Adenovirusurile: Cum ii identificam, de ce sunt responsabili de raceli si alte afectiuni respiratorii
Adenovirusurile reprezinta o clasa de virusuri intalnita frecvent, responsabila pentru diverse afectiuni, inclusiv pentru raceala comuna. Pana in prezent, s-au identificat aproape 50 de variante ale acestui virus care pot infecta oamenii. Aceste infectii sunt posibile in orice moment al anului, dar prezinta o incidenta crescuta in perioada iernii si la debutul primaverii. Desi majoritatea infectiilor cu adenovirus sunt usoare, exista cazuri in care pot evolua spre complicatii serioase, desi acestea raman exceptionale.
Ce sunt adenovirusurile si de cate tipuri sunt?
Adenovirusurile reprezinta o categorie de virusuri cu un spectru larg de manifestari, atacand predominant ochii, precum si tractul respirator sau sistemul digestiv. Aceste microorganisme sunt responsabile pentru o varietate de afectiuni, de la raceli comune, simptome similare gripei, pana la afectiuni mai serioase ca pneumonia sau gastroenterita acuta. Particularitatea adenovirusurilor consta in diversitatea lor, existand 49 de tipuri care pot influenta sanatatea umana. Desi majoritatea infectiilor sunt fara simptome, anumite tipuri de adenovirusuri se disting prin capacitatea de a genera focare de boli severe. Printre acestea, tipurile 3, 4 si 7 sunt asociate cu boli respiratorii acute, in timp ce adenovirusul de tip 14 este cunoscut pentru impactul sau asupra personalului militar, provocand probleme respiratorii grave. Pe de alta parte, tipurile 8, 19, 37, 53 si 54 pot declansa cazuri de conjunctivita extrem de contagioasa. In ceea ce priveste afectarile gastrointestinale, tipurile 40 si 41 sunt frecvent identificate ca principalele cauze ale gastroenteritei la copii.
Pe cine afecteaza adenovirusurile?
Adenovirusurile reprezinta un grup de virusuri care pot afecta persoane din orice categorie de varsta, avand un impact semnificativ in special asupra copiilor sub 5 ani. Aceste virusuri se transmit usor in colectivitati precum gradinitele, unde interactiunile stranse intre copii si obiceiurile precum aducerea obiectelor la gura sau igiena mainilor insuficienta contribuie la raspandirea lor. Adultii nu sunt imuni la aceste infectii, mediile aglomerate precum locurile de munca, spitalele sau caminele de batrani fiind si ele contexte propice pentru transmiterea virusului. Persoanele cu un sistem imunitar compromis, inclusiv cele care au suferit transplanturi de celule stem sau de organe, precum si persoanele care se confrunta cu boli precum cancerul, infectiile HIV/SIDA, bolile cardiace sau afectiuni respiratorii, se afla intr-un risc crescut de a dezvolta forme grave ale infectiei cu adenovirus.
Simptome generate de aceasta clasa de virusi
Adenovirusii pot declansa o gama larga de afectiuni, fiecare avand simptome caracteristice. In cazul racelilor comune, persoana afectata poate experimenta congestie nazala, secretii nazale abundente, tuse si dureri de gat. Laringita aduce cu ea simptome precum tusea „latratoare”, dificultati respiratorii si o respiratie zgomotoasa. Bronsita se manifesta prin simptome precum tusea persistenta, febra si frisoanele, indicand o lupta a corpului impotriva infectiei. Adenovirusii pot cauza si otite, care se manifesta prin durere acuta de ureche, iritabilitate si febra, afectand atat confortul, cat si starea de bine generala a persoanei.
In cazul conjunctivitei, simptomele includ secretii purulente si roseata ochiului, care devine iritat si inflamat. Pneumonia provocata de adenovirus se caracterizeaza printr-o febra ridicata, tuse si dificultati de respiratie, necesitand adesea ingrijire medicala imediata. Afectiunile digestive, cum ar fi adenoviroza digestiva, se prezinta cu simptome precum diareea, varsaturile, durerile de cap, febra si crampele abdominale. Desi mai rar intalnite, encefalita si meningita adenovirale sunt afectiuni severe care se manifesta prin dureri de cap intense, greata, varsaturi si o rigiditate musculara caracteristica la nivelul gatului, necesitand interventie medicala de urgenta.
