Acalculia: Pierderea capacitatii de a efectua calcule matematice simple. In ce conditii apare
Acalculia este pierderea capacitatii de a efectua calcule matematice simple. Aceasta tulburare a fost descrisa pentru prima data de neurologul Salomon Henschen in 1925 in cadrul Congresului de Neuro-Stiinte de la Berlin. Multi ani mai tarziu, tehnologia computerizata si analizele de spectru electromagnetic au descoperit ca exista o zona specifica din creierul uman care se ocupa special de calculele matematice. Practic, o zona din creierul nostru, in urma evolutiei, a devenit un fel de calculator intern. In conditii deosebite, acalculia afecteaza in mod direct abilitatile aritmetice. Din fericire, aceasta situatie nu apare ca urmare a unor tulburari metabolice sau genetice. Nu exista oameni care sa sa nasca fara aceasta abilitate, asta in cazul unor oameni perfect normali la nastere. In schimb, in cazul unor leziuni puternice, poate aparea acalculia.
Aceasta tulburare este mai predispus sa apara la persoanele care practica sporturi de contact precum box, judo, arte martiale, etc dar si persoanelor care practica sporturi auto-moto - ciclist, motocros, rally, etc. Practic orice activitate sportiva care poate periclita sanatatea creierului si poate cauza leziuni scoartei cerebrale. Nivelul acalculiei difera la fiecare individ diagnosticat, iar rationamentul din spatele diferentei nu este inca inteles complet. Un exemplu excelent este un caz descris in literatura de specialitate, unde un pacient nu putea rezolva toate functiile matematice de baza, cu exceptia scaderii. Prin urmare, nu fiecare functie matematica trebuie sa fie disfunctionala pentru ca o persoana sa aiba acalculie. Dar astfel de cazuri sunt rare. In ce conditii apare si cum se manifesta vom afla din randurile urmatoare.
In ce conditii apare acalculia? Ce factori o pot declansa?
Asa cum am spus la inceput, in creier exista o anumita zona responsabila de efectuarea calculelor matematice, asemenea unui calculator intern. Acalculia afecteaza direct abilitatile aritmetice si este rezultatul unei vatamari cerebrale. Nivelul de severitate al acalculiei variaza de la o persoana la alta, iar mecanismele din spatele acestor diferente nu sunt inca pe deplin intelese. Acalculia este o afectiune mentala pentru care tratamentul va fi unul personalizat. Este important sa se tina cont ca acalculia este o afectiune care necesita tratament de durata si ca abordarile naturale pot juca un rol ajutator in imbunatatirea starii pacientului. Printre factorii declansatori pentru acalculie se numara loviturile directe, cazaturile, leziunile cerebrale, orice juxtapunere de forte si factori externi asupra capului. Atentie. A nu se confunda acalculia cu incapacitatea temporala de a face calcule matematice din cauza oboselii cronice, stresului, abuzului de alcool sau droguri. Acalculia se instaleaza numai din cauza unei traume directe asupra creierului. In plus, trebuie retinut faptul ca persoanele cu afazie, pe langa dificultatile lingvistice, pot prezenta si acalculie. In cazul pacientilor cu afazie Broca, de exemplu, deficienta este evidenta in aplicarea sintaxei in calcule. Pe de alta parte, acalculia alexica este corelata cu problemele de citire.
Un alt exemplu este alexia pura, in care problemele de interpretare verbala si literala a limbajului scris afecteaza interpretarea incorecta a numerelor, dimensiunilor si ierarhiilor. Un aspect crucial de inteles cu privire la aceasta tulburare este diferenta semnificativa fata de discalculie, chiar daca numele lor par asemanatoare. Discalculia este o problema de dezvoltare si invatare care necesita strategii de interventie distincte. Cauza obisnuita a acalculiei este deteriorarea zonelor creierului implicate direct in rationamentul matematic, in special a lobului parietal stang. Traumatismele cranio-cerebrale, leziunile cerebrale si tumorile pot contribui la aparitia acestei afectiuni. Acalculia este un simptom asociat cu un sindrom numit Sindromul Gerstmann. Acest sindrom este rar, dar poate aparea dupa un accident vascular cerebral sau un traumatism cranio-cerebral. Alte cauze posibile ale acalculiei includ encefalita si infectiile care apar in spatele unor leziuni deschise. La pacientii cu leziuni cerebrale frontale, se intalnesc dificultati in intelegerea numerelor. Aceste dificultati au mai multe cauze si sunt declansate de anumit factori care duc la situatii precum:
- Necesitatea integrarii conceptelor matematice - Rezolvarea problemelor matematice implica integrarea unor concepte diferite. De exemplu, pentru a rezolva o problema de adunare, este necesar sa intelegem conceptul de adunare.
