Intestinul gros: functiile organului si afectiuni asociate cu acesta

Intestinul gros, denumit si colon, este un organ in forma de tub, care are o lungime de aproxtimativ de 1,5 metri. Compus in principal din muschi si tesuturi, intestinul gros faciliteaza digestia. Continutul intestinal este fluid atunci cand ajunge la intestinul gros, dar de obicei se solidifica in timpul necesar pentru a ajunge la rect formand scaun. Acest organ completeaza procesul digestiv prin absorbtia apei si a nutrientilor ramasi din alimente. Aici, deseurile sunt transformate in fecale si expulzate prin anus. Produsele reziduale digestive includ parti nedigerate de alimente, fluide si celule vechi aflate in mucoasa tractului gastro-intestinal.

Numeroasele bacterii care locuiesc in intestinul gros pot digera in continuare o anumita materie, producand gaze. Bacteriile din intestinul gros produc, de asemenea, unele substante importante, cum ar fi vitamina K, care joaca un rol relevant in procesul de coagulare a sangelui. Aceste bacterii (flora saprofita) sunt necesare pentru buna functionare intestinala, iar unele boli si antibiotice pot modifica echilibrul dintre diferitele tipuri de bacterii care locuiesc in intestinul gros.

Acest segment incepe in partea dreapta a abdomenului inferior in cecum, unde intestinul subtire se goleste si este compus din colon ascendent, transversal si descendent si rect. Cand continutul intestinal cu deseuri digestive ajunge la colon, nutrientii esentiali pentru functiile corpului au fost deja absorbiti. Din concentratia si uscarea acestor deseuri, colonul pregateste si depoziteaza scaunele.

Functii ale intestinului gros

Printre functiile sale, se evidentiaza absorbtia apei care a ramas dupa digestie. Materialul ramas este procesat in fecale si depozitat inainte de a fi expulzat in timpul defecarii. Aici traieste si flora intestinala, colonii de microorganisme care se afla in simbioza cu corpul nostru, fiind foarte importante pentru sanatate. Intestinul gros indeplineste urmatoarele functii, toate fiind esentiale pentru buna functionare a organismului:

Absorbtia apei si formarea scaunului
Vitamine, acizi grasi cu lant scurt si reciclarea nutrientilor
Reglarea PH-ului
Functia imuna
Functia apendicelui
Absorbtia apei si formarea scaunului

O functie foarte importanta a intestinului gros este absorbtia apei si transformarea materialului alimentar in fecale, un proces care are loc in principal in colon. Cand materialele ajung in intestinul gros, majoritatea nutrientilor si 80-90% din apa au fost absorbite. In acest moment, electrolitii precum sodiul, magneziul si clorul raman langa fibrele alimentare si alte parti nedigerabile ale alimentelor. Colonul ascendent primeste materii fecale inca cu o multime de lichide. Muschii colonului efectueaza miscari peristaltice si deplaseaza materialul fecal incet, apa este absorbita si fecalele dobandesc o consistenta mai mare pana cand ajung la colonul descendent.

Cand trece prin colon, materialul fecal este, de asemenea, compactat si amestecat cu mucus si bacterii din flora naturala a intestinului. Mucusul exercita o actiune de lubrifiere pentru a facilita avansarea fecalelor, in timp ce bacteriile fermenteaza fibrele dietetice. Daca scaunul trece foarte repede prin intestinul gros, scaunul va fi foarte fluid si va produce diaree. In schimb, daca scaunele trec prea incet prin intestinul gros, ele vor deveni foarte dure si uscate, ceea ce face expulzarea lor mult mai dificila si provocand constipatie.

Vitamine, acizi grasi cu lant scurt
Metabolismul bacterian fermenteaza diferite tipuri de fibre dietetice si produce acizi grasi cu lant scurt, cum ar fi acetat, propionat sau butirat. Acesti acizi grasi sunt nutrienti utilizati de celulele mucoasei intestinale (enterocite), cu care se stabileste o relatie simbiotica foarte importanta. Metabolismul bacterian produce, de asemenea, unele vitamine care sunt, de asemenea, absorbite in colon, cum ar fi vitamina K, biotina si diverse vitamine B, cum ar fi B1, B2, B6 si B12. Fermentatia bacteriana produce, de asemenea, substante gazoase, cum ar fi dioxidul de carbon si metanul, responsabile pentru flatulenta.

Reglarea PH-ului
Enzimele digestive nu sunt secretate in intestinul gros. Digestia chimica a alimentelor este considerata completa in intestinul subtire, deci nu este necesar sa se mentina un pH acid. PH-ul colonului variaza intre 5,5 si 7 si este reglementat de productia de substante alcaline care contracareaza acizii gastrici si acizii produsi de bacteriile din flora intestinala in timpul fermentatiei.

