Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Inflamatia mucoasei paranazale: cand apare, cum o putem evita

Inflamatia mucoasei paranazale: cand apare, cum o putem evita

Postat in: Sanatatea ta
Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 25 aprilie 2023 Ultima actualizare: 25 aprilie 2023

Sinuzita este o inflamatie a membranei mucoase care acopera sinusurile din jurul nasului. Aceasta poate fi cauzata de o infectie virala, bacteriana sau fungica, sau poate fi determinata de alergii, de iritatii sau de alte afectiuni. Sinuzita poate fi acuta (cu o durata de pana la maxim 8 saptamani) sau cronica (cu o durata de mai mult de 12 saptamani).

Sinuzita este una dintre cele mai frecvente cauze medicale, afectand atat copiii, cat si adultii. Raspunsul la tratamentul antibiotic specific este, de obicei, satisfacator. In cazurile in care sunt detectati unii dintre factorii locali sau sistemici care pot predispune la boala sinusala, este recomandat ca acestia sa fie tratati sau eliminati. Anumite afectiuni pot impiedica prognosticul pe termen lung al sinuzitei (de exemplu, alergiile), iar complicatiile nedetectarii sinuzitei nu sunt excluse, desi afectiunea nu reprezinta o conditie medicala grava.

Tipuri de afectiuni ale sinusurilor

Sinuzita este impartita in doua tipuri: acuta si cronica. In termeni generali, aceste tipuri sunt definite de cat timp dureaza simptomele, dar exista si alte diferente importante si in ceea ce priveste cauzele si optiunile de tratament. Sinuzita acuta: Poate dura maxim opt saptamani, iar cea mai frecventa cauza este infectia cu bacterii. Sinuzita cronica este determinata in acest fel atunci cand simptomele se mentin pentru o durata mai mare de trei luni.

Care sunt cauzele inflamatiei sinusurilor?

Cea mai frecventa cauza a inflamatiei sinusurilor si pasajelor nazale este raceala comuna, de obicei din cauza unei infectii virale. Sinuzita bacteriana acuta este de obicei precedata de o raceala in tractul respirator superior sau de un proces alergic sau orice tip de iritatie a mediului (vapori, gaze, etc). In conditii normale, mucusul care apare si se acumuleaza in sinusuri se scurge in nara, dar atunci cand aveti un episod de raceala sau unul alergic, mucoasa sinusurilor devine inflamata si impiedica drenarea mucusului. Acest lucru duce la congestie si infectie.

Cei mai comuni germeni responsabili sunt Streptococcus pneumoniae si Haemophylus influenzae. Spre deosebire de o raceala in tractul respirator superior sau un proces alergic, sinuzita bacteriana necesita un diagnostic precis si un tratament antibiotic pentru a obtine vindecarea si a preveni posibilele complicatii.

Factori de risc
Printre factorii de risc care au cea mai mare influenta asupra dezvoltarii sinuzitei, regasim:

Inotul in ape contaminate, expunand organismul si in special nasul la agenti infectiosi si microorganisme.
Fumatul, obicei nociv care ingroasa mucoasa si face mai usoara infundarea sinusurilor.
Rinita alergica.
Expunerea la schimbari de altitudine (in calatorii cu avionul, scufundari la adancimi mai mari, etc.).
Deficiente imunitare, adesea cauzate de HIV/SIDA.
Dezvoltarea tumorilor in zona sinusurilor.

Care sunt simptomele sinuzitei?

In forma acuta de sinuzita, exista durere faciala, presiune, obstructie nazala, rinoree (flux abundent de mucus nazal), scaderea simtului mirosului si tusei. Febra, scurtarea respiratiei, oboseala si durerea dentara pot aparea, de asemenea. In sinuzita cronica pot exista: Durere faciala, senzatie de presiune faciala, congestie nazosinuzala, obstructie nazala, rinoree groasa, rinoree posterioara si prezenta puroiului in cavitatea nazala. De asemenea, poate aparea febra, dureri de cap, dificultati de respiratie si oboseala. Simptomele pot persista timp de 12 saptamani sau mai mult.

Cele mai frecvente simptome sunt:

Durere faciala
Obstructie nazala
Rinoree (mucus nazal)
Scaderea simtului mirosului
Dureri de cap
Simptomele sinuzitei acute

Primele simptome ale sinuzitei acute pot aparea la aproximativ o saptamana dupa ce pacientul are o raceala netratata sau insuficient tratata, ceea ce face simptomele mai grave. Cele mai frecvente simptome sunt:

Dureri de cap
Presiune incomoda si dureroasa pe zona ochilor, gingiilor si obrajilor
Durerea sinusala se intensifica atunci cand se fac eforturi fizice
Obstructie nazala si/sau congestie, de obicei bilaterala, dar poate aparea unilateral.
Rinoree albicioasa sau galbuie, anterioara si posterioara (rinoree purulenta) si pierderea mirosului
Sensibilitate ridicata in diferite parti ale fetei
Uneori apare febra usoara
Respiratie neplacuta
Durere in arcul dentar
Durere in gat
Tuse, mai ales atunci cand pacientul incearca sa doarma
Oboseala ridicata in timpul zilei
Simptomele sinuzitei cronice

In cazul sinuzitei cronice, simptomele sunt mai putin evidente, prezentand unele simptome cum ar fi obstructia nazala, rinoreea mucoida persistenta. In cele mai multe cazuri, sinuzita acuta raspunde bine la tratamentul medical obisnuit.

