Fagul: Proprietati terapeutice pentru sanatate

Fagul (Fagus sylvaticus) este un arbore cu scoarta neteda, de culoare gri-argintie, coroana mare si frunzele de forma eliptica-lunguiata, de verde deschis. Florile fagului cresc in manunchiuri, iar la maturitate din interiorul acestora apare fructul, numit si jir. Fagul este un arbore foarte cunoscut la noi in tara, datorita faptului ca este des folosit in industria lemnului, dar si in fitoterapie, fiind un remediu eficient pentru diverse afectiuni. Denumirea de fag provine din grecescul „phagein” care inseamna „a manca” si face pe aceasta cale referire la fruct (jirul), care este comestibil. In scop terapeutic, pe langa jir se mai consuma si scoarta, mugurii, frunzele si ramurile tinere.

Compozitia chimica a fagului si efecte terapeutice

Jirul contine o multime de substante nutritive iar la tara oamenii consuma miezul precum alunele. Din jir se obtine prin presare un ulei foarte gustos. Fructul prajit are un gust bun si poate fi adaugat in salate. Trebuie consumat cu precautie deoarece in cantitate mare, poate produce dureri de cap. Frunzele contin: compusi de natura flavonica, acid elagic, acid cafeic, acid cumaric, cvercetina, tanin, substante minerale. In lemn se gasesc: celuloza, lignina, ceruri, grasimi, substante minerale. Gudronul obtinut din lemn: crezoli, giacol si altele. Scoarta contine: celuloza, pentozani, lignina, substante tanante si substante minerale.

Gudronul extras din lemn, este folosit in afectiuni dermatologice si afectiunile aparatului respirator. Din cenusa de lemn fiarta in apa se obtine o lesie care ajuta la tratarea negilor si verucile. Mugurii se folosesc pentru tratarea litiazei urinare iar scoarta are actiune febrifuga, antidiareica, fiind un tonic amara. Iata cateva dintre efectele terapeutice potentiale ale fagului, bazate pe studiile stiintifice si utilizarea traditionala:

Antiinflamator: Extractele din frunzele de fag contin compusi cu proprietati antiinflamatorii, cum ar fi acidul clorogenic, flavonoidele si taninurile. Acesti compusi pot ajuta la reducerea inflamatiei in corp, care poate fi implicata in afectiuni cum ar fi artrita si bolile inflamatorii intestinale.
Antimicrobian: Fagul contine compusi cu proprietati antimicrobiene, cum ar fi acidul elagic si uleiurile volatile. Acesti compusi pot ajuta la combaterea infectiilor bacteriene si fungice, inclusiv a celor care sunt rezistente la antibioticele conventionale.
Hipoglicemiant: Studiile au sugerat ca anumite compusi din fag, cum ar fi ficobilina si quercetina, ar putea ajuta la reducerea nivelului de zahar din sange si la imbunatatirea controlului glicemiei. Aceste efecte pot fi utile in tratamentul diabetului si a altor afectiuni legate de metabolismul glucozei.
Antitumoral: Studiile preliminare au sugerat ca unele compusi din fag, cum ar fi acizii elagici si galic, ar putea avea efecte antitumorale prin inducerea apoptozei celulare (moartea celulelor tumorale) si inhibarea cresterii tumorale.
Antioxidant: Fagul contine compusi cu proprietati antioxidante, cum ar fi flavonoidele si vitamina C. Acesti compusi pot ajuta la protejarea celulelor impotriva stresului oxidativ si a daunelor celulare, care pot fi implicate in imbatranire si afectiuni cronice.

Preparare si administrare

Gudronul dermatologic se gaseste in farmacii si se foloseste cu succes in afectiunile dermatologice. Decoctul se obtine astfel: dintr-o lingurita de scoarta sau frunze fierte in  la 250 ml apa pentru 10 minute si apoi strecurate se obtine un preparat benefic care se recomanda a fi consumat cate 2 cani pe zi. Se poate face un ceai dublu ca si concentratie pentru utilizare externa. Infuzia se obtine astfel: la o cana cu apa clocotita se adauga o lingurita de frunze maruntite. Se lasa 10 minute la infuzat apoi se strecoara. Din acest amestec se pot consuma cate 2-3 cani pe zi. Fagul este folosit pentru:

afectiuni dermatologice, pulmonare cronice, boli reumatice, dizenterie, diaree, dureri reumatice, febra, guta, litiaza urinara, malarie, paraziti intestinali, negi, veruci, rani
In cazul ranilor, se aplica pulbere de frunze uscate, apoi pune un pansament sterilizat. La fel de eficienta este si pasta obtinuta din cenusa de lemn de fag, ulei de sunatoare si ceai de nalba. Pentru urcior, se folosesc cataplasme cu infuzie, aplicate pe pleoapa. In reumatism, se fac bai de 15 minute cu un amestec obtinut din fierberea si strecurarea ramurilor tinere si frunzelor de fag.

