Colita ulcerativa: Cum apare, simptome, cum se poate trata

Colita ulcerativa este o boala inflamatorie intestinala, care provoaca inflamatie si ulcere (rani) in tractul digestiv. Colita ulcerativa afecteaza mucoasa mai profunda a intestinului gros (colon) si a rectului, iar simptomele apar de obicei in timp, nu brusc. Afectiunea poate conduce, uneori, la aparitia complicatiilor care pun viata in pericol. Metodele actuale de tratament pot reduce semnificativ semnele si simptomele bolii.

Care sunt simptomele colitei ulcerative?

Simptomele depind de localizarea anatomica si de severitatea inflamatiei. In colita ulcerativa, implicarea rectala este cea mai frecventa, principalul simptom fiind expulzarea sangelui prin rect, de obicei insotita de o crestere a numarului de scaune. Durerea abdominala mai mult sau mai putin difuza poate fi asociata cu defecarea. Febra si pierderea in greutate pot aparea in functie de severitatea, durata si localizarea focarului.

Simptomele tipice includ diaree (uneori sangeroasa) si adesea dureri abdominale. Aparitia sangerarii rectale sau a sangerarii digestive scazute este de obicei intermitenta. In plus, puroiul poate fi vazut in scaun (din cauza inflamatiei mucoasei) sau chiar mucus. In cazurile in care sangerarea este extinsa, transfuziile de sange trebuie utilizate pentru a corecta anemia care va aparea. In plus, in colita ulcerativa nu toate simptomele trebuie sa apara simultan, dar ele sunt sugestive pentru boala inflamatorie intestinala. Inflamatia incepe, de obicei, in rect si in partea inferioara a intestinului si se raspandeste in sus in tot colonul. Implicarea intestinului subtire are loc numai la capatul intestinului subtire. Alte simptome care pot aparea in colita ulcerativa includ urmatoarele: Dureri articulare si umflaturi, Leziuni ale gurii (ulcere), Greata si varsaturi, Umflaturi sau rani pe piele.

De ce apare colita ulcerativa?

Cauza acestei boli nu este cunoscuta. Exista multe ipoteze, dar cea mai actuala este ca, pe un fond de predispozitie genetica, exista o modificare la nivel imunitar. Alte teorii stabilesc un proces infectios ca un declansator al bolii, cu mai multi germeni implicati. De fapt, specialistii afirma faptul ca pot exista mai multi factori de risc, iar desi persoanele care au aceasta boala au probleme cu sistemul imunitar, totusi nu este clar daca problemele imune provoaca aceasta boala. Stresul si anumite alimente pot declansa simptome, dar nu provoaca colita ulcerativa.

Colita ulcerativa poate afecta orice grupa de varsta. Exista varfuri intre varstele de 15 si 30 de ani si din nou intre varstele de 50 si 70 de ani. Boala incepe in zona rectului si poate ramane in rect sau se poate raspandi in zonele mai inalte ale intestinului gros. Cu toate acestea, boala nu omite nici o zona. Aceasta poate implica intregul intestin gros, in timp. Principalii factori de risc care pot genera aparitia colitei ulcerative includꓽ

Factorii genetici – cei care au in familie cel putin un membru cu istoric de colita ulcerativa au un risc mai mare de a dezvolta aceasta patologie;
Factorii imunitari – acestia includ prezenta problemelor de imunitate ce pot conduce la declansarea afectiunii;
Factorii de mediu – includ antigenele, virusurile si bacteriile, iar aceste microorganisme pot produce reactii ale sistemului imunitar;

Se poate preveni colita ulcerativa?

Nu puteti preveni boala, dar puteti preveni focarele, astfel incat acestea sa fie mai putin frecvente si / sau mai putin intense, daca urmati o serie de sugestii care sunt prezentate mai jos:

Trebuie sa mentineti o hidratare buna si pentru aceasta trebuie sa beti multa apa.
Este necesar sa se reduca consumul de alcool, cafeau si bauturi zaharoase.
Nu uitati ca micul dejun este o masa importanta care nu trebuie omisa.  
Nu mancati prea mult in timpul cinelor.
Este recomandat sa mancati cateva mese pe tot parcursul zilei si nu sa serviti o singura masa.
Produsele lactate fermentate imbogatite cu elemente probiotice trebuie incluse in dieta.
Abuzul de tutun trebuie evitat
Faceti exercitii zilnice adecvate posibilitatilor si mentineti o greutate optima.
Mestecati bine mancarea, ceea ce inseamna sa mancati incet.
Includeti suficiente fructe si legume in dieta.
Nu luati medicamente antiinflamatoare nesteroidiene decat daca acestea sunt strict prescrise de catre un medic.
Pentru a preveni cancerul de colon, efectuati o colonoscopie.