- Rationamentul abstract - Multe probleme matematice necesita rationament abstract. Lipsa inhibitiei din sindroamele asociate cu leziunile frontale ale creierului face acest proces dificil, deoarece pacientii au probleme de concentrare. Aceasta poate afecta atentia selectiva si integrarea secventiala necesara pentru operatiile numerice.
Tipuri de acalculie si subtipuri. Cum se pune diagnosticul corect
Acalculia primara
Apare cand dificultatile cu calculul matematic nu sunt legate de alte tulburari. Principala problema este efectuarea operatiilor si interpretarea semnelor matematice. Leziunile cerebrale care provoaca aceasta forma de acalculie se gasesc de obicei in lobul frontal al emisferei stangi. Unul dintre aspectele esentiale ale acestei tulburari este dificultatea in efectuarea operatiilor matematice. De asemenea, persoanele se confrunta cu probleme in rezolvarea sarcinilor matematice abstracte si in interpretarea semnelor numerice.
Leziunile cerebrale care duc la acalculie primara sunt adesea situate in lobul frontal al emisferei stangi. Acest lob este adesea considerat "dirijorul" creierului. Ca urmare, modificarile la nivelul lobului frontal pot impiedica pacientii sa treaca cu usurinta de la un concept matematic la altul. Exista simptome distincte ale acalculiei primare: incapacitatea de a efectua operatii aritmetice si pierderea intelesului conceptului de numar.
Acalculia secundara
Apare ca modificare a abilitatilor matematice in contextul altor tulburari neuropsihologice, cum ar fi tulburari legate de limbaj, spatiu sau functii executiv-cognitive. Aceasta reprezinta o schimbare a abilitatilor matematice legate de alte tulburari neuropsihologice. Astfel, acalculia secundara poate fi cauzata de afectarea functiei limbajului, spatiului sau executiei cognitive.
Subtipuri de acalculie
- Acalculie afazica - Deficientele de calcul provin din modificari lingvistice. Incapacitatea de a intelege si codifica limbajul numeric provine din incapacitatea de a opera cu termenii limbii.
- Acalculie alexica - Aceasta este legata in primul rand de dificultati in citire si recunoasterea simbolurilor numerice. Pacientii pur si simplu nu pot intelege lucrurile atunci cand le citesc.
- Acalculie agrafica - Agrafia este incapacitatea de a comunica sau de a va exprima prin scris. Acalculia agrafica provine din incapacitatea de a scrie corect cantitatile numerice, nu din dificultati executiv-cognitive.
- Acalculie frontala - Acest tip de acalculie, frecvent intalnit, este partial legat de tulburarile deficitului de atentie. Pacientii cu aceasta forma tind sa repete sistematic aceleasi greseli in calcule. Incapacitatea lor de a identifica erorile este evidenta, iar gasirea solutiilor reprezinta de asemenea o provocare.
- Acalculie semantica - Persoanele cu acest tip de acalculie au dificultati in gestionarea conceptelor legate de relatiile dintre obiecte. Un exemplu evident ar fi incapacitatea de a asocia problemele matematice cu pasii necesari pentru a le rezolva.
- Acalculie spatiala - Aceasta afectiune apare ca rezultat al lezarii emisferei drepte. Problemele cu aritmetica sunt adesea corelate cu dificultati in procesarea spatiala.Diagnosticul acestei afectiuni este realizat de neuropsihologi prin efectuarea diverselor teste, cum ar fi aritmetica mentala, matematica scrisa si operatiile matematice consecutive. Testele examineaza interpretarile pacientilor legate de simbolurile matematice si alinierea corecta a numerelor in coloane.
Cum se poate ameliora aceasta afectiune. Ce trebuie sa stim despre creierul uman
Tratamentul pentru acalculia primara depinde de tipul si severitatea vatamarii cerebrale. Desi nu se poate recupera tesutul nervos pierdut, reabilitarea se concentreaza pe predarea de noi strategii bazate pe plasticitatea cerebrala. In final, desi recuperarea completa nu este posibila, tratamentul poate furniza instrumente care ajuta pacientii sa se adapteze la noua lor situatie. In cazul acalculiei secundare, tratamentul variaza in functie de tulburarea neuropsihologica asociata. Vestea buna este ca tehnologia moderna ofera informatii si aplicatii care pot sprijini pacientii care se confrunta cu aceasta afectiune complexa.