Cum este diagnosticata sinuzita?
Diagnosticul sinuzitei se face in principal cu datele obtinute dupa un istoric clinic si o examinare clinica atenta. Este de dorit un studiu complet al zonei nazale si a sinusurilor paranazale, cu anatomie (vedere directa), fiziologica (studiul fluxului nazal) si radiologica (radiologie simpla si CT).

Examinarea narilor se poate face prin rinoscopie anterioara sau endoscopie cu optica flexibila sau rigida. In multe cazuri, examinarea radiografica si cultura secretiei nazale sunt necesare pentru a determina amploarea bolii si cauza sinuzitei. Medicul care poate diagnostica si trata eficient sinuzita este specialist in otorinolaringologie (ORL).

Cum este tratata sinuzita?
Sinuzita acuta este o infectie bacteriana a sinusurilor. Tratamentul principal consta in administrarea pe cale orala a antibioticelor pe o perioada de zece pana la paisprezece zile. Decongestionantele orale sau topice sunt de obicei indicate pentru ameliorarea simptomelor. Antibioticul trebuie sa fie cat mai specific posibil, in functie de antibiograma obtinuta din cultura de secretie nazala. Sinuzita cronica, pe de alta parte, consta intr-o inflamatie cronica a mucoasei nazale. Aceasta inflamatie poate fi sau nu insotita de un proces infectios cronic.

La modul general, tratamentul sinuzitei poate include:

Administrarea de medicamente antiinflamatoare si decongestionante
Antibiotice, in cazul sinuzitei bacteriene
Evitarea iritantilor si a alergenilor, in cazul sinuzitei alergice
Incalzirea si hidratarea sinusurilor cu ajutorul aburilor si a solutiilor saline

Tratamentul de prima alegere consta in administrarea de antibiotice impreuna cu corticosteroizi. In unele cazuri, va fi necesar sa se ofere pacientului tratament cu corticosteroizi orali pentru o perioada scurta de timp. De asemenea, se propune, de obicei, utilizarea corticosteroizilor de intretinere topica pentru a imbunatati sau mentine bunastarea pacientului. Daca apare un proces infectios insotitor, antibioticele trebuie adaugate pe cale orala cat mai specific posibil, in functie de antibiograma.

In cazurile grave sau cronice, poate fi necesara interventia chirurgicala pentru a trata sinuzita. De asemenea, este important sa se acorde atentie igienei nazale, sa se evite fumatul si sa se mentina o buna sanatate generala pentru a reduce riscul de sinuzita.

Ce este congestia nazala si ce legaturi are cu sinuzita

Congestia nazala sau "nasul infundat" apare atunci cand tesuturile nazale si adiacente si vasele de sange devin inflamate cu exces de lichid si provoaca un sentiment de "congestie". Congestia nazala poate sau nu sa fie insotita de un nas curbat. Aceasta este unul dintre cele mai frecvente simptome asociate cu afectiunile acute ale tractului respirator superior.

Congestia nazala poate interfera cu dezvoltarea auzului si a vorbirii. Congestia semnificativa poate afecta calitatea somnului, putand provoca sforait si poate fi asociata cu episoade de dificultati de respiratie in timpul somnului, mai bine cunoscute sub numele de apnee obstructiva de somn. La copii, congestia nazala secundara hipertrofiei adenoide a dus la apnee cronica de somn cu valori insuficiente de oxigen si insuficienta cardiaca in partea dreapta. Aceasta problema este de obicei rezolvata dupa indepartarea chirurgicala a adenoidelor si amigdalelor.

Narile obstructionate nu sunt doar o problema pentru cei care le prezinta, dar si respiratia este mai mult sau mai putin dificila. Astfel, de exemplu, la nou-nascuti, congestia nazala poate interfera cu alaptarea lor, ceea ce le poate provoca tulburari respiratorii care le pun viata in pericol. In cele mai multe cazuri, obstructia nazala se datoreaza inflamatiei mucoasei nazale, cauzata de un proces viral, asa cum se intampla adesea in raceli si gripe.

Complicatii ale nasului infundat

Articole similare
Imunitatea la copii: solutii si metode de intarire a imunitatii Imunitatea la copii: solutii si metode de intarire a imunitatii

Imunitatea reprezinta sistemul propriu de aparare al organismului care are rolul de a neutraliza virusii, bacteriile si microbii cu care acesta intra in contact si, implicit, de a proteja sanatatea. Pentru a-i intelege mai usor complexitatea, punctam ca este compus din timus, splina, sistem limfatic, maduva osoasa, celule albe, anticorpi si hormoni.

28 martie 2024
Edited 29 martie 2024
citește articolul
Tusea la copii: Cand trebuie sa mergi la doctor Tusea la copii: Cand trebuie sa mergi la doctor

Simptomele de raceala la copii nu difera foarte mult de cele ale adultilor. Cei mici pot experimenta rosu in gat, reducerea simtului gustativ si olfactiv, episoade de stranut, tuse, nas infundat si dificultati respiratorii. Daca apare febra se recomanda un consult medical pentru a se stabili intocmai cauza si tratamentul corespunzator.

23 septembrie 2022
Edited 6 februarie 2023
citește articolul
Eczema atopica la copii si bebelusi Eczema atopica la copii si bebelusi

Eczema atopica, denumita in termeni medicali dermatita atopica, este o inflamatie cronica a pielii si apare la aproximativ 1 din 5 copii, fiind una dintre cele mai comune boli ale copilariei. Tinde sa se vindece catre varsta de 5 ani, uneori chiar la pubertate, apare pe fond genetic si nu este contagioasa.

22 februarie 2018
Edited 12 ianuarie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina