Nodulii tiroidieni: Ghid de diagnostic si metode de tratament

Nodulii tiroidieni sunt mici formatiuni anormale care apar in glanda tiroida. Glanda tiroida este o glanda in forma de fluture situata in partea anterioara a gatului, in jurul traheei. Aceasta glanda produce hormoni tiroidieni, care sunt implicati in reglarea metabolismului corpului, a temperaturii si a altor functii importante. Nodulii tiroidieni pot fi benigni (non-cancerosi) sau maligni (cancerosi). Majoritatea nodulilor tiroidieni sunt benigni si nu reprezinta o amenintare grava pentru sanatate. Cu toate acestea, este important sa se evalueze orice nodul tiroidian pentru a exclude posibilitatea unui cancer tiroidian.

De ce apar nodulii tiroidieni

Cauzele aparitiei nodulilor tiroidieni pot fi variate si nu sunt intotdeauna clare. In multe cazuri, cauza exacta ramane necunoscuta. Cu toate acestea, exista anumite factori si conditii care pot contribui la formarea nodulilor tiroidieni. Unele dintre cauzele posibile includ:

Noduli tiroidieni benigni:

Hiperplazia nodulara: Cresterea in volum a unui segment al glandei tiroidiene, ducand la formarea de noduli.
Tiroidita:

Inflamatia glandei tiroidiene poate duce la formarea de noduli tiroidieni. Exista mai multe tipuri de tiroidita, inclusiv tiroidita Hashimoto (o boala autoimuna) si tiroidita subacuta (inflamatie a glandei tiroidiene, adesea cauzata de o infectie virala).
Carenta de iod:

Deficienta de iod in alimentatie poate duce la aparitia nodulilor tiroidieni. Cu toate acestea, in tarile dezvoltate, deficitul de iod este rar datorita utilizarii iodului in sare si in alte alimente procesate.
Factori genetici: Anumite mutatii genetice pot creste riscul de formare a nodulilor tiroidieni.

Expunerea la radiatii: Radioterapia anteriora a gatului sau a pieptului, in special in copilarie sau adolescenta, poate creste riscul aparitiei nodulilor tiroidieni.

Varsta: Riscul de a dezvolta noduli tiroidieni creste odata cu inaintarea in varsta.

Este important sa mentionam ca prezenta unui nodul tiroidian nu inseamna neaparat ca este vorba despre un cancer tiroidian. Majoritatea nodulilor tiroidieni sunt benigni, iar numai o mica parte dintre acestia sunt cancerosi. Diagnosticarea si evaluarea corecta a nodulilor tiroidieni se realizeaza prin intermediul unor teste medicale specifice, cum ar fi ecografia tiroidiana, punctia tiroidiana (biopsia cu ac fin) si alte investigatii imagistice, pentru a determina cauza si natura nodulilor.

Simptome ale nodulilor tiroidieni

Simptomele asociate cu nodulii tiroidieni pot varia. Multi oameni nu prezinta simptome si nodulii sunt descoperiti in timpul unui examen fizic sau in urma unor teste imagistice efectuate in alte scopuri. Alti pacienti pot observa o umflatura sau o proeminenta in zona gatului, dificultati la inghitire, modificari ale vocii sau simptome hipertiroidiene sau hipotiroidiene, in functie de efectul nodulilor asupra productiei de hormoni tiroidieni. Nodulii tiroidieni pot cauza urmatoarele simptome:

Umflatura sau masa palpabila in gat: Multi oameni pot observa o proeminenta sau o umflatura in partea frontala a gatului, care reprezinta glanda tiroida marita sau nodulii tiroidieni.
Modificari ale vocii: Nodulii mari sau prezenta mai multor noduli pot pune presiune pe corzile vocale si pot determina schimbari in tonalitatea vocii, cum ar fi raguseala sau vocea ingrosata.
Dificultati la inghitire: Nodulii tiroidieni de dimensiuni mai mari pot provoca o senzatie de presiune sau disconfort in timpul inghitirii. In cazuri rare, nodulii tiroidieni mari pot interfera cu trecerea alimentelor prin esofag si pot determina dificultati la inghitire. Disconfort sau durere in zona gatului: Nodulii tiroidieni pot fi insotiti de senzatii de durere sau disconfort in partea frontala a gatului sau in jurul glandei tiroidiene.

Simptome hipertiroidiene sau hipotiroidiene: Nodulii tiroidieni pot afecta productia normala de hormoni tiroidieni. In cazul in care un nodul produce in exces hormoni tiroidieni (hipertiroidism), pot aparea simptome precum palpitatii, nervozitate, transpiratie excesiva, scadere in greutate, tremur, intoleranta la caldura si tulburari ale somnului. In cazul in care nodulii determina scaderea productiei de hormoni tiroidieni (hipotiroidism), simptomele pot include oboseala, crestere in greutate, intoleranta la frig, constipatie, piele uscata, scaderea poftei de mancare si depresie. Pentru evaluarea nodulilor tiroidieni, medicul endocrinolog va examina gatul si glanda tiroida pentru a depista eventuale umflaturi, noduli sau alte anomalii. De asemenea, specialistul va verifica dimensiunea, forma glandei tiroidiene.

Analizele de sange pot oferi informatii despre nivelurile hormonilor tiroidieni, cum ar fi hormonul stimulator al tiroidei (TSH), hormonul tiroidian T4 si, uneori, hormonul tiroidian T3. Aceste teste pot ajuta la evaluarea functiei tiroidiene si pot indica daca nodulii afecteaza productia de hormoni. Ecografia utilizeaza unde sonore pentru a crea imagini detaliate ale glandei tiroidiene. Aceasta poate evidentia prezenta nodulilor, dimensiunea, forma, structura si alte caracteristici ale acestora. Ecografia poate ajuta si la diferentierea nodulilor solizi de cei chistici (cu lichid).
Punctia cu ac fin este un procedeu prin care se recolteaza o mica mostra de tesut din nodulul tiroidian pentru a fi examinata la microscop. Biopsia poate determina daca nodulul este benign sau malign (canceros).