Acalculia, incapacitatea de a efectua calcule matematice, si sindromul Gerstmann, in care acalculia este un simptom, nu au remediu, concentrandu-se in schimb pe terapie ocupationala si ingrijire de sustinere. Unele persoane se pot recupera spontan de acalculie, iar altele pot observa o diminuare a simptomelor in timp. Cu toate acestea, anumite deficiente pot ramane de obicei pe termen lung. Tratamentul acalculiei depinde de tipul si severitatea leziunii. Desi nu se poate recupera nervul pierdut, reabilitarea se axeaza pe invatarea de strategii noi bazate pe plasticitatea cerebrala. Desi recuperarea completa nu este posibila, tratamentul poate oferi instrumente pentru a ajuta persoanele sa se adapteze la noua situatie. In cazul acalculiei secundare, tratamentul variaza in functie de tulburarea asociata. Avantajul este ca tehnologia moderna ofera informatii si aplicatii care pot sprijini persoanele cu aceasta tulburare complexa.
Ce trebuie sa stim despre creierul uman?
Creierul uman este una dintre cele mai fascinante componente din organismul nostru. Un creier sanatos precum si alte componente ale sistemului nervos au nevoie de hidratare si substante nutritive pentru a lucra la capacitate maxima. Oamenii de stiinta au descoperit ca exista produse si substante care ajuta la imbunatatirea memoriei pe termen lung si la stimularea memoriei in situatii cheie. Acizi grasi omega-3 precum si alti aminoacizi au capacitatea de a imbunatati procesele congnitive, iar capacitatea de concentrare, memorie si rapiditatea comenzilor neuronale este direct influentata de odihna, anumite diete, vitamine, minerale. Anumite alimente, inclusiv fructele și legumele, au nutrienți care pot impiedica deteriorarea creierului, in timp ce suplimentele nutritive care contin acesti nutrienți s-au dovedit a sprijini memoria si mentinerea functionalitatii creierului.
Greutatea normala a unui creier uman atinge greutatea de 1360 grame, in cazul unei persoane adulte. Sunt teorii care spun ca in cazul unui barbat matur, creierul poate ajunge la greutatea de 1400 grame iar la femei la 1260 grame, dar media ramane in jurul valorii 1350 - 1380 grame. Creierul uman poate supravietui maxim 6 minute fara oxigen. Dupa aceasta perioada, toate procesele cognitive intra in colaps. Impulsurile nervoase generate de creierul uman pot genera o energie de 23 Watt, atunci cand nu dormim, energie suficienta pentru a aprinde un bec obisnuit. Sinapsele pentru fiecare neuron pot ajunge si la 10.000, iar ca volum, neuronii reprezinta maxim 10% din procentul total al tuturor celulelor nervoase, restul fiind celulele gliale, cunoscute drept „asistente” ale neuronilor. Iar partea interesanta ca procentul de 10% inseamna aproape 200 de miliarde de neuroni imprastiati pe tot volumul creierului uman.
BIBLIOGRAFIE:
Suri, S., Passi, J. S., Goyat, J. Chia Seed (Salvia Hispanica L.) – A New Age Functional Food. 4th International Conference on Recent Innovations in Science Engineering and Management;
Koh AS, Pan A, Wang R, Odegaard AO, Pereira MA, Yuan JM, Koh WP. The association between dietary omega-3 fatty acids and cardiovascular death: the Singapore Chinese Health Study;
Albert CM, Oh K, Whang W, Manson JE, Chae CU, Stampfer MJ, Willett WC, Hu FB. Dietary α-linolenic acid intake and risk of sudden cardiac death and coronary heart disease. Circulation;
Souza Ferreira C, de Sousa Fomes LD, Espirito Santo da Silva G, Rosa G. Effect of chia seed (Salvia hispanica L.) consumption on cardiovascular risk factors in humans: a systematic review;
Nieman DC, Gillitt N, Jin F, Henson DA, Kennerly K, Shanely RA, Ore B, Su M, Schwartz S. Chia seed supplementation and disease risk factors in overweight women: a metabolomics investigation;
