Tu stii sa recunosti un episod de tip AVC?
Un accident vascular cerebral (AVC) apare atunci cand fluxul de sange catre o parte a creierului se opreste sau se reduce. Daca fluxul de sange se opreste mai mult de cateva secunde, creierul nu poate primi nutrienti si oxigen, iar astfel celulele creierului pot muri, ceea ce provoaca leziuni permanente.
Tipuri de AVC
Exista 3 tipuri principale de accident vascular cerebral:
Accidentul vascular cerebral tranzitoriu apare din cauza unei deficiente circulatorii ce este prezenta la nivelul creierului, prin urmare, acest tip de AVC se poate manifesta ca unul normal. Daca apare acest tip de accident vascular cerebral, pacientul are un risc mai mare de a face un AVC ichemic pe viitor, insa va avea riscuri mai mici de paralizie si deces.
Accidentul vascular cerebral ischemic se formeaza atunci cand un cheag de sange blocheaza un vas de sange ce furnizeaza sange creierului. Acest lucru se poate intampla in doua moduri:
Un cheag se poate forma intr-o artera care este deja foarte ingusta, iar acest lucru se numeste accident vascular cerebral trombotic.
Un cheag se poate rupe dintr-o alta parte a vaselor de sange din creier sau undeva in organism si se poate deplasa la creier.
Accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi, de asemenea, cauzate de depuneri de grasime, o boala cardiovasculara cauzata de un stil de viata nesanatos.
Un accident vascular cerebral hemoragic apare atunci cand un vas de sange dintr-o parte a creierului se slabeste si se rupe. Acest lucru face ca sangele sa se scurga in creier. Unii oameni au anumite probleme ale vaselor de sange, care fac acest lucru mai probabil. Acestea pot include:
Anevrism
Malformatii arteriovenoase
Angiopatia cerebrala amiloida
Accidentele vasculare cerebrale hemoragice pot aparea, de asemenea, atunci cand cineva are o tulburare de sangerare. Tensiunea arteriala foarte ridicata poate provoca spargerea vaselor de sange, provocand un accident vascular cerebral hemoragic.
Factori de risc AVC
Tensiune arteriala ridicata
Frecventa cardiaca neregulata, numita fibrilatie atriala
Diabet
Istoricul familial al bolii
Colesterol ridicat
Varsta peste 55 ani
Obezitate
Fumatul, inclusiv cel pasiv
Antecedente de accidente vasculare cerebrale anterioare sau accidente ischemice tranzitorii. Riscul de accident vascular cerebral este, de asemenea, mai mare pentru:
Persoanele care au boli de inima sau circulatie slaba in picioare cauzata de ingustarea arterelor
Persoanele care au obiceiuri de viata nesanatoase, cum ar fi fumatul, consumul excesiv de alcool, consumul de droguri, o dieta bogata in grasimi si lipsa exercitiilor fizice
Persoanele care au o tendinta mostenita de a dezvolta cheaguri de sange.
Femeile care iau pilule contraceptive (in special cele care fumeaza si au peste 35 de ani)
Femeile gravide prezinta un risc mai mare in timpul sarcinii
Femeile care iau terapie de substitutie hormonala
Simptome ale AVC-ului
Manifestarile clinice depind in functie de partea creierului care a fost afectata. In unele cazuri, o persoana poate sa nu-si dea seama ca a avut un accident vascular cerebral. De cele mai multe ori, simptomele apar brusc si fara avertisment. Dar simptomele pot aparea intermitent in prima sau a doua zi. Simptomele sunt, de obicei, mai severe atunci cand accidentul vascular cerebral tocmai a avut loc, dar se pot agrava incet si pot da senzatii precum: Durerea de cap care Incepe brusc si poate fi intensa, Se poate agrava atunci cand va culcati pe spate, Va trezeste din somn
Se inrautateste atunci cand schimbati pozitia sau tusiti.
Alte simptome:
Schimbarea vigilentei (inclusiv somnolenta, pierderea constientei si coma)
Modificari ale auzului sau gustului
Modificari care afecteaza capacitatea de a simti durere, presiune
Confuzie sau pierderea memoriei
Dificultate la inghitire
Paralizie
Dificultati de citire sau scriere
Ameteli sau senzatie anormala de miscare (vertij)
Probleme de vedere, cum ar fi scaderea vederii, vederea dubla sau orbirea totala
Lipsa controlului asupra sfincterelor
Pierderea echilibrului sau a coordonarii sau probleme de mers pe jos
Slabiciune musculara in fata, brat sau picior (de obicei doar pe o parte)
Amorteala sau furnicaturi pe o parte a corpului
Schimbari emotionale, de personalitate sau de dispozitie
Probleme in a vorbi sau in a-i intelege pe cei care vorbesc.
Diagnostic AVC
Medicul va efectua un examen fizic pentru:
A vedea daca exista probleme cu vederea, miscarea, sensibilitatea, reflexele, intelegerea, si vorbitul.
