Kiwi, atat soiul verde, cat si cel galben (kiwi gold) se remarca printre fructele consumate in mod obisnuit pentru compozitia lor nutritionala. Acest fruct este bogat in vitamina C, iar soiul verde contine de doua ori mai multa cantitate decat capsunile sau portocalele, In plus, kiwi are un continut ridicat de vitamina E, K, folati, carotenoide, potasiu, fibre si alte substante fitochimice, care ofera nu numai beneficii nutritionale, ci si pentru sanatate. Consumul regulat de kiwi in contextul unei diete echilibrate are efecte benefice asupra functiei imunitare si a apararii antioxidante; in functia gastrointestinala, imbunatatirea digestiei proteinelor si a constipatiei, iar in tractul respirator superior, ajutand la prevenirea infectiilor si imbunatatirea simptomelor acestora. In cele din urma, consumul regulat de kiwi a fost asociat cu imbunatatirea starii de spirit. 

Cele mai multe dintre aceste beneficii se pot datora continutului ridicat de vitamina C din kiwi, dar si altor nutrienti si fitochimicale care actioneaza sinergic. Rezultatele studiilor efectuate pana in prezent sugereaza ca acest fruct poate fi o strategie eficienta pentru promovarea sanatatii si prevenirea numeroaselor boli.

Proprietati ale fructului Kiwi

Trebuie remarcat, de asemenea, continutul in alte vitamine, cum ar fi folatii, in special in cazul kiwi gold, care are cantitati similare cu portocalele si mai mari decat alte fructe. Kiwi este comparabil cu avocado in ceea ce priveste continutul de vitamina E, fiind singurul fruct care are cantitati semnificative din aceasta vitamina. 

Pentru o lunga perioada de timp s-a crezut ca vitamina E din kiwi a fost gasita numai in seminte, dar se pare ca acesta este un mit, deoarece pulpa de kiwi contine, de asemenea, vitamina E, iar consumul de oricare varietate de kiwi creste nivelurile plasmatice de vitamina E, ceea ce arata faptul ca vitamina este usor absorbita de organism. In ceea ce priveste mineralele, continutul de potasiu din kiwi este comparabil cu cel al bananelor, o alta sursa cunoscuta a acestui mineral.

Ambele tipuri de kiwi sunt, de asemenea, o sursa buna de carotenoide, atat beta-caroten, cat si luteina si zeaxantina. Aceste carotenoide sunt responsabile pentru culoarea galbena a kiwi-ului gold. Kiwi verde are, de asemenea, aceste carotenoide, dar pulpa sa are un continut ridicat de clorofila care mascheaza culoarea galbena tipica acestor pigmenti.

Kiwi este, de asemenea, o sursa de fibre, atat totale, cat si insolubile, in special kiwi verde, care are un continut mai mare decat alte fructe. Pe de alta parte, kiwi nu este o sursa semnificativa de proteine, deoarece abia contribuie la acoperirea a 2% din aportul recomandat. Cu toate acestea, ceea ce este cel mai interesant in acest caz sunt diferitele fractiuni proteice si enzime care sunt prezente in mod natural in kiwi, cel mai notabil fiind actinidina, o proteaza tipica acestui gen de fructe, cu o capacitate recunoscuta de a hidroliza proteinele.

Beneficii demonstrate ale consumului de Kiwi

Unele studii au analizat posibilele beneficii pentru sanatate asociate consumului de kiwi, fie datorita continutului sau in vitamina C si alti antioxidanti, fie din cauza continutului sau in fibre si actinidin. Printre beneficiile analizati se numara rolul benefic al acestui fruct ca antioxidant si deoarece are capacitatea de a imbunatati functia imuna, functia tractului digestiv si respirator si starea de spirit.

Are efect antioxidant
Consumul regulat de kiwi verde si galben a crescut semnificativ concentratiile plasmatice ale vitaminelor antioxidante, cum ar fi C, E, si luteina / zeaxantina. In plus, capacitatea antioxidanta in vitro a kiwi, in comparatie cu cea a altor fructe, poate fi considerata medie-mare, in functie de tipul de test efectuat. Studiile au aratat, de asemenea, ca acest fruct este asociat cu o crestere a capacitatii antioxidante.

S-a observat, de asemenea, ca o cantitate de 1 pana la 3 kiwi zilnic timp de 3-4 saptamani imbunatateste rezistenta ADN a limfocitelor impotriva daunelor oxidativ. In plus, consumul a 4 kiwi gold pe zi timp de 4 saptamani a fost asociat cu o scadere a peroxidarii lipidelor. De asemenea, se pare ca acest fruct exotic, consumat regulat, poate oferi protectie impotriva bolilor cardiovasculare prin efectele sale asupra stresului oxidativ.

