Creierul uman: Ce trebuie sa stii despre el, boli asociate cu acesta

Functiile creierului sunt pe cat de admirabile, pe atat de extraordinare. Acestea depind de miliarde de neuroni si de comunicarea interna dintre ei. Creierul genereaza gandire, credinte, amintiri, comportament si dispozitie. Este, de asemenea, ”sediul gandirii si inteligentei si centrul de control al intregului organism. Coordoneaza capacitatea de miscare, atingere, mirosul, gustul, auzul si vederea. Permite oamenilor sa formeze cuvinte, sa vorbeasca si sa comunice, sa inteleaga si sa efectueze operatii numerice, sa compuna si sa aprecieze muzica, sa vizualizeze si sa inteleaga formele geometrice, sa planifice si chiar sa-si imagineze lucruri.

Creierul analizeaza toti stimulii, atat cei care provin din organele interne, cat si cei care vin din exterior, suprafata corpului, ochii, urechile, nasul si gura. Apoi reactioneaza la acesti stimuli prin corectarea posturii corpului, a miscarii membrelor si a frecventei functiei organelor interne. Este, de asemenea, organul care determina starea de spirit, nivelurile de constiinta si vigilenta.

Capacitatea creierului uman este unica, nici macar computerele nu se apropie de abilitatile sale. Cu toate acestea, o astfel de sofisticare vine la un pretꓽ creierul are nevoie de ”hrana” constanta. Aceasta necesita un flux foarte mare si continuu de sange si oxigen, care reprezinta aproximativ 25% din productia cardiaca. Consumul total de energie al creierului nu se schimba prea mult in timp, dar anumite zone ale creierului consuma mai multa energie in perioadele de activitate crescuta (de exemplu, atunci cand incercati sa invatati o limba noua sau cand invatati o sarcina noua, cum ar fi patinajul). O intrerupere a fluxului de sange catre creier pentru mai mult de 10 de secunde cauzeaza pierderea constiintei.

Lipsa de oxigen sau nivelurile anormal de scazute de zahar din sange (glucoza) inseamna o cantitate mai mica de energie in creier, ceea ce poate provoca leziuni cerebrale severe in 4 minute. Cu toate acestea, creierul este protejat de mai multe mecanisme care pot preveni aceste probleme. De exemplu, daca cantitatea de sange care curge catre creier scade, creierul ordona imediat inimii sa-si mareasca frecventa si contractarea pentru a pompa mai mult sange.

Afectiuni si conditii care pot afecta creierul

Boli metabolice
Bolile metabolice pot provoca daune mari creierului daca nu sunt tratate devreme, deoarece priveaza creierul de elementele esentiale pentru functionarea sa. Un exemplu este fenilcetonuria, o boala cauzata de lipsa unei enzime numite fenilalanina hidroxidaza. Acest lucru previne metabolizarea fenilalaninei in tiroxina, determinand o acumulare toxica in sistemul nervos.

Traumatisme
Leziunile capului pot provoca anumite conditii in creier, printre care si:

Infectii cerebrale.
Hipersensibilizare a unor grupuri neuronale care duc la epilepsie.
Conexiuni neuronale rupte si leziuni difuze ale creierului.

Boli neurodegenerative
Aceste boli provoaca deteriorarea progresiva a sistemului nervos, iar moartea neuronala fiind ireversibila. Toate acestea afecteaza performanta cognitiva a individului, astfel incat el isi pierde treptat facultatile mintale. O afectiune in acest sens este boala Alzheimer; dar si cele care afecteaza intregul sistem nervos, cum ar fi scleroza multipla si scleroza laterala miotrofica. Alte boli neurodegenerative includ si Parkinson, neuropatie periferica.

Epilepsie
Epilepsia se datoreaza unei functionari dezechilibrate a grupurilor neuronale, care sunt hipersensibile si reactioneaza anormal la stimulare. Acest lucru face ca persoana sa sufere de modificari, cum ar fi: pierderea brusca a constiintei, dificultati de memorie, crize convulsive, printre altele. Originea acestei tulburari poate fi gasita in multe conditii, cum ar fi traume sau accidente, encefalita, accidente vasculare cerebrale, tumori sau malformatii. In unele cazuri, originea sa nu poate fi determinata.