Tomografia computerizata (CT) si/sau scanarea cu iod radioactiv sunt investigatii care se pot face pentru a se evalua mai in detaliu nodulii tiroidieni si eventuala lor extindere in structurile din apropiere. Scintigrafia tiroidiana are o importanta pentru evaluarea nodulilor ce cauzeaza hipertiroidism. caz in care scintigrafia tiroidei sugereaza faptul ca nu este necesara efectuarea unei evaluari imagistice. Diagnosticul exact al nodulilor tiroidieni se bazeaza pe rezultatele obtinute din toate aceste metode de evaluare. In functie de rezultatele obtinute, medicul poate stabili un plan de tratament adecvat, daca este necesar.

Tratament pentru nodulii tiroidieni

Optiunile de tratament pot include monitorizarea atenta in cazul nodulilor benigni, administrarea de medicamente pentru a regla productia de hormoni tiroidieni, indepartarea chirurgicala a nodulului sau a glandei tiroidiene (tiroidectomie partiala sau totala) si tratamentul cu iod radioactiv pentru nodulii tiroidieni cancerosi. Decizia asupra tratamentului optim se bazeaza pe evaluarea individuala a fiecarui pacient si pe recomandarile medicului specialist. Daca nodulii tiroidieni sunt mici, benigni si nu provoaca simptome sau alte complicatii, medicul poate decide sa monitorizeze periodic nodulii prin intermediul examenelor fizice si ecografiei. In unele cazuri, nodulii se pot micsora sau raman stabili in timp.

In situatiile in care nodulii tiroidieni determina disfunctie tiroidiana, cum ar fi hipotiroidismul, medicul poate prescrie medicamente pentru a corecta nivelurile hormonilor tiroidieni. Aceasta poate ajuta la reducerea dimensiunii sau la controlul cresterii nodulilor. Atunci cand exista suspiciuni ca un nodul tiroidian ar putea fi canceros, se poate efectua o biopsie cu ac fin pentru a preleva o mostra de tesut pentru examinare microscopica. In functie de rezultatele biopsiei, medicul va recomanda un plan de tratament adecvat, cum ar fi interventia chirurgicala.

In anumite cazuri, cand nodulii tiroidieni sunt mari, cauzeaza simptome severe, sunt suspectati a fi cancerosi sau pacientul doreste indepartarea definitiva a glandei tiroidiene, se poate recomanda interventia chirurgicala pentru a indeparta total sau partial glanda tiroida. Aceasta poate fi o optiune in cazul nodulilor cancerosi, precum si in cazul unor noduli mari sau simptomatici.

Boli asociate cu emisferele cerebrale. Legatura dintre tiroida si boli ale creierului

Functiile creierului sunt pe cat de admirabile, pe atat de extraordinare. Acestea depind de miliarde de neuroni si de comunicarea interna dintre ei. Creierul genereaza gandire, credinte, amintiri, comportament si dispozitie. Este, de asemenea, ”sediul gandirii si inteligentei si centrul de control al intregului organism. Coordoneaza capacitatea de miscare, atingere, mirosul, gustul, auzul si vederea. Permite oamenilor sa formeze cuvinte, sa vorbeasca si sa comunice, sa inteleaga si sa efectueze operatii numerice, sa compuna si sa aprecieze muzica, sa vizualizeze si sa inteleaga formele geometrice, sa planifice si chiar sa-si imagineze lucruri.

Creierul analizeaza toti stimulii, atat cei care provin din organele interne, cat si cei care vin din exterior, suprafata corpului, ochii, urechile, nasul si gura. Apoi reactioneaza la acesti stimuli prin corectarea posturii corpului, a miscarii membrelor si a frecventei functiei organelor interne. Este, de asemenea, organul care determina starea de spirit, nivelurile de constiinta si vigilenta.

Capacitatea creierului uman este unica, nici macar computerele nu se apropie de abilitatile sale. Cu toate acestea, o astfel de sofisticare vine la un pretꓽ creierul are nevoie de ”hrana” constanta. Aceasta necesita un flux foarte mare si continuu de sange si oxigen, care reprezinta aproximativ 25% din productia cardiaca. Consumul total de energie al creierului nu se schimba prea mult in timp, dar anumite zone ale creierului consuma mai multa energie in perioadele de activitate crescuta (de exemplu, atunci cand incercati sa invatati o limba noua sau cand invatati o sarcina noua, cum ar fi patinajul). O intrerupere a fluxului de sange catre creier pentru mai mult de 10 de secunde cauzeaza pierderea constiintei.

Care sunt cele mai comune boli ale creierului?

Bibliografie:

 Selimbeyoglu, Aslihan; Parvizi, J (2010). "Electrical stimulation of the human brain: perceptual and behavioral phenomena reported in the old and new literature". 2010;
 Schwartz, J.H. Appendix D: Consciousness and the Neurobiology of the Twenty-First Century. In Kandel, E.R.; Schwartz, J.H.; Jessell, T.M.  Principles of Neural Science, 4th Edition, 2020;
 Lilienfeld, S.O.; Lynn, S.J.; Ruscio, J.; Beyerstein, B.L. 50 Great Myths of Popular Psychology: Shattering Widespread Misconceptions about Human Behavior. John Wiley & Sons. 2011;
 McDaniel, M. (2005). "Big-brained people are smarter" (PDF). Intelligence. 33 (4): 337–346. doi:10.1016/j.intell.2004.11.005. Archived (PDF) from the original on September 6, 2014;