Betacarotenul: Cum il recunosti, beneficii pentru organism
Betacarotenul este un puternic antioxidant si poate fi regasit in diferite alimente. Acest pigment se gaseste in plante, alge si bacterii capabile de fotosinteza. Face parte din categoria carotenoizilor, derivati din vitamina A si este responsabil de culoarea galben-portocalie a multor legume si fructe.
De ce este recomandat sa consumam betacaroten?
Betacarotenul ajuta la imbunatatirea functiilor biologice din organism. Cea mai relevanta este funcția antioxidanta, foarte importanta pentru a inactiva speciile de oxigen reactiv si oxigenul singular in tesuturile periferice, in plasmă si in piele. Betacarotenul ne ajuta sa obtinem vitamina A din alimentatie. 12 micrograme de betacaroten din alimente sunt suficiente pentru a furniza echivalentul a unui microgram de vitamina A. Absorbtia betacarotenului se face doar in prezenta grasimii. Pentru a asigura absorbtia dozei zilnice recomandate, este nevoie de 3-5 grame de grasime. Betacarotenul este un antioxidant care protejeaza organismul de radicalii liberi, molecule reactive de oxigen, proteine si ADN. Toate aceste reactii chimice pot duce la aparitia bolilor cardiovasculare, inflamatii cornice, chiar si cancer. Asadar, betacarotenul poate lupta eficient impotriva deteriorarii ADN-ului.
Proprietatile betacarotenului
Betacarotenul se remarca prin proprietatile antioxidante și imunomodulatoare, care ajuta la intarirea sistemului imunitar. Acesta s-a dovedit eficient in reducerea riscului de aparitie a cancerului si a bolilor care afecteaza sistemul cardiovascular. Betacarotenul reprezinta principala sursa de vitamina A pentru vegetarieni. La nevoie, acesta este transformat de organism in vitamina A. Dupa ce este transformat in retinol, o substanta indispensabila vederii, se transforma in acid retinoic, benefic pentru cresterea celulelor. Persoanele care prezinta un deficit de vitamina A se pot confrunta cu urmatoarele afectiuni: o crestere anormala a oaselor, uscaciunea corneei si tulburari ale functiei de reproducere.
Alimente bogate in betacaroten
Legumele de culoare galbena si portocalie reprezinta surse bogate de betacaroten. Acestea sunt: morcovul, dovleacul, cartoful dulce, ardeiul gras, spanacul ( chiar daca clorofila din frunzele de spanac ascunde pigmentul galben-portocaliu), coriandru, busuioc, rosia si fructe precum : pepenele, papaia, portocala, caisele, mango. Betacarotenul se regaseste si in cereale, uleiuri si alte legume cu frunze verzi. Betacarotenul este de asemenea utilizat ca agent de colorare galben in alimente si bauturi. Acesta este disponibil si sub forma de suplimente, sintetice sau derivate din ulei de palmier, alge sau ciuperci. Daca este administrat sub forma de supliment de vitamine sau minerale, dozele variază de la 0,4 mg pana la 20 mg pe zi.
Totusi, se recomanda obtinerea betacarotenului si a altor antioxidanti din alimente, in detrimentul suplimentelor. Consumul a cinci portii de fructe si legume zilnic reprezinta doza de betacaroten 6-8 mg de care avem nevoie. Un aport scazut de betacaroten este asociat cu un risc mai mare de boli cronice. De asemenea, poate fi utilizat un medicament pentru a trata deficienta de vitamina A.
Deficienta de betacaroten. Care sunt simptomele si complicatiile
Deficitul de betacaroten apare deseori la cei care consuma cantitati scazute de vitamina A, cum ar fi ficat, ou, peste. Acesta mai poate fi asociat cu adaptarea vizuala anormala la intuneric, pielea uscata, scaderea rezistentei la infectii si alte simptome. Femeile insarcinate si care alapteaza, risca sa dezvolte deficienta de vitamina A. Acestea au nevoie de o dieta echilibrata si un supliment de betacaroten. Fumatorii au un nivel scazut de betacaroten in sange, la fel si persoanele care consuma mult alcool
Efecte benefice ale betacarotenului
Studiile facute arata utilitatea betacarotenului absorbit din fructe și legume, in prevenirea diferitelor afectiuni insa aceste beneficii dispar atunci cand este administrat ca supliment. De asemenea, exista o legatura stransa intre un aport alimentar ridicat de betacaroten si un risc redus de boli de inima si cancer. Aceste efecte benefice sunt rezultatul activitatii lor antioxidante sau al altor mecanisme fiziologice. Prin urmare, betacarotenul ajuta la Intarirea sistemul imunitar, iar suplimentarea cu betacaroten influenteaza in mod pozitiv sistemul nostru imunitar, astfel ca apare un risc mai mic de raceli si inflamatii. Sistemul imunitar are mai multe functii importante, care il ajuta sa protejeze organismul impotriva infectiilor si a altor substante nocive.
Imbunatatirea functiei cognitive - Consumul pe termen lung de betacaroten indica o incetinire a declinului cognitiv. Functia cognitiva se refera la procesele mentale care ajuta la obtinerea, stocarea si utilizarea informatiilor. Acestea includ abilitati precum atentia, memoria, gandirea, limbajul si rezolvarea problemelor. Functiile cognitive sunt esentiale pentru intelegerea si interactiunea cu lumea din jurul nostru.