Ascultarea arterelor carotide cu un stetoscop pentru a vedea daca exista un zgomot anormal, numit murmur, care este cauzat de fluxul sanguin anormal.
Verificarea valorii tensiunii, daca este mare si daca exista batai neregulate ale inimii.
Este posibil sa faceti urmatoarele teste pentru a ajuta la identificarea tipului, locatiei si cauzei accidentului vascular cerebral si pentru a exclude alte probleme:
Scanarea CT a creierului pentru a determina daca exista sangerari
RMN-ul creierului pentru a determina locatia accidentului vascular cerebral
Angiografia capului pentru a cauta sangerare sau un vas de sange care este blocat
Doppler carotid pentru a vedea daca arterele carotide din gat s-au ingustat
Ecocardiografia pentru a vedea daca accidentul vascular cerebral poate fi cauzat de un cheag de sange din inima
Alte teste includ:
Teste de sange
Electroencefalograma (EEG) pentru a verifica convulsiile
O electrocardiograma (ECG) si monitorizarea ritmului cardiac
Tratament pentru accident vascular cerebral
Un accident vascular cerebral este o urgenta medicala si necesita un tratament imediat. Sunati imediat. Apelati 112 la primele semne de accident vascular cerebral! Persoanele care au simptome de accident vascular cerebral ar trebui sa ajunga la spital cat mai repede posibil! Daca accidentul vascular cerebral a fost cauzat de un cheag de sange, se poate administra un medicament trombolitic pentru a-l dizolva. Pentru a fi eficient, acest tratament trebuie inceput in termen de 3 pana la 4 1/2 de ore de la debutul simptomelor. Cu cat este inceput mai devreme acest tratament, cu atat sunt mai mari sansele unui rezultat bun. Este posibil sa aveti nevoie de o trombectomie endovasculara. Acest lucru se intampla atunci cand un cateter este introdus in artere, iar daca se gaseste un cheag, acesta poate fi indepartat prin cateter.
Alte tratamente administrate in spital depind de cauza accidentului vascular cerebral. Acestea pot include:
Anticoagulante
Medicamente pentru controlul factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea arteriala, diabetul si colesterolul ridicat
Proceduri speciale sau interventii chirurgicale pentru ameliorarea simptomelor sau prevenirea mai multor accidente vasculare cerebrale
Daca persoana are probleme grave de inghitire, va fi probabil necesar un tub de alimentare in stomac. Scopul tratamentului dupa un accident vascular cerebral este de a va ajuta sa va recastigati cat mai multa functionalitate posibil si sa preveniti accidentele vasculare cerebrale viitoare.
Exista semne care pot anunta un AVC? Cum sta Romania la acest capitol?
Potrivit unui comunicat de presa al Societatii Nationale de Radiologie Interventionala din Romania (SNRIR), un AVC apare atunci cand tesutul cerebral este privat de oxigen si nutrient din cauza intreruperii circulatiei sangelui. Lipsita de oxigen, materia cenusie moare dupa cateva minute si nu mai poate fi recuperata niciodata. Deteriorarea sau moartea celulelor provoaca o simptomatologie clara in partile corpului care sunt controlate de partile creierului afectate de accidentul vascular cerebral. Altfel spus, timpul de interventie este cel mai important in cazul pacientului care sufera un AVC, el avand maximum sase ore la dispozitie sa ajunga intr-o unitate spitaliceasca pentru a fi tratat, si pentru a elimina rapid pericolul, pentru a resimti cat mai putine sechele.
Principalele simptome care ne pot trimite cu gandul la un AVC sunt: asimetrie faciala, scaderea fortei musculare in brate, vorbire dificila, ingreunata sau chiar afazie (lipsa vorbirii). In cazul in care aceste simptome sunt prezente, trebuie apelat serviciul de urgente in cel mai scurt timp posibil. Medicii atrag atentia ca, in cele mai multe cazuri in care nu se reactioneaza in timp util, pacientii care sufera de AVC mor sau raman cu invaliditate sau cu sechele majore.
Din pacate, pana in prezent, Romania are cea mai mare mortalitate cauzata de accidentele vasculare cerebrale din Europa, iar un roman din sase va suferi un AVC pana la finalul anului, releva un studiu al Societatii Nationale de Radiologie Interventionala din Romania. Reprezentantii SNRIR Romania au mai tras un semnal de alarma cu privire la incidenta bolii la persoanele tinere.
Potrivit acestora, in Romania, accidentul vascular cerebral reprezinta a doua cauza de mortalitate - 21,64% si dizabilitate - 11,34%. Studiile efectuate la nivel european de catre SAFE (Stroke Alliance for Europe) arata ca pana in 2035 numarul europenilor afectati de AVC va creste cu 34%, numarul celor care vor muri din cauza bolii va creste cu 45%, iar al celor care vor trai cu AVC ca boala cronica va creste cu 25%.