In caz de diaree, dizenterie, se foloseste decoctul din scoarta de fag, cate 2 cani pe zi. In caz de litiaza urinara, se recomanda infuzie din muguri (2 lingurite la o cana cu apa clocotita, infuzate 15 minute, cate 2 cani pe zi). In caz de febra, se recomanda decoctul (o lingurita scoarta maruntita si 2 linguri de scoarta proaspata, la o cana de apa. Se fierbe pana da in clocot, apoi se strecoara si se bea intreaga cantitate, cu inghitituri mici).

Pe langa faptul ca fagul simbolizeaza protectia, legaturile umane si spirituale desavarsite este dovedit faptul ca acest arbore ne ofera o stare de liniste suprema si indeparteaza gandurile triste. Atingerea fagului are un efect racoritor, ne ofera o respiratie plina de prospetime si o energie pozitiva. Asadar, ajuta la oxigenarea plamanilor si la indepartarea depresiilor. Studiile arata ca zece zile de rugăciune intr-o padure de fag  (câte patru ore pe zi), fac adevarate minuni pentru minte si suflet pentru ca dispar toate gandurile rele, iar circulatia intracraniana este fara nicio sincopa.

Indepartarea calculilor biliari si imbunatatirea functionalitatii rinichilor
Cenusa obtinuta din taciunii de scoarta de fag este foarte eficienta, datorita gudronului rezultat in urma arderii. Acest preparat se considera a fi un antibiotic natural extrem de benefic. O lingurita de cenusa, diluata in 200 ml de vin alb are proprietati diuretice. Un tratament de 7 zile ajuta la eliminarea calculilor din vezica urinara. Acest tratament ajuta si la buna functionare a rinichilor, in insuficienta renala si in formele de obezitate caracterizate prin retentie hidrica.

Din scoarta ramurilor tinere de fag, bine uscate si faramitate se face un decoct, care tine sub control crizele moderate de epilepsie. Acesta se obtine astfel: doua lingurite cu scoarta macinata se pun in 300 ml de apa rece si se fierb 10 min. Se lasa acoperit inca 10 minute si apoi se strecoara si se bea cu inghitituri mici pe parcursul unei zile. Tratamentul dureaza 2 saptamani, apoi se face o pauza de cinci zile si se continua inca 2 saptamani. 2 cani din acest decoct puse in 5 litri de apa calda, pot fi folosite si pentru calmarea durerilor reumatice si a picioarelor umflate.

Atenuarea efectelor secundare ale cortizonului
Semintele de jir au o importanta nutritiva aparte. Un singur fruct are un continut de proteina bruta de 15%, materii grase 24% si fibre 22%. Jirul este comestibil, are un gust placut si este foarte hranitor, avand si un rol energizant. Atunci cand este copt are un gust asemanator cu cel al castanelor coapte. Din semintele de jir se face un ulei foarte fin, care este extrem de eficient in caz de fibroscleroza pulmonara. Jirul este cel mai bun detoxifiant si impiedica evolutia tuberculozei.

Cum te ajuta siropul din fag pentru respiratie. Lucruri mai putin cunoscute despre respiratia umana

Paradoxal, avem nevoie sa respiram nu pentru a primi oxigen ci pentru a elimina mai curand dioxidul de carbon din sange care este toxic. Aerul are 21% oxigen si peste 78% azot, iar organismul are nevoie doar de 5%. Totul tine de cantitatea de dioxid de carbon care trebuie evacuat. Respiratia pe gura poate, in timp, crea o micsorare a maxilarului – de aici rezultand dinti strambi (sau o recadere a maxilarului dupa ce aparatul dentar este eliminat). De aceea e important sa invatam sa respiram corect pe nas si daca este nevoie sa facem operatie pentru deviatie de sept. Respiratia pe gura este principala cauza la copiii care sunt peltici, atunci cand vorbesc.

Trezitul in timpul noptii pentru a urina este, cel mai probabil, o urmare a respiratiei cu gura deschisa. Respiratia pe gura provoaca micsorarea vezicii urinare, ceea ce face sa se simta ca si cum ai avea nevoie urgent la baie. Cu cat respiri mai des (hiperventilatie) cu atat mai infometat te vei simti si cu atat mai acidic va deveni corpul tau. De aceea e important sa existe un echilibru in procesele respiratorii.

Respiratia ar trebui sa se realizeze doar la intensitatea in care puteti tine gura inchisa. Pentru ca e important ca ea sa se realizeze pe nas pentru ca acolo se pot filtra particulele periculoase.  in mod natural noi ne schimbam partile pe care dormim aproximativ la fiecare 30 de minute, iar acest lucru se datoreaza in principal echilibrarii respiratiei prin fiecare dintre nari. Nasul are un sistem de filtrare cu 4 etape. Prin respiratia pe gura mergi direct la etapa a 4-a. Acest lucru duce cu usurinta la dureri in gat, amigdalita si chiar infectii ale urechii.