Reducerea degenerarii maculare - Degenerarea maculara provocata de varsta este o boala a ochilor care poate duce pana la pierderea vederii. Administrarea betacarotenului alaturi de vitamina C, vitamina E si zinc ajuta la prevenirea pierderii vederii si agravarea simptomelor. Există
Scaderea risculului de aparitie a cancerului mamar - Asimilarea unei cantități mai mari de betacaroten prin dieta duce de multe ori la riscul aparitiei cancerului de san la femeile aflate in perioada de premenopauză. Această categorie se refera la cele care au un istoric familial de cancer de san si cele care consuma mult alcool. In acest context, consumul unei cantitati mai mari de betacaroten din alimente maximizeaza sansele de supraviețuire.
Protejeaza pielea impotriva arsurilor solare la persoanele sensibile - Administrarea betacarotenului pe cale orala poate ajuta la scaderea incidentei arsurilor solare la persoanele care au o piele mai sensibila. Acesta nu are un efect asupra oamenilor care nu prezinta aceasta sensibilitate. Studiile arata ca betacarotenul nu pare sa reduca riscul de cancer de piele sau alte tulburări ale pielii aparite din cauza expunerii abuzive la soare.
Consumul a unor doze de betacaroten de 10-20 mg pot proteja impotriva eritemului indus de ultraviolete si pot proteja pielea. Pentru persoanele mai sensibile administrarea de betacaroten in doze de pana la 180 mg par a fi extrem de eficiente pentru a reduce sensibilitatea la soare. Tine cont de toate aceste indicatii si consuma cat mai multe alimente care contin betacaroten pentru a te bucura din plin de sanatate. In cazul in care te confrunti cu un deficit de betacaroten incearca sa-l asimilezi din alimente, inainte de a recurge la suplimentele alimentare.
Ce trebuie sa stii atunci cand cauti suplimente cu beta caroten pentru sanatatea ochilor
Atunci cand esti in cautarea unui supliment pentru ochii tai, trebuie sa ai in vedere suplimentele care contin carotenoizi. Carotenoizii reprezinta o clasa complexa formata din peste 600 de substante, dintre care cele mai cunoscute sunt alfa şi beta carotenul, licopenul, luteina şi zeaxantina. Altfel spus, aceste substante sunt, de fapt, pigmenţii care dau culoare fructelor şi legumelor şi nu pot fi sintetizati de organism fara ajutor suplimentar.
Importanţa betacarotenului se datoreaza faptului ca acest compus este convertit in pro-vitamina A in organism, vitamina care alaturi de vitaminele E şi C, ajuta la mentinerea sistemului imunitar, a vederii si a sanatatii in general. In plus, betacarotenul este deosebit de eficient in protejarea pielii de efectele daunatoare ale radiaţiilor ultraviolete.
Ce nu stii despre ochii tai
Potrivit studiilor, peste 99% din populatia cu varste cuprinse intre 43 si 50 de ani poarta ochelari de citit. Fie ca vorbim de miopie sau hipermetropie, odata cu varsta ne pierdem capacitatea corecta de focalizare a lentilei ochiului (cristalinul) . Ca idee, cristalinul reprezinta lentila naturala a ochiului, a carei functie este de a se concentra pe obiectul asupra caruia privim. De fiecare data cand iti muti privirea, cristalinul schimba focusul atat de rapid chiar fara ca tu sa-ti dai seama. Compara asta cu lentila foto a oricarui smartphone sau DSLR ca sa intelegi cat de performant e acest mecanism.
Dezvoltarea completa a ochiului are loc pana la implinirea varstei de 7 ani, atunci cand poate fi comparat din punct de vedere fizic cu ochiul adultului. Din acest motiv este foarte important tratamentul sindromului de „ochi lenes” (ambliopie) cat mai devreme cu putinta, deoarece sansele de recuperare in urma tratamentului sunt cu atat mai mari cu cat este diagnosticat mai devreme. Clipitul este un act reflex involuntar, dar care poate facut si la comanda daca ne dorim. De asemenea, clipitul este foarte important pentru ca ajuta la indepartarea microorganismuelor de pe suprafata ochiului prin formarea filmului lacrimal.
Cand vorbim de cataracta, vorbim practic de o problema care apare din cauza varstei. Putem asemana cataracta cu parul alb: ambele vin, mai devreme sau mai tarziu si sunt inevitabile, din pacate. De regula, cataracta se instaleaza in jurul varstei de 70 de ani iar interventiile pentru corectarea cristalinului au cea mai mare rata de succes daca sunt efectuate in primii 10 ani de la diagnosticare.
Bibliografie:
Dhaliwal DK, et al. Acupuncture and dry eye: Current perspectives. A double-blinded randomized controlled trial and review of the literature. Clinical Ophthalmology. 2019;
Martin E, et al. Effect of tear supplements on signs, symptoms and inflammatory markers in dry eye. Cytokine. 2018;
Softing Hataye AL (expert opinion). Mayo Clinic. Aug. 26, 2020;
Varenicline. IBM Micromedex. https://www.micromedexsolutions.com. Accessed Sept. 7, 2022;
![[DEC] [SPRING][TG] Transport Gratuit SWP](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_6.png)
