Tipuri de bezoare: cauze, simptome si tratamente eficiente
Un bezoar este o masa compusa din materiale nedigerabile care se acumuleaza in tractul gastrointestinal, cel mai frecvent in stomac. Bezoarele pot contine diverse substante, cum ar fi alimente, par, medicamente sau obiecte ingerate accidental sau intentionat. Desi stomacul este locul cel mai obisnuit pentru formarea bezoarelor, acestea pot aparea oriunde in tractul gastrointestinal, de la esofag pana la rect. Bezoarele sunt mase compacte de materiale nedigerabile care se formeaza in tractul gastrointestinal si pot cauza diverse probleme de sanatate. Exista mai multe tipuri de bezoare, fiecare cu caracteristici specifice si cauze distincte.
![[2025] [MARTIE] [SPRING] [Cadou] [Justin Pharma] Quercetin](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-cadou-rotund_14.png)
![[2025] [FEB-MAR] [SPRING] [TG] Transport Gratuit [Plantextrakt] [100lei]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_6.png)
![[2025] [FEB-MARTIE] [SPRING] [Cadou] [1+1MK] [Verdiogast]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/1/e/1eticheta-rotunda-1_1.png)
![[2025] [MAR] [SPRING] [2+1] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Cum identifici bezoarele si tipologia lor
1. Fitobezoarele
● Compozitie: Constituite din materiale vegetale nedigerabile precum celuloza, hemiceluloza si lignina.
● Cauze: Consumul de alimente bogate in fibre, cum ar fi telina, dovleacul, strugurii, stafidele si prunele.
● Grupuri de risc: Frecvent intalnite la pacientii cu antecedente de chirurgie gastrica.
2. Tricobezoarele
● Compozitie: Formate din par, fibre sintetice sau materiale textile.
● Cauze: Ingestia de par sau fibre, deseori la persoane cu tulburari psihice.
● Caracteristici: Parul si fibrele acumuleaza mucus si grasimi, favorizand fermentarea. Pot ajunge pana in intestinul subtire, in cazurile extreme fiind cunoscute sub numele de sindromul Rapunzel.
3. Lactobezoarele
● Compozitie: Mase nedigerate de lapte si mucus.
● Cauze: Mai frecvente la nou-nascutii prematuri hraniti cu lapte in primele saptamani. Factori exogeni (medicamente care reduc motilitatea gastrica, alimentatia cu lapte praf) si factori endogeni (deshidratare, imaturitate digestiva) contribuie la formarea lor.
4. Farmacobezoarele
● Compozitie: Conglomerate de medicamente.
● Cauze: Administrarea de medicamente cu eliberare prelungita, laxative sau antiacide. Capsulele acestor medicamente, de obicei din acetat de celuloza, sunt nedigerabile.
● Grupuri de risc: Pacienti cu anomalii ale tractului gastrointestinal sau tulburari de motilitate.
5. Alte tipuri de bezoare
● Tricofitobezoare: Contin par si fibre vegetale.
● Diospirobezoare: Rezulta din consumul de fructe kaki.
● Bezoare din viermi intestinali: Formate din paraziti intestinali morti.
Bezoarele, indiferent de tipul lor, pot provoca simptome variate si pot necesita interventii medicale pentru indepartare.
Factori de risc
Bezoarele sunt mase solide care se formeaza in tractul gastrointestinal, adesea datorita intarzierilor in evacuarea gastrica si sunt asociate cu multiple conditii medicale si chirurgicale. Factorii de risc pentru dezvoltarea bezoarelor includ interventii chirurgicale precum gastrectomia partiala, care afecteaza functia pilorului, si vagotomia, care poate perturba motilitatea gastrica. De asemenea, conditii cum ar fi diabetul zaharat complicat cu gastropareza pot creste riscul, mai ales in cazul unei diete bogate in fibre. Alte afectiuni ce influenteaza motilitatea gastrointestinala si pot favoriza formarea bezoarelor includ sindromul Guillain-Barre, distrofia miotonica si hipotiroidismul. Pacientii cu tulburari psihice sunt la risc, in special cei care pot ingera par sau obiecte non-digerabile. O masticatie ineficienta, adesea cauzata de o dentitie deficitara, poate si ea contribui la formarea bezoarelor.
Exista si alte conditii de risc asociate cu bezoarele, printre care anorexia si bulimia nervoasa, siclemia, amiloidoza gastrointestinala, fibroza chistica, sindromul Bouveret, insuficienta renala, sclerodermia, varsta avansata, gastropatia Ménétrier, hipo- sau aclorhidria, diverticulul gastric, stenoza pilorica, fistulele si o alimentatie preponderent bogata in fibre sau o supradoza de medicamente. Acest spectru larg de factori reflecta complexitatea si seriozitatea conditiilor ce pot duce la formarea bezoarelor, subliniind importanta monitorizarii si gestionarii atente a pacientilor cu risc.
