Hirsutism: cauze, simptome si tratament

Hirsutismul reprezinta o crestere excesiva a parului la femei in zonele care, sunt mai tipice modelelor de crestere a parului masculin. Zonele afectate de hirsutism includ buza superioara, partile laterale ale fetei, barbia, gatul, areolele mamare, zona toracica, zona de deasupra buricului, , coapsele, spatele si zona pubiana.

In cazurile mai pronuntate de hirsutism, acesta poate avea un impact asupra altor functii ale organismului, cum ar fi reglarea menstruatiei, provocand modificari in ciclul menstrual sau chiar absenta acestuia, cunoscuta sub numele de amenoree, si, de asemenea, poate contribui la probleme de fertilitate. De asemenea, este posibil sa apara caderea parului, denumita alopecie androgenica, care este un semn evident al unor perturbari hormonale semnificative.

Cauze specifice hirsutismului

Hirsutismul este rezultatul unei cresteri a steroizilor androgeni, care duce la o concentrare crescuta de dihidrotestosteron. In acest context de hiperandrogenism, parul corporal devin gros si inchis la culoare. O posibila cauza a hirsutismului este sindromul ovarului polichistic (SOP), care de obicei debuteaza in timpul perioadei de pubertate. Desi cauza exacta nu este pe deplin inteleasa, se observa o crestere proportionala a hormonului luteinizant (LH) in raport cu hormonul folicul-stimulant (FSH). Aceasta situatie conduce la dezvoltarea necorespunzatoare a foliculilor ovarieni, rezultand si o productie crescuta de androgeni. Acest sindrom provoaca hirsutism, acnee, tulburari menstruale, absenta menstruatiei sau amenoree si, in anumite cazuri, poate cauza sterilitate.

Hiperandrogenismul ovarian, o afectiune a ovarelor, poate fi o alta cauza a hirsutismului. In contrast cu sindromul ovarului polichistic, in aceasta situatie se observa valori normale ale LH si FSH, insa nivelul de androgeni ramane crescut. Hirsutismul idiopatic sau familial se datoreaza sensibilitatii crescute a pielii la androgeni sau unei activitati crescute la nivelul pielii a unei enzime numita 5-alfa-reductaza, ceea ce poate fi influentat de predispozitia familiala de a avea o densitate mai mare a foliculilor de par pe unitatea de zona a pielii. Hirsutismul idiopatic debuteaza in perioada pubertatii, cu cicluri menstruale normale, niveluri hormonale in limite normale si fertilitate.

Hiperplazia suprarenala congenitala este o conditie cauzata de deficienta uneia dintre enzimele esentiale pentru sinteza cortizolului, rezultand intr-o crestere a nivelului hormonului hipofizar ACTH, care stimuleaza productia de androgeni in glandele suprarenale. Hipotiroidismul, o afectiune care reduce nivelul proteinelor de transport al testosteronului, ceea ce duce la o crestere a nivelului de testosteron liber. Patologia poate cauza hirsutism. De asemenea, sindromul Cushing (o tulburare care cauzeaza o crestere a productiei de cortizol) si utilizarea anumitor medicamente, in special contraceptivele orale si corticosteroizii, pot fi asociate cu aparitia hirsutismului.

1. 

   Maxiven, 20 capsule

   Rating:

   100%

   3 Review-uri

   54,90 RON

   Adaugă în coș

   Adaugati la Lista de Dorinte Adaugati pentru comparare

Simptome

Cele mai comune manifestari includ, pe langa cresterea excesiva a parului, acnee si o seboree (cresterea productiei de sebum). Deoarece hirsutismul are la baza actiunea androgenilor, acesta poate fi insotit de efecte ale cresterii activitatii acestor hormoni in alte tesuturi. De exemplu, acneea si cresterea excesiva a secretiei de sebum pentru par reprezinta manifestari androgenice minore si sunt frecvente in randul femeilor cu hirsutism.

Obezitatea sustine activitatea androgenica prin diverse mecanisme, ceea ce face hirsutismul mai frecvent in randul femeilor supraonderale, decat in cazul celor cu o greutate corporala normala. Mai rar, pot aparea manifestari mai severe precum ingrosarea tonului vocii, dezvoltarea excesiva a musculaturii sau hipertrofia clitorala. Aceste semne, de obicei, indica o tulburare hormonala profunda a secretiei de androgeni.

De asemenea, deoarece androgenii antagonizeaza efectele estrogenului, poate avea loc feminizarea insuficienta, ceea ce se poate observa prin involutia dezvoltarii sanilor. La fetele aflate in perioada de crestere, concentratia crescuta de androgeni poate initial accelera rata de crestere, insa poate conduce la inchiderea precoce a epifizei osoase, reducand astfel dimensiunea finala.

Tratament pentru hirsutism

Tratamentul hirsutismului poate implica masuri fizice, care pot fi combinate cu interventii farmacologice. O importanta o are si tratarea cauzei de baza a hirsutismului. Metodele topice pentru indepartarea parului implica creme depilatoare sau proceduri de indepartare mecanica. In plus, metodele permanente, indepartarea cu laser, necesita cicluri multiple de tratament pentru a indeparta complet parul.

