Inflamatia mucoasei paranazale: cand apare, cum o putem evita
Sinuzita este o inflamatie a membranei mucoase care acopera sinusurile din jurul nasului. Aceasta poate fi cauzata de o infectie virala, bacteriana sau fungica, sau poate fi determinata de alergii, de iritatii sau de alte afectiuni. Sinuzita poate fi acuta (cu o durata de pana la maxim 8 saptamani) sau cronica (cu o durata de mai mult de 12 saptamani).
Sinuzita este una dintre cele mai frecvente cauze medicale, afectand atat copiii, cat si adultii. Raspunsul la tratamentul antibiotic specific este, de obicei, satisfacator. In cazurile in care sunt detectati unii dintre factorii locali sau sistemici care pot predispune la boala sinusala, este recomandat ca acestia sa fie tratati sau eliminati. Anumite afectiuni pot impiedica prognosticul pe termen lung al sinuzitei (de exemplu, alergiile), iar complicatiile nedetectarii sinuzitei nu sunt excluse, desi afectiunea nu reprezinta o conditie medicala grava.
Tipuri de afectiuni ale sinusurilor
Sinuzita este impartita in doua tipuri: acuta si cronica. In termeni generali, aceste tipuri sunt definite de cat timp dureaza simptomele, dar exista si alte diferente importante si in ceea ce priveste cauzele si optiunile de tratament. Sinuzita acuta: Poate dura maxim opt saptamani, iar cea mai frecventa cauza este infectia cu bacterii. Sinuzita cronica este determinata in acest fel atunci cand simptomele se mentin pentru o durata mai mare de trei luni. In acest caz se recomanda folosirea unui spray nazal.
Care sunt cauzele inflamatiei sinusurilor?
Cea mai frecventa cauza a inflamatiei sinusurilor si pasajelor nazale este raceala comuna, de obicei din cauza unei infectii virale. Sinuzita bacteriana acuta este de obicei precedata de o raceala in tractul respirator superior sau de un proces alergic sau orice tip de iritatie a mediului (vapori, gaze, etc). In conditii normale, mucusul care apare si se acumuleaza in sinusuri se scurge in nara, dar atunci cand aveti un episod de raceala sau unul alergic, mucoasa sinusurilor devine inflamata si impiedica drenarea mucusului. Acest lucru duce la congestie si infectie. Cei mai comuni germeni responsabili sunt Streptococcus pneumoniae si Haemophylus influenzae. Spre deosebire de o raceala in tractul respirator superior sau un proces alergic, sinuzita bacteriana necesita un diagnostic precis si un tratament antibiotic pentru a obtine vindecarea si a preveni posibilele complicatii.
Factori de risc
Printre factorii de risc care au cea mai mare influenta asupra dezvoltarii sinuzitei, regasim:
- Inotul in ape contaminate, expunand organismul si in special nasul la agenti infectiosi si microorganisme.
- Fumatul, obicei nociv care ingroasa mucoasa si face mai usoara infundarea sinusurilor.
- Rinita alergica.
- Expunerea la schimbari de altitudine (in calatorii cu avionul, scufundari la adancimi mai mari, etc.).
- Deficiente imunitare, adesea cauzate de HIV/SIDA.
- Dezvoltarea tumorilor in zona sinusurilor.
Care sunt simptomele sinuzitei?
In forma acuta de sinuzita, exista durere faciala, presiune, obstructie nazala, rinoree (flux abundent de mucus nazal), scaderea simtului mirosului si tusei. Febra, scurtarea respiratiei, oboseala si durerea dentara pot aparea, de asemenea. In sinuzita cronica pot exista: Durere faciala, senzatie de presiune faciala, congestie nazosinuzala, obstructie nazala, rinoree groasa, rinoree posterioara si prezenta puroiului in cavitatea nazala. De asemenea, poate aparea febra, dureri de cap, dificultati de respiratie si oboseala. Simptomele pot persista timp de 12 saptamani sau mai mult.
Cele mai frecvente simptome sunt:
- Durere faciala
- Obstructie nazala
- Rinoree (mucus nazal)
- Scaderea simtului mirosului
- Dureri de cap
- Simptomele sinuzitei acute
Primele simptome ale sinuzitei acute pot aparea la aproximativ o saptamana dupa ce pacientul are o raceala netratata sau insuficient tratata, ceea ce face simptomele mai grave. Cele mai frecvente simptome sunt:
- Dureri de cap
- Presiune incomoda si dureroasa pe zona ochilor, gingiilor si obrajilor
- Durerea sinusala se intensifica atunci cand se fac eforturi fizice
- Obstructie nazala si/sau congestie, de obicei bilaterala, dar poate aparea unilateral.
- Rinoree albicioasa sau galbuie, anterioara si posterioara (rinoree purulenta) si pierderea mirosului
- Sensibilitate ridicata in diferite parti ale fetei
- Uneori apare febra usoara
- Respiratie neplacuta
- Durere in arcul dentar
- Durere in gat
- Tuse, mai ales atunci cand pacientul incearca sa doarma
- Oboseala ridicata in timpul zilei
- Simptomele sinuzitei cronice
![[2025] [MARTIE-MAI] [SPRING] [TG] Transport Gratuit [Biessen] [prag 70lei]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/_/e/_eticheta-tg_1.png)
In cazul sinuzitei cronice, simptomele sunt mai putin evidente, prezentand unele simptome cum ar fi obstructia nazala, rinoreea mucoida persistenta. In cele mai multe cazuri, sinuzita acuta raspunde bine la tratamentul medical obisnuit.
