Hernia ombilicala: cauze, simptome si tipuri de tratament
Hernia ombilicala sau hernia de la nivelul buricului este cea mai frecventa hernie a peretelui abdominal. Ca toate herniile, si cea ombilicala consta in producerea de continut intraabdominal, acoperit cu membrana peritoneala, printr-o gaura din peretele abdominal. In acest caz, asa cum sugereaza si numele, printr-o gaura prin buric. Tratamentul herniei buricului este chirurgical.
Umflarea herniei buricului poate avea mai putin de 1 cm pana la mai mult de 5 cm in diametru. Apare atunci cand o parte a organelor abdominale interne iese prin inelul abdominal ca urmare a presiunii intensificate in zona mai slaba a zonei abdominale. Un buric herniat este mai frecvent la nou-nascuti si bebelusi, dar poate aparea si la adulti, in special la femeile insarcinate si la persoanele supraponderale.
Ce provoaca hernia ombilicala?
Hernia ombilicala apare deoarece tesutul peretelui muscular al abdomenului este slabit si prin aplicarea unei presiuni interne, organele adiacente incep sa iasa astfel formand o umflatura vizibila. In multe cazuri, hernia ombilicala apare deoarece zona slaba deja prezenta de la nastere se redeschide sau incepe sa se manifeste in timpul varstei adulte, cand presiunea interna creste (prin suprautilizare, sarcina, tuse cronica, etc.) Principalele cauze ale herniei ombilicale la adulti sunt legate de:
Inchiderea inadecvata a deschiderii ombilicale dupa nastere, care „creste” la varsta adulta. Efectuarea de eforturi fizice intense fara o ingrijire adecvata. Aceste eforturi cresc foarte mult presiunea intraabdominala, care este transmisa catre linia mediana a peretelui abdominal, rupand acea zona si provocand hernia in ombilic. Sunt mai frecvente la persoanele cu obezitate. Oamenii supraponderali au o presiune intraabdominala mai mare, iar tesuturile peretelui abdominal sunt mai slabe. Unii dintre cei mai comuni factori de risc care contribuie la evolutia unei hernii ombilicale la adulti sunt:
Predispozitie genetica si istoric familial
Sarcina (cel mai adesea din a doua sarcina)
Efort fizic ce implica manipulare de obiecte voluminoase
Efort la defecare
Tuse cronica cauzata de boli pulmonare
Obezitate
Istoric al chirurgiei abdominale anterioare
Ascita (acumulare de lichid in abdomen )
Hernia ombilicala la copil
Ombilicul este locul de introducere a cordonului ombilical in faza embrionara care, dupa nastere, se inchide de obicei in mod natural. Daca gaura nu este inchisa, la bebelusi se poate crea o hernie ombilicala. Este important sa stiti ca, desi aspectul unei hernii la un copil poate fi frecvent, in putine cazuri trebuie efectuata o interventie chirurgicala de hernie ombilicala la bebelusi.
Cum se manifesta boala
Pentru a face diagnosticul, cele mai frecvente semne si simptome ale prezentei unei hernii la ombilic sunt aceleasi ca in toate herniile, iar in cele mai multe cazuri, apare prezenta durerii in zona ombilicului si abdomenului. Semnele si simptomele unui ombilic herniat sunt atat de evidente si de recunoscut incat alte teste nu sunt de obicei necesare. Cu toate acestea, in foarte putine cazuri, este necesar sa se completeze sau sa se perfectioneze diagnosticul de hernie ombilicala cu un test imagistic. Pe masura ce hernia se dezvolta si creste, pacienta pot prezenta dureri si umflaturi in zona abdominala, mai ales atunci cand depun efort si executa miscari atunci cand stranuta sau petrec mult timp in picioare
Complicatii ale bolii
Complicatiile care pot rezulta dintr-o hernie ombilicala netratata pot fi grave sau foarte grave. Hernia poate evolua in iesirea continutului din interiorul abdomenului, continut care nu mai poate fi reintrodus, provocand ”incarcerare”. Daca ceea ce a iesit din este intestinul si nu este reintrodus intr-un timp adecvat, poate deveni o hernie ombilicala strangulata, ceea ce duce la o perforatie intestinala, o peritonita si o imagine infectioasa foarte grava sau letala. Din acest motiv, este foarte important sa nu se ajunga in stadiul de hernie ombilicala strangulata.
