Eczema numulara sau dermatita numulara este o eruptie persistenta care provoaca de obicei mancarime si este asociata cu inflamatia pielii, fiind caracterizata prin pete si solzi in forma de moneda. Cauza dermatitei numulare nu este clara, iar uneori se dezvolta la persoanele cu astm. Totodata, anumite bacterii care populeaza pielea par sa provoace eczema numulara. Ocazional, apar pete pe o zona a corpului care nu corespunde zonei in care a inceput infectia sau reactia.

Ce este eczema numulara?

Eczema numulara, numita si dermatita numulara sau eczema discoid, este o boala inflamatorie cronica a pielii, caracterizata prin leziuni multiple, pruritice, ovale sau rotunjite care implica extremitatile si / sau trunchiul. Eczema numulara apare la aproximativ 0,2% din populatie si afecteaza barbatii mai des decat femeile. 

Majoritatea pacientilor au peste 50 de ani, desi persoanele de orice varsta pot fi afectate. Desi simptomele pot fi inconfortabile, acestea pot fi ameliorate, in majoritatea cazurilor. Prognosticul este de obicei bun, cu controlul bolii la aproape 100% dintre pacienti si remisie pe termen lung la majoritatea. Eczema numulara nu este contagioasa, ceea ce inseamna ca nu poate fi transmisa de la o persoana la alta prin contact direct cu pielea.

Cauze ale eczemei numulare 

Cauzele exacte ale eczemei numulare sunt inca necunoscute. Numerosi factori au fost implicati in originea bolii, inclusiv pielea uscata si scaderea productiei de ulei in piele. Ca si in cazul majoritatii formelor de eczema, este probabil ca si cea numulara sa fie cauzata de o combinatie intre deficienta barierei de grasime a pielii si un raspuns anormal al sistemului imunitar. Uscaciunea pielii interfereaza cu caracterul sau uleios, care, la randul sau, permite alergenilor de mediu sa patrunda in piele si sa induca un raspuns alergic sau iritant, similar cu cel care apare in dermatita de contact.

Desi cauzele nu sunt pe deplin stiute, se pare ca geneza bacteriana este vinovata de aparitia eczemei numolare. Se pare ca exista o lipsa de reglare a proteinazelor prezente in celulele mastocite crescute in derma superficiala, care favorizeaza inflamatia. Unele studii au descoperit neuropeptide care contribuie la formarea placilor si la persistenta lor. Pe baza biopsiilor, se pare ca nu exista o crestere a fibrelor nervoase. Acestea par sa implice auto-sensibilizare, alergeni, fenomenul de auto-eccematizare, piele uscata, sau o infectie bacteriana cronica, nazofaringiana sau cutanata, intr-un teren atopic, in principal de Staphylococcus aureus. Climatul rece, iritantii, stresul fizic si emotional si insuficienta venoasa contribuie, de asemenea, la aparitia eczemei.  .

Exista doua forme de debut: una locala dupa o rana sau trauma si alta, aparent hematogena, care incepe cu pielea uscata pe fata anterioara a picioarelor, in special la varstnici.

Existenta eczemei numulare a fost pusa sub semnul intrebarii, iar unii considera ca este legata de dermatita atopica sau de dermatita de contact. De asemenea, in aparitia eczemei au fost implicati derivati chimici ai formaldehidei, neomicinei, nichelului (18-63%) si mercurului.

Factori de risc eczema numulara

Factorii care pot declansa debutul eczemei numulare includ:

Leziuni ale pielii, cum ar fi muscaturi de insecte, abraziuni, zgarieturi, arsuri termice sau chimice.
Dermatita atopica.
Pielea uscata, mai ales iarna.
Contactul cu metalele, in special cu nichelul sau mercurul.
Varice sau circulatie slaba in membrele inferioare.
Medicamente, cum ar fi cele cu isotretinoin, ribavirina sau interferon.
Au fost raportate cazuri de eczeme numulare la femei care au suferit mastectomie si reconstructie mamara cu implanturi.

Simptome ale eczemei numulare

Eczema numulara prezinta, de obicei, pete rotunjite, rosiatice, cu un diametru cuprins intre 1 si 10 cm, care provoaca mancarime intensa si / sau arsura. Mancarimea este, de obicei, mai intensa noaptea si poate provoca iritabilitate si insomnie. In faza acuta, leziunile sunt bine inrosite, umede si cu formare de cruste. De-a lungul timpului, ele devin mai intunecate, uscate si scalabile, ocazional cu o parte centrala mai deschisa. Picioarele si bratele sunt cele mai frecvent afectate, iar trunchiul mai rar. Daca fata, scalpul sau gatul au, de asemenea, leziuni, trebuie luate in considerare alte diagnostice, altele decat dermatita numulara. Diagnosticul eczemei numulare este de obicei clinic, bazat pe identificarea leziunilor tipice rotunjite si foarte pruritice la un pacient cu piele uscata difuza. Biopsiile cutanate sau testele de laborator nu sunt de obicei necesare pentru diagnostic. Cu toate acestea, testele patch si biopsiile pot fi recomandate pacientilor cu leziuni purulente sau inflamatii intense.