In cazul hirsutismului cauzat de excesul de androgeni, tratamentul hormonal este adesea necesar. Acesta poate include contraceptivele orale cu doza standard, care reduc secretia de androgeni si cresc nivelul de globulina legata de hormonii sexuali, diminuand astfel nivelul de testosteron liber. Tratamentul antiandrogenic este o alta optiune, insa este contraindicat pentru femeile in varsta fertila, cu exceptia cazurilor in care se foloseste contraceptia, din cauza riscului de feminizare a unui fat masculin.

Corticosteroizii pot fi utilizati pentru a suprima productia de androgeni suprarenali. In anumite cazuri, agonistii hormonali pentru eliberarea gonadotropinei pot fi recomandati sub supravegherea unui specialist in ginecologie sau endocrinologie pentru diverse forme de hiperandrogenism ovarian. Un obiectiv terapeutic preferat este reducerea greutatii si a excesului de grasime corporala, in special in cazurile cu exces ponderal, necesitand astfel abordari dietetice si un stil de viata sanatos.

Daca se urmareste tratamentul simptomatic al hirsutismului, pot fi prescrise medicamente antiandrogenice, care sunt de obicei combinate cu preparate estrogenice pentru a regla periodicitatea menstruala, chiar daca aceasta este indusa artificial, si pentru a spori eficacitatea tratamentului. Hirsutismul si infertilitatea pot fi tratate numai in cazurile in care este necesar tratamentul cu corticosteroizi, cum ar fi in cazul hiperplaziei suprarenale congenitale clasice sau cu debut tardiv. Indepartarea tumorilor care produc androgeni si tratamentul hiperprolactinemiei, a sindromului Cushing sunt necesare in mod specific pentru a trata aceste conditii.

Cele mai eficiente optiuni terapeutice sunt cele care combina estrogenul cu un antiandrogen, administrate pe o perioada de aproximativ un an, si alegerea tratamentului este determinata de cauza specifica a hirsutismului. In plus, pacientii pot opta pentru proceduri cosmetice in functie de preferinte estetice, cum ar fi indepartarea cu laser. Cu toate acestea, este important de mentionat ca aceste proceduri nu vor rezolva complet sau partial problema hirsutismului. In cazul hiperplaziei suprarenale tarzii, tratamentul cu corticosteroizi este necesar pe termen lung, chiar pe parcursul vietii.

In primele sase luni de tratament, efectele benefice nu sunt de obicei vizibile. Incepand cu a sasea luna, se poate observa o subtiere progresiva a parului si o reducere a necesitatii de indepartare a acestuia. Uneori, poate fi necesar un al doilea ciclu de tratament in decurs de sase luni de la finalizarea primului tratament, cu un antiandrogen mai puternic, iar unele persoane pot avea nevoie chiar de un al treilea ciclu de tratament.

In cele din urma, aparitia brusca a hirsutismului sau a hipertrichozei poate semnala prezenta cancerului. Aceasta aparitie brusca a hirsutismului poate avea legatura cu tumori situate in glandele suprarenale, ovare sau hipofiza, sau cu productia ectopica de hormoni de catre alte tipuri de tumori. In unele cazuri mai rare, hipertrichoza poate aparea si la persoane cu boli sistemice, cum ar fi hipertiroidismul, SIDA sau malnutritie, sau la cei care iau anumite medicamente.

1. 

   Calmogen Plant, 20 capsule, Omega Pharma

   Rating:

   91%

   7 Review-uri

   17,90 RON

   Adaugă în coș

   Adaugati la Lista de Dorinte Adaugati pentru comparare

Ce este keratoza pilara si cum afecteaza persoanele care sufera de histurism

Keratoza pilara, cunoscuta si sub denumirea de keratoza foliculara, este o afectiune inofensiva, dar care determina aparitia unor mici zone intarite la nivel cutanat si lasa aspectul de „piele de gaina”. Cel mai evident simptom care tradeaza keratoza pilara este aspectul de piele de gaina. Umflaturile apar numai acolo unde exista foliculi de par, de aceea, keratoza pilara nu poate fi observata in palme sau talpi. Keratoza pilara apare din cauza keratinei care se acumuleaza in exces la nivelul porilor. Keratina este o proteina care se regaseste in mod natural in firul de par. Oamenii de stiinta nu au reusit sa afle cauza acestei probleme dermatologice, insa, asociaza riscul crescut de a dezvolta aceasta afectiune unor boli genetice sau dermatitei atopice.

Se pare ca fiecarui fir de par de pe corpul uman ii corespunde un anumit nerv care declanseaza o reacție nervoasa. Emotiile puternice au legatura directa cu modul in care reactionam la anumiti stimuli. De exemplu, anumite persoane daca au in fata o poza cu o persoana care a fost la un moment dat in viata lor si in prezent acea persoana a murit, asta va genera anumite reactii la nivel epitelial.

Tot legat de pielea umana intalnim reactii precum keratoza pilara sau starile de tip cutis anserina. De asemenea, sunt persoane care au probleme cu circulatia periferica si asta constă în maini mai reci chiar daca afara este cald si au predispoziție la reacții de tip "piele de gaina". S-a constatat totodata ca in mod bizar, nu toti avem nevoie de aceeasi stimuli pentru a declansa reactii de tip piele de gaina.

BIBLIOGRAFIE:
Keratosis pilaris. American Osteopathic College of Dermatology. http://www.aocd.org/skin/dermatologic_diseases/keratosis_pilaris.html. Accessed Oct. 2, 2020;
Keratosis pilaris. Merck Manual Professional Version. https://www.merckmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/cornification-disorders/keratosis;