Cum este diagnosticata sinuzita?
Diagnosticul sinuzitei se face in principal cu datele obtinute dupa un istoric clinic si o examinare clinica atenta. Este de dorit un studiu complet al zonei nazale si a sinusurilor paranazale, cu anatomie (vedere directa), fiziologica (studiul fluxului nazal) si radiologica (radiologie simpla si CT). Examinarea narilor se poate face prin rinoscopie anterioara sau endoscopie cu optica flexibila sau rigida. In multe cazuri, examinarea radiografica si cultura secretiei nazale sunt necesare pentru a determina amploarea bolii si cauza sinuzitei. Medicul care poate diagnostica si trata eficient sinuzita este specialist in otorinolaringologie (ORL).
Cum este tratata sinuzita?
Sinuzita acuta este o infectie bacteriana a sinusurilor. Principalul tratament pentru sinuzita consta in administrarea pe cale orala a antibioticelor pe o perioada de zece pana la paisprezece zile. Decongestionantele orale sau topice sunt de obicei indicate pentru ameliorarea simptomelor. Antibioticul trebuie sa fie cat mai specific posibil, in functie de antibiograma obtinuta din cultura de secretie nazala. Sinuzita cronica, pe de alta parte, consta intr-o inflamatie cronica a mucoasei nazale. Aceasta inflamatie poate fi sau nu insotita de un proces infectios cronic. La modul general, tratamentul sinuzitei poate include:
- Administrarea de medicamente antiinflamatoare si decongestionante
- Antibiotice, in cazul sinuzitei bacteriene
- Evitarea iritantilor si a alergenilor, in cazul sinuzitei alergice
- Incalzirea si hidratarea sinusurilor cu ajutorul aburilor si a solutiilor saline
Tratamentul de prima alegere consta in administrarea de antibiotice impreuna cu corticosteroizi. In unele cazuri, va fi necesar sa se ofere pacientului tratament cu corticosteroizi orali pentru o perioada scurta de timp. De asemenea, se propune, de obicei, utilizarea corticosteroizilor de intretinere topica pentru a imbunatati sau mentine bunastarea pacientului. Daca apare un proces infectios insotitor, antibioticele trebuie adaugate pe cale orala cat mai specific posibil, in functie de antibiograma. In cazurile grave sau cronice, poate fi necesara interventia chirurgicala pentru a trata sinuzita. De asemenea, este important sa se acorde atentie igienei nazale, sa se evite fumatul si sa se mentina o buna sanatate generala pentru a reduce riscul de sinuzita.
Ce este congestia nazala si ce legaturi are cu sinuzita
Congestia nazala sau "nasul infundat" apare atunci cand tesuturile nazale si adiacente si vasele de sange devin inflamate cu exces de lichid si provoaca un sentiment de "congestie". Congestia nazala poate sau nu sa fie insotita de un nas curbat. Aceasta este unul dintre cele mai frecvente simptome asociate cu afectiunile acute ale tractului respirator superior. Congestia nazala poate interfera cu dezvoltarea auzului si a vorbirii. Congestia semnificativa poate afecta calitatea somnului, putand provoca sforait si poate fi asociata cu episoade de dificultati de respiratie in timpul somnului, mai bine cunoscute sub numele de apnee obstructiva de somn.
La copii, congestia nazala secundara hipertrofiei adenoide a dus la apnee cronica de somn cu valori insuficiente de oxigen si insuficienta cardiaca in partea dreapta. Aceasta problema este de obicei rezolvata dupa indepartarea chirurgicala a adenoidelor si amigdalelor. Narile obstructionate nu sunt doar o problema pentru cei care le prezinta, dar si respiratia este mai mult sau mai putin dificila. Astfel, de exemplu, la nou-nascuti, congestia nazala poate interfera cu alaptarea lor, ceea ce le poate provoca tulburari respiratorii care le pun viata in pericol. In cele mai multe cazuri, obstructia nazala se datoreaza inflamatiei mucoasei nazale, cauzata de un proces viral, asa cum se intampla adesea in raceli si gripe.
Bibliografie:
- American Academy of Allergy, Asthma, & Immunology. Sinusitis (http://www.aaaai.org/conditions-and-treatments/allergies/sinusitis). Accessed 3/9/2022;
- Becker DG. Sinusitis (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14516184/). J Long Term Eff Med Implants. 2003;13(3):175-94. Accessed 3/9/2023;
- Sedaghat AR. Chronic Rhinosinusitis (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29094889/). Am Fam Physician. 2017 Oct 15;96(8):500-506. Accessed 3/9/2021;
- Smith MA. Sinusitis. In: Usatine RP, Smith MA, Mayeaux, Jr. EJ, Chumley HS. eds. The Color Atlas and Synopsis of Family Medicine. 3rd ed. McGraw Hill; 2024;