Beneficii pentru tractul digestiv
In mod traditional, efectele benefice ale kiwi-ului asupra digestiei si tranzitului intestinal au fost recunoscute. Efectele pozitive si semnificative au fost demonstrate in tratamentul constipatiei la persoanele in varsta sanatoase, precum si la pacientii cu boala intestinala iritabila. Aceste beneficii se datoreaza continutului de fibre solubile si insolubile, care pastreaza cantitati mari de apa, astfel se creste masa fecala si se faciliteaza tranzitul. In plus, consumul de kiwi poate avea un efect prebiotic prin promovarea cresterii lactobacililor si a bifidobacteriilor.

S-a indicat deja faptul ca acest fruct – kiwi - contine o enzima proteolitica foarte activa, exclusiva genului actinidina, care are un efect benefic asupra digestiei proteinelor. Studiile in vitro au aratat ca actinidina, impreuna cu peptina gastrica si intestinala si proteazele pancreatinei, imbunatateste digestia proteinelor, atat in stomac, cat si in intestinul subtire.

Beneficii pentru sistemul respirator
Una dintre cele mai frecvente probleme respiratorii este reprezentata de infectiile tractului respirator superior, in special racelile si gripa. Kiwi contine nutrienti si fitochimicale asociate cu bunastarea sistemului imunitar, cum ar fi vitamina C, E si K, folati, carotenoide, potasiu si polifenoli. Intr-adevar, consumul de kiwi creste nivelurile de fagocitoza si imunoglobulina, activitatea celulelor NK, activarea celulelor T si productia de citokine, iar prin activitatea sa antioxidanta protejeaza celulele imune de deteriorarea oxidativa si, in consecinta, pierderea integritatii si fluiditatii membranei.

Beneficii pentru starea de spirit
Consumul ridicat de fructe si legume, datorita continutului lor ridicat de vitamine, a fost legat de o mai mare bunastare psihologica si un risc mai scazut de a avea. Pe de alta parte, deficitul de vitamina C este asociat cu simptome de oboseala si iritabilitate, iar suplimentarea cu polivitamine s-a dovedit a imbunatati functionarea mentala si starea de spirit la persoanele diagnosticate cu stres si, de asemenea, la persoanele aparent sanatoase. Acest lucru sugereaza ca schimbarile de dispozitie pot fi cauzate de deficiente nutritionale.

Consumul de 2 kiwi pe zi din soiul galben timp de 6 saptamani (care a furnizat o cantitate echivalenta cu 200 mg / zi de vitamina C) a scazut oboseala, a crescut energia si a imbunatatit starea generala de spirit, desi a fost semnificativ doar la cei care au prezentat o stare de spirit mai proasta la inceputul studiului. Aceste efecte au fost observate numai cu un consum de 2 kiwi pe zi, in timp ce consumul unei cantitati mai mici, jumatate de kiwi pe zi, nu a demonstrat niciun efect.

De cate tipuri este imunitatea? Legatura dintre Kiwi si imunitate

Imunitatea dobandita in mod natural
Imunitatea innascuta este cea cu care ne nastem si care nu se modifica pe parcursul anilor, dar nici nu este capabila sa ofere protectie pe termen lung organismului. Imunitatea adaptativa este cea pe care o dobandim in timp ca urmare a faptului ca intram in contact cu agenti patogeni, iar organismul este setat sa-si creeze anticorpi. Astfel, agentul patogen este memorat, iar la un nou contact, organismul isi va folosi anticorpii creati pentru anihilarea sa. Este deosebit de importanta pentru mentinerea sanatatii pe termen lung.

Imunitatea dobandita in mod artificial
Imunitatea dobandita in mod artificial presupune expunerea la anumiti agenti patogeni in mod intentionat pentru a crea rezistenta organismului si cea mai comuna cale este vaccinarea. Imunizarea dobandita prin vaccinare este o metoda de imunizare artificiala valabila pe termen lung. Astfel, prin vaccin, se introduc in organism cantitati mici de agenti patogeni, incapabili sa declanseze o boala, dar si antigeni, substante care stimuleaza productia de anticorpi, in vederea formarii unei memorii celulare, iar la un nou contact cu agentul patogen, organismul deja sa dispuna de anticorpii necesari pentru anihilarea sa.

Imunizarea dobandita prin serumizare este o metoda de imunizare artficiala valabila pe termen scurt, in majoritatea cazurilor, activa doar pentru 30 de zile. Astfel, prin administrarea serurilor imune, se introduc in organism niste anticorpi specifici anumitei boli care sunt sunt capabili sa lupte cu aceasta o perioada scurta, de exemplu perioada in care persoana poate fi expusa contaminarii.