Tratament eczema numulara

Tratamentul eczemelor numulare implica masuri de reducere a inflamatiei, uscaciunii pielii si expunerii la iritanti. Unguentele corticosteroide sunt adesea prescrise pentru a reduce inflamatia si mancarimea. Dermatologul poate lua o mostra de leziuni daca acesta considera ca aveti o infectie a pielii, iar daca apare o infectie bacteriana a pielii, dermatologul va prescrie un antibiotic. In cazuri severe, este posibil sa aveti nevoie de corticosteroizi mai puternici, pansamente medicale sau fototerapie. Ranile de pe coapse si picioare se vindeca, in general, mai greu, iar cand o fac, pot lasa pete.  

Masurile generale de reducere a uscaciunii pielii si a expunerii la iritanti pot include:

Utilizati produse de curatare blande, fara sapun.
Evitati apa prea fierbinte.
Aplicarea hidratantului pe piele cel putin de doua ori pe zi si imediat dupa baie.
Luati in considerare obtinerea unui umidificator pentru intreaga casa sau cel putin pentru camera pacientului.
Evitati activitatile care provoaca frecare sau leziuni ale pielii.
Spalati rufele cu detergent hipoalergenic si programati o clatire suplimentara, pentru a se elimina reziduurile chimice.
Medicamentele antihistaminice ajuta la reducerea mancarimii.
Evitati activitatile care va usuca, va incalzesc sau va irita pielea (de exemplu, stand langa un foc sau un calorifer ori expunandu-va la soare).
Purtati haine largi si tesaturi moi, dar nu utilizati balsam care nu este hipoalergenic
Evitati sau limitati stresul
Evitati expunerea la substante iritante de mediu, cum ar fi substantele chimice de uz casnic
De asemenea, puteti lua antihistaminice pentru a usura mancarimea si disconfortul si puteti utiliza bandaje umede pentru a acoperi si proteja zonele afectate.

Creme si unguente
Corticosteroizii topici (creme sau unguente) cu potenta ridicata, sunt prima linie de tratament pentru eczema numulara. Corticosteroizii topici se aplica o data sau de doua ori pe zi, timp de doua pana la patru saptamani, sau pana cand leziunile se rezolva. La majoritatea pacientilor, acest tratament este eficient.

Fototerapia
Pacientii cu boala severa care nu raspund la corticosteroizi topici pot fi tratati cu terapie cu raze ultraviolete. Tratamentul dermatitei numulare este similar cu cel al dermatitei atopice si consta in sfaturi privind ingrijirea generala a pielii, medicamente anti-prurit, corticosteroizi si, uneori, fototerapie. Rareori, sunt necesare medicamente imunosupresoare luate pe cale orala.

Ce trebuie facut daca copilul tau are eczema atopica?

Dermatita atopica are o cauza genetica, studiile evidentiind ca bebelusii ai caror parinti au prezentat in copilarie alergii sunt cu 80% mai predispusi dezvoltarii eczemei atopice. Insa, pe de alta parte, exista cateva remedii care pot imbunatati conditia bebelusului diagnosticat cu eczema atopica. In primul rand este vorba de mentinerea unei igiene corecte. Acest fapt presupune sa se evite apa fierbinte atunci cand cel mic este imbaiat, temperatura ideala fiind de 37 grade Celsius si, totodata, sa se foloseasca produse, sapun, gel de dus sau sampon, adecvate pielii bebelusilor. De o reala importanta in ameliorarea eczemei atopice este hidratarea pielii bebelusilor si copiilor. Astfel, dupa fiecare baie pielea trebuie unsa cu o crema dermatocosmetica speciala, asa cum este crema Bioderma Atoderm.

Aceasta este destinata atat copiilor, cat si sugarilor, avand o formula special creata pentru a fi tolerata de pielea micutilor, si, in plus, retine apa in straturile superioare ale epidermei prevenind evaporarea si asigurand o rezistenta mai mare a pielii. De asemenea, trebuie evitat ca cel mic sa intre in contact cu factorii agresivi de mediu cum sunt poluarea, fumatul, acarienii, polenul, mucegaiul, dar si de parul animalelor de companie si alergenii alimentari, care pot amplifica simptomele eczemei atopice. Hainele copiilor trebuie sa fie din materiale naturale, evitandu-se lana, si trebuie spalate cu detergenti speciali hipoalergenici, evitandu-se balsamul la clatire. Pe de alta parte, medicii pediatri recomanda mentinerea unei temperaturi de 23-24 grade Celsius in casa, iar umiditatea de aproximativ 40-60%.

Daca toate aceste conditii sunt indeplinite si cel mic continua sa manifeste simptomele dermatitei atopice, ba chiar se accentueaza si ajung sa-i tulbure somnul si sa-i provoace dureri si usturimi, se recomanda vizita la medicul pediatru. Tratamentul este individual si poate avea la baza creme, injectii sau pastile pe baza de antihistaminice,corticosteroizi, imunomodulatoare sau chiar antibiotice in cazul in care este vorba de o infectie cutanata.