Cum se diagnosticheaza colita ulcerativa?

Medicul care poate analiza, diagnostica si trata semnele instalarii colitei ulcerative este, de regula, gastroenterologul, iar in vederea diagnosticarii se poate face colonoscopia cu biopsie, metoda fiind, de obicei, utilizata pentru a depista aceasta afectiune. Alte teste care pot fi facute pentru a ajuta la diagnosticarea acestei afectiuni includ:

Hemoleucograma completa
Proteina C reactiva
Rata de sedimentare a eritrocitelor
Calprotectina fecala sau lactoferina
Test pentru anticorpi in sange

Scanare CT
Rezonanta magnetica
Endoscopie superioara sau capsulara
Enterografie prin imagistica prin rezonanta magnetica

Cum sa te tratezi dupa ce ai aflat diagnosticul de colita?

Tratamentul depinde de stadiul colitei ulcerative, dar si de cel al izbucnirilor acute. Acesta poate include administrarea de medicamente, aport de minerale si vitamine, modificari in alimentatie, precum si unele suplimente alimentare, pe care medicul le poate recomanda. Este important sa se specifice medicului orice tip de medicamente pe care pacientul le-a administrat, inclusiv cele eliberate fara prescriptie medicala, intrucat antiinflamatoarele si nu numai, pot afecta mucoasa gastrica.

Diagnosticul este usor de stabilit pe baza simptomelor, insa determinarea cauzei bolii se poate dovedi dificila. Uneori si alti membri ai familiei sau colegi de serviciu au prezentat recent simptome similare. Alteori enterocolita pare a fi produsa de ingestia unor alimente contaminate sau insuficient preparate termic. Calatoriile efectuate recent, in special in anumite tari, pot de asemenea sa ofere indicii referitoare la cauza bolii.

Daca simptomele sunt severe sau persista peste 48 de ore, se pot examina in laborator mostre de materii fecale pentru a se stabili prezenta de globule albe si bacterii, virusuri sau paraziti. Rareori, in incercarea de a descoperi cauza se pot analiza in laborator mostre prelevate din lichidul de voma, alimente sau sange. Daca simptomele persita mai mult de cateva zile, poate fi necesara examinarea intestinului gros prin colonoscopie pentru a se stabili daca persoana sufera de un alt tip de boala, cum ar fi colita ulcerativa.

Ideea este ca odata stabilit diagnosticul clar si cauza care l-a declansat, pe prim plan in tratamentul enterocolitelor este corectarea pierderilor de lichide si electroliti. Aceasta se realizeaza prin consumul de lichide – ceaiuri neindulcite, apa minerala (plata), zeama de orez, supa de morcovi. Utila este adaugarea sarurilor de rehidratare care se gasesc in farmacii, in pliculete cu dozaj corespunzator.

Varsaturile pot fi combatute cu medicamente de tipul Emetiral, Torecan, Metoclopramid, dar numai la indicatia medicului si in dozaj corespunzator. De cele mai multe ori, cu un regim alimentar adecvat, enterocolitele se vindeca in cateva zile. Regimul alimentar este bazat pe orez fiert, branza proaspata, mere rase, supa de zarzavat strecurata, carne fiarta. Este important sa nu incluzi in dieta legumele si fructele crude, lactatele si prajelile. In plus, regimul alimentar trebuie mentinut cel putin 3 zile dupa disparitia simptomelor. Medicii mai recomanda totodata urmatoarele:

Mancati cantitati mici de alimente pe tot parcursul zilei.
Bea multa apa (consum frecvent de cantitati mici pe tot parcursul zilei).
Evitati alimentele bogate in fibre (tarate, fasole, nuci, seminte si popcorn).
Evitati alimentele si sosurile grase, grase sau prajite (unt, margarina si smantana grasa).
Limitati produsele lactate daca aveti intoleranta la lactoza, desi produsele lactate sunt o sursa buna de proteine si calciu.

Bibliografie:

Necrotizing Enterocolitis in Pulmonary Atresia with Intact Ventricular Septum;
J. Hassoulas et al., Thorac Cardiovasc Surg, 1985;
Neonatal Intussusception Misdiagnosed as Necrotizing Enterocolitis;
Miguel Iuchtman et al., American Journal of Perinatology, 1995;
Are Scores Reliable in Predicting the Need for Surgery and Mortality in Necrotizing Enterocolitis?;
Delphine Arni et al., Journal of Pediatric Biochemistry, 2016;
Wernicke's Encephalopathy Complicating Pregnancy in a Woman with Neonatal Necrotizing Enterocolitis and Resultant Chronic Malabsorption;
Ned L Williams et al., American Journal of Perinatology, 2009;
Women Physicians Delay Childbearing Versus Nonphysicians;