Patlagina: Cum recunosti planta, cum se foloseste, beneficii organism

atlagina este o planta recunoscuta in multe culturi, ca un panaceu, pentru compozitia bogata in principii active, care amelioreaza si tusea, datorita actiunii expectorante si emoliente. Mai mult, patlagina are si efect bactericid, impiedicand dezvoltarea microorganismelor. Produsele pe baza de patlagina se gasesc sub forma de ceaiuri, capsule si siropuri, ca singur ingredient sau in combinatie cu alte extracte naturale. Cum te ajuta aceasta planta, mai ales in sezonul rece al virozelor si ce trebuie sa stim despre efectele ei adverse, descopera in acest material.

Cum au fost descoperite frunzele de patlagina? 

Originara in Europa si parti ale Asiei, planta a fost raspandita in mai toata lumea de colonistii europeni. Inca din cele mai vechi timpuri, a fost considerata un panaceu, „mama tuturor plantelor”, cu o multime de beneficii. Dupa ce a „invadat” continentele americane, aceasta a fost adoptata rapid si de populatia bastinasa si introdusa in medicina traditionala pe baza de plante. Frunzele de patlagina au fost folosite de nativii americani inca de la inceputul aparitiei plantei in America.

Nu se stie data exacta cand a inceput sa fie folosita planta de patlagina in Europa, dar exista scrieri inca din Evul Mediu, din secolul XI. Patlagina este o planta foarte comuna, intalnita de cele mai multe ori in gradinile, parcurile neamenajate sau chiar pe terenurile virane din preajma marilor orase, este o buruiana pe care oamenii la sate o lasa sa creasca pe marginea drumurilor, in gradini, in curtile oamenilor datorita proprietatilor tamaduitoare. Cunoscuta in popor sub numele de limba oii, limba baltilor sau iarba taieturii, exista numeroase scrieri din Europa din secolele XII - XIV care vorbesc despre patlagina ca un remediu eficient si un bun antidot impotriva otravurilor.

Din patlagina se folosesc frunzele ajunse la maturitate pentru ca acestea, in forma cruda sau uscata pentru ceai contin: vitamina K, tanin, glicozidul aucubina, polifenoli, alantoina. Patlagina actioneaza ca emolient si expectorant, antihemoragic, cicatrizant, hipocolesterolemiant, antiseptic, hipotensor.

Solutiile derivate din patlagina se mai foloseste la ulcerul gastric, hipertensiune, ulcere varicoase, laringite, stomatite, traheite, hemoroizi, conjunctivite si blefarite etc. Substanta activa este glicozidul aucubina, dar contine si polifenoli, polizaharide, vitamina C, tanin, siliciu, potasiu, zinc. 

Ce contine planta de patlagina? Cum se obtine siropul de patlagina?

Patlagina contine substante ce pot contribui la reducerea inflamatiei, calmarea intepaturilor de insecte, la imbunatatirea digestiei si la vindecarea mai rapida a ranilor superficiale. Florile plantei sunt de culoare verde, iar frunzele sunt ovale si contin compusi antiinflamatori, printre care flavonoide, terpenoide, glicozide, taninuri, vitaminele A, C si K, dar si minerale precum fier, calciu, potasiu. De asemenea, semintele sunt asemanatoare cu cele de psyllium, fibre cu proprietati laxative, ce sustin sanatatea sistemului digestiv. 

Patlagina are influenta pozitiva si asupra sanatatii digestive, fiind apreciata pentru beneficiile sale. Frunzele sunt bogate in vitaminele C, A, K, beta-caroten, calciu, potasiu, iar semintele sunt o sursa excelenta de proteine si fibre, la care se adauga mucilagiile, cu rol de calmare a sistemului digestiv.

Cand sunt consumate sub forma de ceai, frunzele uscate de patlagina contribuie la detoxifierea organismului, avand totodata rol adjuvant in ceea ce priveste tratarea racelilor, gripelor si bronsitelor. Patlagina poate ameliora disconfortul si iritatiile minore, datorita barierei protectoare formate peste membrana mucoasa afectata.

Ce boli se trateaza cu extract de patlagina? Beneficii ceai de patlagina

Ceaiul de patlagina are multiple beneficii pentru sanatate si organism dupa cum s-a putut observa anterior. Patlagina este un anti-bacterian puternic, anti-inflamator si cicatrizant, astfel frunzele zdrobite pot fi un remediu pentru muscaturi de insecte, in cazul unor arsuri minore. Datorita proprietatilor anti-bacteriene, anti-inflamatorii este folosit pentru tratarea bolilor inflamatorii ale cailor respiratorii, pentru ameliorarea tusei, si ca expectorant. Dizolva mucusul aderent, promoveaza formarea de sputa (secretia traheobronsica). Acopera mucoasa membranei si amelioreaza inflamatia, elimina reflexul de tuse.

Pentru uz extern, in medicina populara, este folosit pentru leziunile superficiale, rani purulente, taieturi, ulcer care se vindeca greu si pentru ameliorarea sangerarii. Frunzele proaspete de patlagina se pun pe rani care se vindeca lent: este antiseptic, astringent, inchide rana, faciliteaza coagularea sangelui.