Manifestari clinice ale bezoarelor: simptome si localizari
Bezoarele sunt acumulari de materiale nedigerate in tractul gastrointestinal, care pot fi adesea asimptomatice. Cu toate acestea, cand simptomele sunt prezente, acestea pot varia semnificativ in functie de localizare si tipul de bezoar. In aproximativ 80% din cazuri, pacientii raporteaza o senzatie de disconfort la nivel epigastric, care poate fi insotita de dureri abdominale vagi. Alte simptome comune includ balonarea, greata, varsaturile, senzatia de plenitudine gastrica, anorexia, disfagia, hematemeza, melena, hematochezia si scaderea in greutate.
Localizarea si simptomele asociate
● Esofag: Bezoarele localizate in esofag se manifesta prin dificultati la inghitire (disfagie), durere la inghitire (odinofagie) si arsuri gastrice (pirozis).
● Stomac: In stomac, bezoarele pot cauza dureri abdominale, greata si varsaturi. Presiunea exercitata de acestea poate duce la formarea de ulcere gastrice, care pot provoca hemoragii digestive superioare, manifestate prin hematemeza si/sau melena.
● Intestin: Bezoarele intestinale pot cauza simptome de ocluzie intestinala, fie partiala, fie totala, sau chiar perforatii intestinale.
Tipuri de bezoare si simptomatologia specifica
● Lactobezoare: Acestea apar adesea la copii si se manifesta prin distensie abdominala, iritabilitate si varsaturi. La examenul fizic, se poate detecta o masa situata la nivel epigastric.
● Farmacobezoare: Acestea pot provoca simptome de ocluzie intestinala si, in unele cazuri, simptome de intoxicatie cu medicamente.
● Tricobezoare: Formate din par, aceste bezoare cauzeaza frecvent greata si varsaturi.
● Fitobezoare: Formate din fibre vegetale, acestea sunt asociate cu greata, varsaturi si semne de ocluzie intestinala.
Fiecare tip de bezoar prezinta un set distinct de simptome, ceea ce subliniaza importanta unei diagnoze precise pentru un tratament adecvat.
Diagnosticul bezoarului
Diagnosticul bezoarului implica utilizarea mai multor tehnici imagistice si endoscopice pentru a identifica prezenta si localizarea exacta a acestuia, precum si pentru a evalua posibilele complicatii.
1. Radiografia abdominala simpla: Aceasta poate indica locul obstructiei si prezenta dilatatiilor intestinale situate in amonte de bezoar.
2. Tomografia computerizata (CT): CT-ul este esential pentru localizarea precisa a bezoarului, fiind deosebit de utila in cazurile care necesita interventie chirurgicala. De asemenea, tomografia poate detecta complicatii serioase, precum ocluzia intestinala sau perforatia.
3. Endoscopia digestiva superioara: Reprezinta metoda principala pentru diagnosticarea bezoarelor, in special a celor situate in esofag si stomac. In plus, endoscopia digestiva superioara poate fi utilizata si pentru tratarea fitobezoarelor, care sunt mai frecvente in fundusul gastric si pot fi unice sau multiple.
Prin aceste metode, se asigura o diagnosticare precisa si se determina cel mai bun plan de tratament pentru pacientii cu bezoar.
Tratament specific bezoarului
Tratamentul bezoarelor, acele conglomerate dure formate din materiale nedigerabile in tractul digestiv, presupune o serie de abordari diversificate, in functie de localizarea si complexitatea lor. In general, scopul este atat indepartarea eficienta a acestora, cat si prevenirea unei posibile reaparitii. In cazul bezoarelor gasite in stomac, una dintre tehnicile inovatoare implicate este utilizarea endoscopiei digestive superioare. Aceasta permite indepartarea mecanica fara a recurge la interventii chirurgicale invazive. In situatii mai complexe, optiunile includ tratamentul chirurgical direct sau utilizarea enzimelor proteolitice care ajuta la descompunerea materialelor formate.
Interesant este ca studiile recente au evidentiat eficacitatea inedita a lavajului gastric cu Coca-Cola in dizolvarea bezoarelor. Acest tratament neconventional s-a dovedit a fi sigur si eficient, fara a provoca efecte adverse. Mai mult, pacientii care au consumat doua pahare de Coca-Cola zilnic dupa externare nu au prezentat recidive. In cazul persoanelor cu diabet, s-a constatat ca Coca-Cola Dietetica are efecte comparabile. Bezoarele localizate in intestin prezinta adesea complicatii mai grave, cum ar fi ocluzia intestinala. Abordarea preferata ramane chirurgicala, datorita necesitatii de a trata rapid si eficient obstructiile si alte probleme asociate.
Bibliografie:
Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2022 May;
Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2022;
Mintz GS, Popma JJ, Pichard AD, Kent KM, Satler LF, Chuang YC, Ditrano CJ, Leon MB. Patterns of calcification in coronary artery disease. A statistical analysis of intravascular ultrasound and coronary angiography in 1155 lesions. Circulation. 2024 Apr 01;
Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2023 Oct 21;
Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2024 Nov;
