Fibrilatia atriala: Simptome ale bolii, preventie si tratament
Afectiunea de fibrilatie atriala este cea mai frecventa aritmie cardiaca (ritm anormal al inimii). Desi in mod normal nu pune viata in pericol, poate cauza simptome suparatoare. In plus, poate produce complicatii precum insuficienta cardiaca si accident vascular cerebral ischemic. Trebuie mentionat ca, asociat cu sindromul Wolff-Parkinson-White, fibrilatia atriala poate determina frecvente cardiace foarte mari si poate degenera in fibrilatie ventriculara, care este o aritmie potential letala.
In mod normal, impulsul electric ia nastere la nivelul nodului sinoatrial si este condus ulterior la atrii si apoi la ventriculi prin intermediul nodului atrio-ventricular (NAV). In fibrilatia atriala impulsurile iau nastere la nivelul unui focar anormal, determinand o activitate anormala, haotica a atriilor. Doar o parte din aceste impulsuri sunt conduse catre ventriculi, restul fiind blocate de catre NAV, protejand astfel inima de frecvente foarte crescute. De ce apare boala si cum se poate preveni in materialul urmator.
Care sunt simptomele asociate cu fibrilatia atriala
Simptomele fibrilatiei atriale pot varia foarte mult de la persoana la persoana si chiar la aceeasi persoana in momente diferite. Palpitatiile sunt cel mai frecvent simptom. In timp ce fibrilatia atriala in sine nu este o aritmie care pune viata in pericol, poate duce la complicatii, in special, accident vascular cerebral, care pot fi invalidante sau fatale. In cele mai multe cazuri, cel putin inainte de a fi tratata in mod adecvat, fibrilatia atriala este o cauza de stress.
Cele mai comune simptome ale fibrilatiei atriale sunt:
- Palpitatii
- Oboseala usoara
- Dificultati de respiratie
- Disconfort toracic
- Episoade de ameteala
- Palpitatii
Palpitatiile sunt cel mai frecvent asociate cu fibrilatia atriala. Acestea sunt momente neobisnuite si incomode de constientizare a batailor inimii. In fibrilatia atriala, palpitatiile sunt cauzate de ritmul cardiac rapid si neregulat, care este frecvent intalnit cu aceasta aritmie.
Persoanele care sufera de palpitatii cu fibrilatie atriala se plang, de obicei, de senzatia de „falfait” in piept, adesea insotita de o senzatie de batai „sarite” si, ocazional, de episoade scurte de ameteala. Palpitatiile asociate cu fibrilatia atriala pot fi doar usoare, iritante, dar pot fi si extrem de deranjante. Severitatea lor poate creste si scade.
La unii, severitatea palpitatiilor poate depinde de starea lor emotionala, daca sunt asezati sau intinsi, de starea lor de hidratare, daca sunt sau nu lipsiti de somn si de alti factori legati de viata de zi cu zi. De cele mai multe ori, insa, nu pot fi identificate anumite asociatii cu factori externi.
Palpitatiile sunt de obicei mult diminuate si adesea eliminate atunci cand ritmul cardiac in timpul fibrilatiei atriale este incetinit cu medicamente - un obiectiv care poate fi de obicei atins destul de usor.
Cauze ale fibrilatiei atriale
Specialistii au stabilit pana acum posibile legaturi cu fibrilatia atriala activitati care presupun efort fizic, oboseala cronica, stresul in viata personala sau in activitatile recurente, dispneea (respiratia scurta) si chiar ameteala cu aproape orice nivel de efort. Aceste simptome sunt de obicei asociate cu pierderea eficientei cardiace care apare atunci cand camerele atriale nu sunt folosite in parametrii normali.
Cand se pierde contractia atriala, cantitatea de sange pe care ventriculii sunt capabili sa o ejecteze cu fiecare bataie a inimii poate deveni diminuata. Acest debit cardiac limitat reduce toleranta la efort a unei persoane. In plus, atunci cand camerele atriale inceteaza sa bata eficient, sangele tinde sa se duca in zona plamanilor, producand dificultati de respiratie. La multe persoane cu fibrilatie atriala, eficienta cardiaca poate fi perfect adecvata in repaus, dar in timpul efortului, cand inima este impinsa sa lucreze mai mult, simptomele pot deveni destul de severe.