Tratamentul herniei ombilicale
Pentru a diagnostica o hernie ombilicala, medicul va intreba pacientul care sunt simptomele pe care le are si ii va examina abdomenul pentru a vedea daca sunt necesare interventii chirurgicale sau tratamente alternative. Cu toate acestea, odata diagnosticata hernia ombilicala, medicii recomanda de obicei o reparare chirrugicala a acesteia.
Chirurgia este singurul tratament cu adevarat eficient pentru a impiedica organele interne sa iasa mai mult din cauza slabiciunii stratului muscular. Fara aceasta interventie chirurgicala, hernia ombilicala este probabil sa devina mai mare si din ce in ce mai deranjanta. De asemenea, poate provoca complicatii grave daca este lasata netratata la adulti. Riscul de complicatii creste odata cu dimensiunea herniei.
Repararea unei hernii sau herniorgrafii ombilicale este o procedura relativ simpla facuta cu anestezie, ceea ce inseamna ca veti dormi in timpul operatiei. Acest lucru va bloca complet orice senzatie in jurul zonei buricului. Vi se poate da un sedativ impreuna cu anestezia locala pentru a va ajuta sa va relaxati. Chirurgul va va recomanda ce tip de anestezie este cel mai potrivit pentru si instructiunile pe care trebuie sa le urmati in fiecare caz. Scopul operatiei este de a impinge continutul herniei ombilicale in abdomen si de a repara zona slaba a peretelui muscular abdominal. Este o interventie chirurgicala simpla, care este usor de operat, iar chirurgul va va explica cum ar trebui sa va pregatiti pentru operatia de hernie.
Exista doua tipuri de operatii de hernie ombilicala: deschisa si laparoscopica. Acesta din urma este recomandat daca hernia ombilicala a aparut dupa o operatie anterioara. Chirurgia laparoscopica este de obicei recomandata daca hernia ombilicala a aparut din nou dupa o operatie anterioara. Chirurgie de hernie ombilicala deschisa - O taietura mica se face chiar deasupra sau sub buric, iar hernia este impinsa inapoi. Zona slaba din muschi este suturata si adesea o plasa sintetica este cusuta pentru a consolida si mai mult peretele abdominal. Taierea este inchisa cu suturi solubile si acoperita cu un bandaj.
Chirurgie hernie ombilicala laparoscopica - Doua sau trei taieturi mici sunt facute pe o parte a abdomenului. Chirurgul va introduce o camera telescopica asemanatoare tubului (laparoscop), astfel incat sa poata vedea hernia pe un monitor. O plasa sintetica este fixata sub suprafata muschilor abdominali pentru a consolida peretele abdominal. Taieturile sunt inchise cu suturi solubile si acoperite cu un bandaj.
Dupa o operatie de reparare a herniei ombilicale, va trebuie sa preveniti constipatia si sa evitati ridicarea sarcinilor grele. Anestezia generala afecteaza temporar capacitatea de coordonare si motivare si din acest motiv, nu trebuie sa conduceti, sa beti alcool, sa folositi utilaje sau sa semnati documente legale in termen de 48 de ore. Efectuarea de exercitii usoare, cum ar fi mersul pe jos, va va ajuta sa va accelerati recuperarea. Ar trebui sa consumati multe legume, fructe si alimente bogate in fibre. Acest lucru ajuta la prevenirea constipatiei.
