile sistemice, cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala si bolile autoimune, pot afecta vasele de sange din retina si pot creste riscul de dezvoltare a afectiunilor retiniene, cum ar fi retinopatia diabetica sau retinopatia hipertensiva.
In functie de varsta si de factori de risc individual, riscul de a dezvolta anumite afectiuni retiniene poate varia. Ingrijirea sanatatii oculare si efectuarea examinarilor oftalmologice regulate sunt esentiale pentru a depista precoce eventualele afectiuni retiniene si pentru a primi tratament adecvat. Prin adoptarea unui stil de viata sanatos, controlul bolilor cronice si o atitudine preventiva, putem contribui la mentinerea sanatatii ochilor pe termen lung.
Ce riscuri pentru vedere implica aceste afectiuni
Afectiunile retiniene pot implica mai multe riscuri, in functie de tipul si severitatea afectiunilor. Iata cateva dintre principalele riscuri asociate cu afectiunile retiniene:
Pierderea vederii: Unul dintre cele mai mari riscuri ale afectiunilor retiniene este pierderea vederii partiale sau chiar pierderea completa a vederii. Deteriorarea sau afectarea retinei poate duce la scaderea acuitatii vizuale, la pierderea vederii centrale sau la vederea incetosata.
Deteriorarea calitatii vederii: Unele afectiuni retiniene pot afecta calitatea vederii, cum ar fi perceptia culorilor si distinctia detaliilor fine, ceea ce poate afecta capacitatea de a realiza activitati zilnice normale, precum cititul sau condusul.
Vedere dubla sau distorsionata: Anumite afectiuni retiniene pot cauza vedere dubla (diplopie) sau pot distorsiona imaginea obiectelor, ceea ce poate afecta coordonarea si mobilitatea.
Vedere limitata: In cazul unor afectiuni retiniene, cum ar fi retinita pigmentara, vedere periferica sau vedere intuneric poate fi afectata, ceea ce poate determina dificultati in perceperea mediului inconjurator si poate creste riscul de accidente.
Desprinderea de retina: O complicatie grava a unor afectiuni retiniene este desprinderea de retina, care poate determina pierderea vederii daca nu este tratata prompt.
Glaucom neovascular: Unele afectiuni retiniene pot provoca formarea de noi vase de sange anormal in ochi, ceea ce poate creste presiunea oculara si poate duce la glaucom neovascular, o afectiune grava care poate afecta vederile si poate provoca leziuni permanente ale nervului optic.
Impact emotional si psihologic: Afectiunile retiniene pot avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii si pot cauza stres, anxietate si depresie din cauza limitarilor de vedere si a schimbarilor semnificative in viata de zi cu zi.
Nevoia de interventie chirurgicala: In cazul unor afectiuni retiniene severe sau complicatii, poate fi necesara interventia chirurgicala pentru a-si pierde viziunea si a preveni pierderea vederii.
De ce apare keratoconul si cum poate afecta vederea
Una dintre cauze este frecarea la ochi, intrucat corneea se poate deteriora ca urmare a unor traumatisme minore, precum este frecarea la ochi. O evolutie anormala a corneei cauzata de lipsa unor fibre importante poate genera, de asemenea, deformarea corneei, determinand bombarea ca urmare a flexibilitatii crescute. Anumite afectiuni genetice se asociaza cu keratocon, inclusiv sindromul Marfan, sindromul Down sau sindromul Ehlers-Danlos. De asemenea, predispozitia genetica pentru keratocon sporeste riscul de a avea aceasta deformare a corneei. Dezechilibrele enzimatice pot slabi tesutul corneei, conducand in cele din urma la subtierea sa. Se poate, totodata, ca un istoric de alergii oculare sau o inflamatie cronica a ochilor sa sporeasca riscul aparitiei keratoconului.
Keratoconul este o afectiune oculara care poate progresa in timp, afectand corneea, stratul frontal al ochiului. Pentru unii pacienti, boala evolueaza rapid, determinand o deformatie brusca a corneei si aparitia cicatricilor. Acest lucru duce la distorsiuni si incetosarea vederii. Existenta unui istoric familial de keratoconus este importanta, deoarece boala poate fi mostenita genetic. Diagnosticul keratoconului se face prin topografia corneeana, o procedura non-invaziva care mapeaza curburile suprafetei corneei. Aceasta evaluare este rapida si nedureroasa. Cauzele keratoconusului implica genetica, sistemul imunitar, stresul oxidativ si factorii endocrini.
Bibliografie:
1. Fleischmann D, Chin AS, Molvin L, Wang J, Hallett R. Computed Tomography Angiography: A Review and Technical Update. 2016 Jan;
2. Hartung MP, Grist TM, François CJ. Magnetic resonance angiography: current status and future directions. J Cardiovasc Magn Reson. 2011;
3. Campens L, Demulier L, De Groote K, Vandekerckhove K, De Wolf D, Roman MJ, Devereux RB, De Paepe A, De Backer J. Reference values for echocardiographic assessment of the diameter of the aortic root and ascending aorta spanning all age categories. Am J Cardiol. 2014 Sep 15;
4. Mintz GS, Popma JJ, Pichard AD, Kent KM, Satler LF, Chuang YC, Ditrano CJ, Leon MB. Patterns of calcification in coronary artery disease. A statistical analysis of intravascular ultrasound and coronary angiography in 1155 lesions. Circulation. 1995 Apr 01;
5. Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2013;
6. Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;
7. Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2017 Nov;
