Infectiile fungice ale pielii: simptome, preventie si tratament
Infectiile fungice sunt cauzate de ciuperci care infecteaza pielea. Cu toate acestea, aceste infectii, care sunt foarte frecvente, nu sunt, in cele mai multe cazuri, grave, cu conditia sa fie tratate rapid si corect. Ciupercile sunt de obicei localizate in zonele umede ale corpului, unde doua suprafete ale pielii intra in contact, de exemplu, intre degetele de la picioare, in zona genitala si sub sani.
Cele mai frecvente infectii fungice ale pielii sunt cauzate de drojdii (cum ar fi Candida sau Malassezia furfur) sau dermatofite, cum ar fi Epidermophyton, Microsporum si Trichophyton. Multe dintre aceste ciuperci traiesc numai in stratul exterior al pielii (stratum corneum) si nu patrund in zone mai adanci. Persoanele obeze sunt mai predispuse de a avea aceste infectii, deoarece au un exces de pliuri ale pielii, mai ales daca pielea din interiorul unui pliu de piele devine iritata.
Diabeticii sunt, de asemenea, mai predispusi la ciuperci. Infectiile fungice prezente intr-o parte a corpului pot provoca eruptii cutanate in partile neinfectate. De exemplu, o infectie fungica in picior poate provoca o eruptie sau mancarime pe degete. Aceste eruptii cutanate (dermatofite, sau eczeme secundare diseminate) sunt reactii alergice la ciuperci si nu apar prin atingerea zonei infectate. Unele dintre cele mai frecvente simptome sunt:
- Alterarea pigmentarii pielii (pete albe, rosii sau maro, cu margini ridicate, solzoase)
- Poate provoca alopecie (pe scalp)
- Prurit cronic pana la straturile mediene ale epidermei
- Inflamatie si iritatie
Cum apar infectiile fungice ale pielii?
In general, ciupercile sunt microorganisme care cresc mai bine in conditii umede si calde. Ca urmare, multe micoze sunt luate din locuri publice, cum ar fi piscine, dusuri sau vestiare, locuri frecventate de multi oameni si in alte cazuri in care apar conditiile necesare dezvoltarii ciupercilor, de umiditate si caldura. In plus, ciupercile se pot comporta ca germeni oportunisti, adica profita de o situatie in care pacientul are un sistem imunitar care nu poate lupta impotriva apararii lor. Acest lucru se intampla, de exemplu, la pacientii varstnici, diabetici sau pacienti tratati cu medicamente pentru cancer (chimioterapie), printre altele. Iata cateva dintre cele mai cunoscute tipuri de infectii fungice ale pielii:
Tinea capitis non-infamatorie
Afecteaza in principal baietii din a doua copilarie si se poate manifesta prin una sau mai multe placi mici, solzoase.
Tinea capitis inflamatorie
Apare adesea la cei care traiesc in zonele rurale, iar debutul se asemana cu cea non-inflamatorie, insa cea inflamatorie se caracterizeaza prin leziuni cu continut purulent si cruste.
Tinea barbae
Acesta afecteaza in principal barbatii din zonele rurale si este situat in zona barbii. Se poate manifesta ca o placa rosiatica cu solzi mici pe suprafata sa sau ca o placa rosie, edematoasa, cu pustule.
Tinea corporis
Aceasta micoza este situata in trunchi, membre si zone ale fetei si poate aparea ca medalioane circulare sau ovale cu o margine solzoasa sau veziculoasa si un centru eritematos-scalos sau ca un inel cu o margine rosie si un centru vindecat.
Tinea cruris
Se localizeaza langa regiunea perianala si se poate extinde la coapsa interioara proximala. Din punct de vedere clinic, Tinea Cruris este prezentata ca placi eritematoase, maro, cu solzi subtiri si o margine de progresie eritemato-veziculara. Este important sa ne amintim ca infectia este transmisa prin prosoape, lenjerie de corp si lenjerie de pat.
Tinea pedis
Este cea mai frecventa infectie fungica a pielii si mai este cunoscuta sub numele de "piciorul atletului". Tinea pedis se manifesta in spatiile dintre degete, dar poate aparea si pe talpa. Este adesea dobandita de cei care practica sporturi cu picioarele goale sau de cei care frecventeaza dusuri/piscine publice fara incaltaminte.
Tinea manum
Aceasta este situata in falduri, in partea din spate a mainii.
Tinea ungium (Onicomicoza)
Parazitarea unghiei de "ciuperci" se poate manifesta ca o ingrosare, exfoliere, schimbare a culorii pielii, de exemplu, unghia dobandeste o nuanta albicioasa.
Tinea pedis sau piciorul atletului
Cea mai comuna forma se manifesta prin mancarime, scalare si, uneori, miros neplacut intre degetele de la picioare. In alte forme, aspectul este de uscaciune si exfoliere pe intreaga talpa a piciorului.