Functia imuna
Intestinul gros gazduieste populatii importante de diferite microorganisme, in special bacterii, care traiesc intr-o relatie simbiotica cu corpul nostru. In plus fata de producerea unor vitamine si nutrienti pentru enterocite, flora bacteriana are si alte efecte importante pentru sanatatea noastra, inclusiv actiunea sa de protectie impotriva infectiilor.

Functia apendicelui
Apendicele vermiform, un apendice mic atasat la cecum, contine o cantitate mica de tesut limfatic si poate avea o anumita functie in sistemul imunitar, dar functia sa reala nu este bine cunoscuta si este adesea considerata un organ vestigial.

In timpul dezvoltarii fetale, apendicele pare sa secrete mai multe peptide si amine importante cu actiune hormonala in timpul dezvoltarii fetale timpurii. In timpul vietii postnatale si mai ales la varsta adulta, apendicele ar putea actiona ca un rezervor pentru bacteriile benefice care pot restabili o flora intestinala sanatoasa daca se pierde dintr-un anumit motiv, de exemplu dupa episoade de diaree.

Care sunt cele mai frecvente boli pe care le dezvolta colonul?

Exista multe tulburari care va pot afecta capacitatea intestinului gros de a functiona corect. Acestea includ cancerul colorectal, polipi; cresteri ale tesutului care pot deveni canceroase, colita ulcerativa, ulcere in colon si rect, dar si diverticulita, care este inflamatia sau infectia sacilor mici sau diverticulei in colon. De asemenea, acest tub poate suferi de sindromul intestinului iritabil, afectiune care provoaca crampe abdominale si este asociata cu modificari ale obiceiului intestinului, adica diaree sau constipatie si, in unele cazuri, alternarea ambelor. Tratamentul bolilor de colon variaza foarte mult in functie de patologie si severitatea acesteia. Poate include schimbari in dieta, medicamente si, in unele cazuri, interventii chirurgicale.

Sarcina principala a colonului este de a transforma deseurile alimentare digerate in fecale care urmeaza sa fie excretate. In timpul acestui proces se absoarbe apa, schimband starea continutului lichid in solid. In plus fata de deseurile organice, in colon se afla flora intestinala formata din miliarde de bacterii care coexista armonios cu organismul si au un efect benefic, cum ar fi sinteza vitaminelor K si B, gazele de hidrogen, dioxidul de carbon, hidrogenul sulfurat si metanul.

O modalitate de a contribui la buna performanta a intestinului gros este de a consuma fibre, deoarece permit retinerea apei, care este folosita pentru a face scaunele mai consistente si moi, si astfel ajuta muschii colonului sa le mobilizeze spre rect. Daca acest lucru nu se intampla, colonul continua sa absoarba apa, facand scaunele grele si provocand constipatie.

Ce este flora intestinala si importanta prezentei ei in intestinul gros

Sistemul digestiv uman este populat de aproximativ o suta de mii de miliarde de bacterii din vreo 400 de specii, care alcatuiesc asa-numita flora bacteriana. Cand bacteriile „bune” si bacteriile „rele” care alcatuiesc flora bacteriana se afla într-un echilibru propice îndeplinirii functiilor de care raspund – sustin imunitatea organismului, favorizeaza digestia si regleaza nivelul colesterolului – ne bucuram de o buna stare de sanatate. Cand, dimpotriva, echilibrul dintre bacteriile „bune” si cele „rele” se strica, sanatatea noastra digestiva si imunitatea organismului, în ansamblu, au de suferit.

Echilibrul florei intestinale poate fi influentat nociv de o serie de factori ce tin de stilul de viata de zi cu zi. Printre acestia se numara alimentatia dezechilibrata, consumul frecvent de alimente care contin aditivi si conservanti si care au fost tratate cu insectofungicide sau cu hormoni, administrarea frecventa de medicamente (antibiotice, dar si antiacide, reglatoare ale tranzitului intestinal, imunosupresive) pe cale orala sau rectala, stresul, precum si unele boli (cancer, constipatie cronica etc.).

Dezechilibrarea florei microbiene „se vede” cel mai prompt la nivel digestiv, prin aparitia diareei, care variaza în intensitate si ca durata în functie de distrugerile produse în randul bacteriilor „bune” care populeaza intestinul. Candidozele sunt o alta manifestare evidenta a faptului ca scutul de bacterii din interiorul tractului digestiv este afectat. Apoi, efectele scaderii imunitatii se extind la alte niveluri: contractam tot felul de infectii virale respiratorii, la nivelul pielii, urinare sau genitale, care se manifesta cu atat mai sever cu cat flora a fost mai afectata.