Ce este monitorizarea Holter si cum poti depista Hernia Ombilicala cu ajutorul ei
Monitorizarea cu ajutorul aparatului Holter aduce multiple beneficii, atat pentru pacienti, cat si pentru medici. Cateva dintre cele mai cunoscute avantaje ale folosirii monitorizarii Holter sunt urmatoarele:
Detectarea aritmiilor si problemelor cardiace - Cu ajutorul monitorizarii Holter se pot depista aritmii si alte tulburari ale ritmului cardiac care pot trece neobservate in timpul unui ECG.
Evaluarea simptomelor neclare – Cateodata, pacientii prezinta simptome cardiace neclare, de exemplu palpitatii, ameteli sau senzatie de lesin. Cu ajutorul monitorizarii Holter se poate face o inregistrare continua a activitatii cardiace in timpul acestor episoade, lucru ce contribuie la corelarea simptomelor cu posibile anomalii cardiace.
Monitorizarea pe termen lung - Aparatul Holter permite inregistrarea activitatii cardiace pe o perioada mai lunga de timp, de cele mai multe ori 24 de ore sau mai mult, lucru ce ofera o imagine mai completa si mai precisa a sanatatii cardiace a pacientului pe termen indelungat. Individualizarea tratamentului - Multumita datelor extrase in urma monitorizarii Holter, medicii pot sa evalueze raspunsul pacientului la tratamentul prescris si sa ajusteze planul terapeutic depinzand de nevoile individuale ale fiecarui pacient.
Evaluarea efectului stilului de viata - Prin monitorizarea Holter efectuata in timpul activitatilor zilnice normale se poate contribui la evaluarea impactului exercitiilor fizice, stresului sau altor factori de mediu asupra sanatatii inimii. Aceasta ofera pacientilor si medicilor informatii care sunt valoroase cu scopul de a imbunatatii stilul de viata, dar si pentru a preveni eventualele probleme cardiace.
Diagnosticarea evenimentelor rare - Anumite afectiuni cardiace pot provoca simptome intermitente sau care pot aparea doar ocazional. Astfel, monitorizarea Holter permite inregistrarea acestor evenimente rare care faciliteaza depistarea problemelor cardiace ce ar putea fi dificil de depistat. Efectuarea neinvaziva si comoda - Monitorizarea Holter reprezinta o procedura neinvaziva, ce nu implica interventii chirurgicale sau proceduri dureroase. Pacientii care folosesc aparatul Holter pot purta dispozitivul in timpul activitatilor obisnuite si isi pot continua viata normala pe parcursul monitorizarii.
Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hiatal-hernia/symptoms-causes/syc-20373379
Wolff K, et al. Eczema/Dermatitis. In: Fitzpatrick's Color Atlas and Synopsis of Clinical Dermatology. 8th ed. New York, N.Y.: McGraw-Hill Education; 2017; https://www.accessmedicine.mhmedical.com. Accessed March 22, 2019;I Adams DR, et al. Acute palmoplantar eczema (dyshidrotic eczema). http://www.uptodate.com/contents/search. Accessed March 22, 2019; Hand and foot dermatitis. Merck Manual Professional Version. https://www.merckmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/dermatitis/hand-and-foot-dermatitis. Accessed March 22;
Ferri FF. Hiatal hernia. In: Ferri's Clinical Advisor 2021. Elsevier; 2021. https://www.clinicalkey.com. Accessed Nov. 10, 2020.
Kliegman RM, et al. Hiatal hernia. In: Nelson Textbook of Pediatrics. 21st ed. Elsevier; 2020. https://www.clinicalkey.com. Accessed Nov. 10, 2020.
Goldman L, et al., eds. Diseases of the esophagus. In: Goldman-Cecil Medicine. 26th ed. Elsevier; 2020. https://www.clinicalkey.com. Accessed Nov. 10, 2020.
Feldman M, et al., eds. Gastroesophageal reflux disease. In: Sleisenger and Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease: Pathophysiology, Diagnosis, Management. 11th ed. Elsevier; 2021.