Onicomicoza
Cand afecteaza picioarele, primele degete sunt cele mai frecvent infectate. Forma cea mai comuna se manifesta ca un punct maro sau galbui la capatul unghiei, care creste incet si progreseaza pana la baza unghiei. Adesea, unghia devine groasa, iar in maini, forma cea mai frecventa afecteaza partile laterale ale unghiei si este tipica pentru persoanele care isi uda mainile foarte mult. Este de obicei insotita de inflamatie si supuratie in pielea din jur
Tinea corporis
Se manifesta prin placi (unice sau multiple) in forma de inel care se desprind pe margine si se vindeca prin centru. Tinea corporis este adesea transmisa de la animale infectate (pisici, iepuri etc.).
Tinea capitis
Infectia fungica a scalpului se manifesta de obicei cu placi foarte inflamate si supurative. Acestea pot provoca distrugerea ireversibila a parului si a zonelor de alopecie (chelie) daca nu sunt tratate devreme.
Tratament pentru infectii fungice ale pielii
In functie de forma clinica si de amploarea leziunilor, este indicat tratamentul local sau sistemic. De exemplu, medicul poate recomanda terbinafina, fie sub forma de unguent, fie sub forma de comprimate, dar si unguente ce contin bifonazol (derivat de imidazol). In general, cazurile de infectii fungice raspund bine la terapia topica, disponibila in cele mai multe cazuri sub forma de unguente, creme sau pulberi, care sunt bine tolerate. Este important sa luati (sau sa aplicati) medicamente antifungice pe durata recomandata de dermatolog, intrucat infectiile fungice ale pielii pot reaparea oricand, in special cand nu se utilizeaza tratamentul indicat de medic, dar si cand pacientul nu acorda atentie igienei personale.
Orice persoana poate avea o infectie fungica a pielii, acest lucru fiind facilitat de existenta unor factori locali predispozanti, cum ar fi umiditatea. Acest lucru explica de ce aceste afectiuni sunt adesea situate pe picioare sau in regiunea inghinala. In plus, exista o serie de factori generali care pot genera aparitia acestor micoze, cum ar fi tratamentele cu imunosupresoare sau cele chimioterapeutice. De asemenea, persoanele care au diabet pot avea aceste infectii fungice. Pentru tratamentul micozelor, este necesar un consult dermatologic, iar astfel ciupercile pot fi combatute mai usor.
Cum iti poti proteja unghiile de infectiile fungice?
Daca natura ruperii unghilor nu este nicidecum corelata cu vreo boala sau afectiune, exista cateva trucuri de protejare a unghiilor impotriva deteriorarii lor. De exemplu, ar trebui sa evitam sa folosim unghiile pe post de instrumente de desfacere. Pentru a mentine sanatatea unghiilor, este recomandat ca atunci cand spalam vasele sau folosim produse chimice sa utilizam manusi. Astfel, vom feri unghile de deshidratare. Un motiv pentru care unghiile se rup usor poate fi utilizarea incorecta a pilei de unghii. In mod normal, unghiile se pilesc intr-o singura directie, fara clasica miscare de ”inainte-inapoi”. Ceea ce ne aplicam pe unghii, poate fi daunator sau nu. Insa, cand vine vorba despre gel sau lac, trebuie sa avem mai mare grija. Inainte de aplicarea lor, este bine sa folosim o baza, ce are rol de protectie a unghiei.
Stergerea lacului de pe unghii poate duce la distrugerea si deshidratarea lor. Astfel, la fel ca si mainile, unghiile vor avea nevoie de o crema hidratanta. Cel mai bine este sa fie folosita de fiecare data dupa ce ne spalam pe maini. Astfel, o crema sau un ulei pot hrani unghia si o pot proteja de ruperi si deformari. Insa, sa nu uitam de diferitele accidente ce se pot intampla la nivelul unghiilor. Acestea vor provoca leziuni si pot modifica forma unghiei. Un astfel de exemplu este o lovitura puternica la nivelul lor. Unghia se va innegri si va pica in cele din urma, crescand o alta sanatoasa. Uneori, va ramane aceasi, insa va creste in valuri.
Bibliografie:
Koopmans RA, Li DKB, Grochowki E, et al. Benign versus chronic progressive multiple sclerosis: magnetic resonance imaging features.
Francis GS, Evans AC, Arnold DL. Neuroimaging in multiple sclerosis. Neurol Clin 1995;13:147-69.
Rose JW. Digre KB, Lynch SG, et al. Acute Vith cranial nerve dysfunction in multiple sclerosis. J Clin Neuro Ophthalmol 1992;12:17-20.
Jacobs L, Kinkel W, Polachin I, et al. Correlations of nuclear magnetic resonance imaging, computerized tomography, and clnical profiles in multiple sclerosis. Neurology 1986;
Frank JA, Stone LA, Smith ME, et al. Serial contrast-enhanced magnetic resonance imaging in patients with early relapsing-remitting multiple sclerosis: implications for treatment trials. Ann Neurol 1994;