Optiuni de tratament pentru adenovirus
Fara un tratament specific care sa vizeze virusul in sine, strategiile de ingrijire sunt esentiale pentru recuperare. In acest context, hidratarea joaca un rol foarte important. Aportul suficient de fluide, precum apa si sucurile naturale de fructe, este fundamental in contracararea simptomelor comune precum febra, varsaturile si diareea. In cazuri mai severe, poate fi necesara suplimentarea cu solutii de electroliti pentru a restabili echilibrul hidro-electrolitic perturbat de boala. Gestionarea congestiei nazale se face printr-o varietate de metode, adaptate varstei suferindului. Solutiile saline sub forma de spray-uri nazale sau umidificatoarele cu abur rece pot oferi un confort semnificativ, facilitand respiratia. In situatii in care febra devine o sursa de disconfort major sau afecteaza starea generala de bine, interventia medicala pentru scaderea acesteia devine o prioritate, avand in vedere ca valorile la care febra trebuie tratata variaza in functie de grupa de varsta a pacientului.
Posibile complicatii
Adenovirusurile sunt agenti patogeni cunoscuti pentru capacitatea lor de a declansa o varietate de afectiuni, de la simptome usoare, asemanatoare celor ale unei raceli comune, pana la complicatii grave care pot necesita ingrijiri medicale urgente. Printre cele mai serioase complicatii se numara sindromul de detresa respiratorie acuta, care poate evolua dintr-o forma de pneumonie virala, si meningita virala, o inflamatie severa a creierului si a maduvei spinarii, evidentiind periculozitatea potentiala a acestor virusuri. Cercetarile, inclusiv cele publicate in revista „Biomedicines” in 2018, subliniaza ca anumite categorii de persoane sunt mai susceptibile la complicatiile aduse de infectiile cu adenovirus, datorita starii lor de sanatate preexistente sau a tratamentelor imunosupresoare.
Printre acesti indivizi se numara pacientii care au primit transplanturi de organe sau de celule stem, cei cu sindrom de imunodeficienta combinata severa (o colectie de afectiuni ereditare rare), persoanele seropozitive pentru HIV, cei care sunt in curs de tratament prin chimioterapie si pacientii supusi unui transplant de maduva osoasa. Aceste conditii fac ca sistemul imunitar sa fie mai putin eficient in lupta impotriva infectiilor, crescand astfel riscul de complicatii grave si necesitatea de ingrijire spitaliceasca avansata.
Masuri de preventie
Protejarea impotriva adenovirusurilor reprezinta o provocare, in special in mediile unde copiii se aduna, data fiind contagiozitatea ridicata si rezistenta considerabila a acestor virusuri in exterior. Exista masuri preventive eficiente care pot limita raspandirea infectiei. Pentru a minimiza riscul de expunere, este esential sa evitam contactul cu persoanele manifestand simptome de raceala sau probleme gastrointestinale, deoarece virusul poate fi contagios chiar si in fazele incipiente, inainte de aparitia simptomelor evidente. O igiena riguroasa a mainilor este fundamentala, copiii ar trebui invatati sa se spele pe maini frecvent, folosind apa si sapunul pentru cel putin 20 de secunde, acordand atentie deosebita tuturor partilor mainii, inclusiv incheieturilor. Un truc util pentru a mentine interesul copiilor in aceasta rutina este sa asociem spalarea mainilor cu un cantec sau un refren pe care il indragesc, cu durata de aproximativ 20 de secunde.
Educarea copiilor sa tuseasca sau sa stranute in cotul indoit si nu direct in maini poate reduce semnificativ raspandirea germenilor. Curatarea regulata a suprafetelor cu dezinfectanti contribuie la eliminarea microorganismelor periculoase, iar in mediile educationale, cum ar fi gradinitele sau scolile, ar trebui incurajata igienizarea frecventa a meselor si a obiectelor folosite de copii. Evitarea inotului in ape stagnante, precum iazurile, lacurile sau piscinele nesupravegheate, este o alta masura precauta. In cazul piscinelor destinate copiilor, este recomandabil sa se limiteze accesul celor din afara familiei sau sa se schimbe apa regulat pentru a mentine un mediu curat si sigur. Daca copilul prezinta simptome de boala, este prudent sa-l tinem acasa pentru a preveni raspandirea virusului in comunitate. Adenovirusurile pot determina infectii usoare pentru majoritatea oamenilor, dar copiii mici si persoanele cu sisteme imunitare compromise pot dezvolta forme severe ale bolii. Este foarte important sa solicitam asistenta medicala la aparitia semnelor de boala pentru a asigura o interventie timpurie si adecvata.
Bibliografie:
Wolff K, et al. Eczema/Dermatitis. In: Fitzpatrick's Color Atlas and Synopsis of Clinical Dermatology. 8th ed. New York, N.Y.: McGraw-Hill Education; 2017;
Adams DR, et al. Acute palmoplantar eczema (dyshidrotic eczema). http://www.uptodate.com/contents/search. Accessed March 22, 2019;
Hand and foot dermatitis. Merck Manual Professional Version. https://www.merckmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/dermatitis/hand-and-foot-dermatitis. Accessed March 22;