Complicatii ale fibrilatiei atriale
Simptomele cauzate de pierderea contractiilor atriale tind sa fie mult mai suparatoare la persoanele care, pe langa fibrilatia atriala, au afectiuni cardiace in care ventriculii sunt relativ „rigizi”. Ventriculii rigidi tind sa fie foarte dependenti de o contractie atriala puternica pentru a se umple complet. Cand contractiile atriale sunt pierdute la acesti pacienti, eficienta cardiaca poate scadea foarte semnificativ.
Conditiile care tind sa produca ventriculi rigidi includ cardiomiopatie hipertrofica, disfunctie diastolica, stenoza aortica si chiar hipertensiune arteriala cronica (hipertensiune arteriala). La persoanele cu aceste afectiuni, debutul fibrilatiei atriale produce de obicei simptome care sunt deosebit de severe.
Totodata, la persoanele care sufera de boala coronariana, ritmul cardiac rapid observat cu fibrilatia atriala poate provoca angina (disconfort toracic). Aceeasi situatie apare si in cazul Sindromul sinusului bolnav (SSS), o tulburare generalizata a sistemului electric al inimii, manifestata printr-o frecventa cardiaca lenta (bradicardie).
Stimulatorul cardiac natural al inimii este nodul sinusal, o zona de celule din camera superioara dreapta a inimii (atriul drept) unde sunt generate semnalele electrice. Semnalele calatoresc apoi catre restul muschiului inimii, semnalandu-l sa se contracte in ritm. Cand exista leziuni sau cicatrici ale inimii, caile electrice de la nodul sinusal pot fi intrerupte, ceea ce duce la sindromul sinusal bolnav.
Fibrilatia atriala este frecventa la pacientii cu SSS. Intr-un fel, fibrilatia atriala „protejeaza” pacientii cu SSS, deoarece, in general, are ca rezultat o frecventa cardiaca suficient de rapida pentru a impiedica simptomele bradicardiei, cum ar fi ameteli si slabiciune. Cu toate acestea, fibrilatia atriala adesea vine si dispare periodic. Cand aritmia se opreste brusc, exista adesea o intarziere foarte lunga inainte ca nodul sinusal bolnav sa se ridice din nou. Acea pauza lunga inainte sa apara bataile inimii este ceea ce produce sincopa.
Tratarea SSS necesita utilizarea unui stimulator cardiac permanent. La persoanele care au atat SSS, cat si fibrilatie atriala, de obicei, cel mai bine este sa se introduca stimulatorul cardiac inainte de a lua masuri agresive pentru tratarea fibrilatiei atriale (deoarece acest tratament determina adesea scaderea ritmului cardiac. ).
Pentru cei cu insuficienta cardiaca, reducerea suplimentara a eficientei cardiace cauzata de fibrilatia atriala poate agrava foarte mult simptomele - in principal, dificultati de respiratie, slabiciune si umflare la nivelul picioarelor.
Rareori, fibrilatia atriala poate produce insuficienta cardiaca de la sine. Orice aritmie care este capabila sa faca bataile inimii foarte rapid timp de cateva saptamani sau luni poate cauza slabirea muschiului inimii si duce la insuficienta cardiaca. Din fericire, aceasta afectiune (insuficienta cardiaca indusa de tahicardie) este o consecinta relativ rara a fibrilatiei atriale.
Cand se recomanda vizita unui cardiolog
Palpitatiile, oboseala usoara, dificultati de respiratie, disconfort in piept si episoade de ameteala sau lesin sunt simptome pe care ar trebui sa le mentionati intotdeauna medicului cardiolog. Asigurati-va ca impartasiti si detalii despre ceea ce a dus la aceste simptome. Daca aveti un episod de fibrilatie atriala si inima nu revine la ritmul normal in cateva minute sau simptomele se agraveaza, sunati la medic.
Cautati imediat asistenta medicala de urgenta pentru aceste simptome de atac de cord sau accident vascular cerebral:
- Durere sau presiune in mijlocul pieptului
- Fata cazuta
- Slabiciunea bratului
- Dificultate de vorbire
- Amorteala brusca, mai ales pe o parte
- Durere de cap severa brusca
- Probleme bruste de vedere la unul sau ambii ochi
- Pierderea brusca a echilibrului sau dificultati de mers
Daca aveti fibrilatie atriala, medicul va intreba despre toate aceste simptome inainte de a recomanda pasii urmatori. Incercati sa fiti cat mai precis si complet posibil atunci cand va impartasiti istoricul medical. Acest lucru va ajuta cardiologul sa va diagnosticeze mai bine starea de sanatate si sa aleaga un plan de tratament potrivit. Cele doua obiective in tratarea fibrilatiei atriale sunt prevenirea accidentului vascular cerebral si controlul simptomelor, astfel incat sa puteti trai o viata normala.