De asemenea, ceaiul de patlagina ofera mai multe beneficii in sustinerea digestiei si purificarea organismului si contribuie la mentinerea functiei normale a ficatului. In plus, are efect emolient si placut asupra gatului, faringelui si corzilor vocale.

Ce se intampla daca folosesti zilnic frunze de patlagina?

Printre beneficiile plantei se numara si capacitatea acesteia de a calma pielea, gratie unui compus cunoscut sub numele de alantoina. Astfel, patlagina poate fi utilizata pentru a oferi o ameliorare naturala a pielii in caz de arsuri solare, pentru a trata acneea si rozaceea si pentru a mentine pielea sanatoasa, stralucitoare si fara imperfectiuni. O trasatura rara, care diferentiaza frunza de patlagina de majoritatea celorlalte plante vindecatoare cu efect asupra pielii, este capacitatea sa intensa de extragere a veninului sau a altor substante toxice rezultate in urma muscaturilor de sarpe, de insecte, intepaturilor de albine sau de viespe si intepaturilor de urzica.

De asemenea, patlagina are efecte benefice in privinta sanatatii digestive, gratie continutului ridicat de mucilagiu al frunzelor, impreuna cu proprietatile lor antiinflamatorii. Ierburile bogate in mucilagii absorb toxinele din intestin si dau volum scaunelor, contribuind astfel la reducerea timpului necesar tranzitului intestinal. Plantago major are si proprietati astringente, care ofera suport in tratarea diareei, gastritei si colitei. In plus, poate ajuta la restabilirea echilibrului gastric si poate trata inflamatiile din stomac si intestin. Taninele din compozitie ofera o serie de beneficii: ajuta la inchiderea plagii in caz de ulcer si la crearea unui strat protector.

Cum sa consumi corect patlagina. Contraindicatii

Patlagina nu are contraindicatii majore, nefiind constatate efecte adverse semnificative. Se recomanda atentie in cazul diabeticilor atunci cand consuma sirop din aceasta planta, deoarece acesta poate avea o cantitate mare de zahar sau fructoza. De asemenea, femeile insarcinate sau care alapteaza ar trebui sa evite consumul de patlagina, deoarece nu exista suficiente informatii despre cat de sigura este aceasta planta in cazul lor. In loc de final, cateva insight-uri utile si interesante despre corpul uman. 

Asa cum amprentele digitale sunt unice, amprenta limbii fiecarei persoane este diferita fata de celelalte.
Un adult are mai putine oase in organism decat un copil. Ne incepem viata cu 350 de oase dar, pentru ca anumite oase se unesc in timpul cresterii, la maturitate mai avem doar 206.
Nasul uman poate percepe pana la 50.000 de mirosuri diferite.
Acizii digestivi prezenti in stomacul uman sunt atat de puternici incat pot dizolva zincul si coroda otelul. Din fericire pentru noi, celulele din mucoasa gastrica a stomacului se innoiesc la maxim 3-4 zile, nelasand timp acizilor sa le dizolve.
Un plaman uman contine peste 300.000 de milioane de vase capilare. Daca aceasta ar fi puse cap la cap, s-ar intinde pe o distanta de 2400 de kilometri.
Oasele umane sunt le fel de rezistente precum granitul. Un os de marimea unei cutii de chibrituri poate suporta presiunea unui bloc de noua tone – de patru ori mai mult decat poate suporta betonul.
Cel mai mare organ al corpului uman este pielea. Ea poate acoperi, in cazul unui adult, o suprafata de 1,9 metri paatrati. De asemenea, in timpul vietii unui om, acesta pierde pana la 18 kilograme de piele moarta.
Cand doarme, un om creste in medie cu 8 milimetri, pentru ca dimineata sa revina la inaltimea initiala. Motivul este simplu… forta gravitationala care actioneaza asupra cartilagiilor.
Muschii ochiului uman se misca de circa 100.000 de ori pe zi. Pentru a ne imagina ce inseamna acest lucru, ganditi-va ca echivalentul unui asemenea efort pentru muschii picioarelor inseamna un traseu de 80 de kilometri in fiecare zi.
In 30 de minute, corpul uman degaja suficienta caldura incat sa poate fierbe 3,5 litri de apa.
O picatura de sange are nevoie de numai 30 de secunde pentru a face un circuit complet al corpului uman.

Bibliografie:

"Genus: Plantago L." Germplasm Resources Information Network. United States Department of Agriculture. 2006-04-20. Archived from the original on 2009;
Stace, C. A. (2019). New Flora of the British Isles (Fourth ed.). Middlewood Green, Suffolk, U.K.: C & M Floristics;
Albach, D. C., Meudt, H. M. & Oxelman, B. 2005. Piecing together the "new" Plantaginaceae. American Journal of Botany, 2009;
"Plantago" in The Names of Plants, by David Gledhill, year 2008. Compare the definitions of "planta", "plantago" and "plantarium" in Lewis and Short's Latin-English Dictionary;
C. Michael Hogan (2008). Morro Creek, ed. by A. Burnham, 2011;