Boli ale creierului

O tumoare este o crestere necontrolata si in expansiune a tesuturilor undeva in corpul nostru. Acestea pot fi benigne sau maligne si pot provoca o varietate de simptome, in functie de zona afectata. In creier, desi tumora nu este cancerigena, poate fi periculoasa deoarece provoaca o compresie a acesteia impotriva craniului. Exista diferite tipuri de tumori, in functie de celula din care apare si de gradul de malignitate. Acestea isi au originea in factori genetici care modifica functionarea si morfologia creierului si se manifesta de obicei din stadiile incipiente ale dezvoltarii individului. Cateva exemple sunt:

Sindromul Down
Modificari ale migratiei neuronale care apar in dezvoltarea fetala. Boli cauzate de o infectie. Prezenta infectiilor in creier poate provoca probleme in functionarea sa, deoarece creierul devine inflamat si este comprimat pe craniu. Creierul poate fi afectat de substante nocive care ii afecteaza functionarea sau provoaca moartea neuronala. Unele dintre cele mai frecvente tulburari sunt:

Encefalita (inflamatia creierului), ale carei simptome sunt: Febra, slabiciune, disconfort, iritabilitate, oboseala, convulsii sau chiar moarte. Meningita sau inflamatia meningelor din jurul creierului. Infectia cu HIV sau sifilisul. Boala Creutzfeldt-Jakob: Boala cauzata de o infectie cauzata de prioni sau proteine fara acid nucleic. Aceasta provoaca dementa.

Boli cerebrovasculare
Acestea sunt cauzate de o modificare a functionarii retelei de vase de sange care furnizeaza creierului oxigen si nutrienti. Aceasta defectiune poate provoca moartea zonelor creierului care depind de vasele afectate si de locatie. In cadrul acestui tip de modificari putem gasi doua tipuri:

Ischemie: Obstructia unui vas de sange, de obicei din cauza accidentelor embolice sau tromboice.
Hemoragii: Varsare de sange pe zonele creierului, in principal din cauza rupturilor de anevrisme cerebrale.
In spatele bolilor coronariene si a cancerului, accidentele vasculare cerebrale sunt cea mai frecventa cauza de deces in tarile industrializate. Aceste patologii duc la o serie de sechele care vor afecta functionalitatea si calitatea vietii pacientului.

Migrene
Aceasta patologie este foarte frecventa in populatie. Se prezinta ca un tip de cefalee recurenta de intensitate variabila. De obicei, produce o senzatie de pulsatie si/sau injunghiere si afecteaza, de obicei, o parte a capului. Alte simptome includ: greata, varsaturi, sensibilitate la lumina, zgomot sau mirosuri.

Acestea sunt o parte dintre cele mai frecvente boli si conditii care pot afecta creierul. Pentru a le preveni, este important sa se efectueze controale medicale regulate, chiar si in lipsa simptomatologiei. De asemenea, creierul are nevoie de un aport de nutrienti care se vor extrage din alimentatia zilnica, insa necesita si miscare in aer liber. 

Ce este apraxia si cum poate afecta ireversibil scoarta cerebrala?

Atunci cand avem intentia de a efectua o anumita sarcina, creierul transmite informatia pentru functionarea normala a musculaturii si rezolvarea acelei comenzi. Dar cand apare apraxia, din punct de vedere biologic vorbim de o disfunctie a lobului parietal din zona emisferelor cerebrale. Cea mai comuna forma de manifestare este apraxia bucofaciala sau orofaciala, descrisa ca incapacitatea de a realiza miscari ale mimicii precum: lingerea buzelor, suflatul, tusitul sau lacrimarea. Poate fi insotita de o alta disfunctie a limbajului ce poarta numele de afazie (afectarea exprimarii sau a intelegerii limbajului vorbit sau scris). Dintre celelalte tipuri de apraxie se pot mentiona: apraxia membrelor, apraxia verbala, apraxia constructionala si apraxia oculomotorie.

Apraxia limbajului sau apraxia verbala este o tulburare a limbajului in care o persoana are probleme si nu poate comunica coerent. Ca sa intelegem mai bine, e ca atunci cand ne intoarcem de la dentist si daca acesta a gresit cantitatea de anestezic si ne-a amortit limba, nu mai putem rosti cuvintele corect.

Exista doua tipuri de apraxie verbala - cea mostenita si cea dobandita. Apraxia dobandita poate debuta la orice varsta. Sunt afectate portiuni cerebrale implicate in vorbire, fapt care conduce la reducerea abilitatilor conversationale. Forma congenitala este evidenta la copii si, dupa cum ii spune si numele, apare de la nastere. Este mai frecventa la baieti. Cauzele raman inca necunoscute, dar se speculeaza o alterare a capacitatii creierului de a transmite semnale corespunzatoare miscarii muschilor implicati in vorbire. Mai sunt cazuri cand apraxia poate aparea si daca in timpul procedurilor de nastere copilul este privat de oxigen pentru o perioada de timp.

In apraxie sunt afectate conexiunile neurologice intre anumite regiuni cerebrale. Din acest motiv, comenzile sunt, in general, intelese fara posibilitatea de a le efectua. La initierea actiunilor, miscarile vor fi stangace, necontrolate si, deseori, neadecvate. Se pare ca apraxia are legatura cu anumite regiuni din creier. Prin afectarea lobilor parietali si a conexiunilor dintre acestia, se pierde amintirea tiparelor de miscare. Degenerescenta ganglionara corticobazala determina tipuri diverse de apraxie, mai ales la varstnici.