Cum se poate preveni fibrilatia atriala
Cand cercetatorii au analizat mai multe studii referitoare la relatia dintre alimentatie si fibrilatia atriala, au descoperit numeroase dovezi care atesta faptul ca alegerile alimentare pot reduce considerabil riscul instalarii acestei afectiuni si pot ameliora simptomele acesteia.
Fibrilatia atriala apare atunci cand sangele nu mai este pompat corespunzator spre ventriculi, iar atriile incep sa se contracte foarte rapid si sa tremure (sa fibrileze). Odata ce inima este afectata de fibrilatii, acumuleaza sange la nivelul atriilor, aparand riscul formarii cheagurilor de sange. Trombii pot fi pompati apoi in intregul sistem circulator, putand determina producerea unui accident vascular cerebral sau a unui stop cardiac. Statisticile arata ca aproximativ 25% din infarctele miocardice sunt atribuite fibrilatiei atriale.
Un stil de viata sanatos, in care alimentatia asigura organismului un echilibru in fibre si vitamine, dar si in aportul de lichide, contribuie semnificativ la prevenirea si tratarea fibrilatiei atriale, precum si la reducerea riscului de dezvoltare a complicatiilor sale.
O regula de baza in alimentatia pacientilor cu fibrilatie atriala este respectarea unei diete benefice inimii, bogata intr-o varietate de fructe, legume si cereale integrale si saraca in grasimi saturate (preluate din carnea grasa, lactatele integrale, produsele procesate si de fast food etc.).
In cazul fibrilatiei atriale, riscul instalarii bolilor coronariene este foarte ridicat. Aceste afectiuni sunt cauzate de formarea unor depozite grase (numite placi) in interiorul arterelor care transporta sangele catre inima. Dieta benefica inimii este cea mai buna cale de prevenire a bolilor coronariene.
Excesul de sare conduce la cresterea periculoasa a tensiunii arteriale, un factor de risc atat pentru instalarea fibrilatiei atriale, cat si pentru agravarea simptomelor sale. Recomandarile medicale spun ca pacientii cu probleme cardiace trebuie sa isi limiteze aportul de sodiu la 2,4 grame pe zi.
Grasimile nesaturate din peste reduc considerabil riscul aparitiei bolilor cardiace, prevenind bataile neregulate ale inimii. Acest aliment este considerat un adevarat adjuvant in tratamentul pentru fibrilatia atriala, dar si in prevenirea producerii unui accident vascular cerebral.
Pacientii care sufera de aritmii trebuie sa isi limiteze aportul de grasimi saturate din dieta la 10% din totalul caloriilor consumate zilnic, optand pentru consumul de lactate degresate (sau sarace in grasimi), carne slaba (pui, curcan si peste), in defavoarea alimentelor prajite si procesate.
Sursa: https://emedicine.medscape.com
Bibliografie:
1. Markides V, Schilling RJ. Atrial fibrillation: classification, pathophysiology, mechanisms and drug treatment. Heart. 2003 Aug;
2. Amin A, Houmsse A, Ishola A, Tyler J, Houmsse M. The current approach of atrial fibrillation management. Avicenna J Med. 2016 Jan-Mar;
3. McManus DD, Rienstra M, Benjamin EJ. An update on the prognosis of patients with atrial fibrillation. Circulation. 2012 Sep 04;
4. Mohanty S, Trivedi C, Gianni C, Natale A. Gender specific considerations in atrial fibrillation treatment: a review. Expert Opin Pharmacother. 2018 Mar;
5. Peters SAE, Woodward M. Established and novel risk factors for atrial fibrillation in women compared with men. Heart. 2019 Feb;
6. Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;
7. Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;
8. Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;
9. Karnad A, Pannelay A, Boshnakova A, Lovell AD, Cook RG. Stroke prevention in Europe: how are 11 European countries progressing toward the European Society of Cardiology (ESC) recommendations? Risk Manag Healthc Policy. 2018.
