Plante medicinale: Cum sa folosesti corect rostopasca, contraindicatii
Rostopasca este o planta perena, cu tulpini fragile si frunze mari, impartite in segmente ovale, lobate sau dintate. Mai multe studii clinice au indicat posibila utilitate a unora dintre substantele continute in planta sau a extractelor complete ale acesteia intr-o mare varietate de procese, de la amigdalita copilariei la sindromul imunodeficientei dobandite si chiar ca antibiotic.
In ciuda varietatii mari a patologiei studiate, fie din cauza deficientelor metodologice ale studiilor, datorita numarului mic de cazuri analizate, deoarece acestea au fost studii preliminare sau observatii la animale sau in vitro, nu exista suficiente studii care sa demonstreze eficacitatea terapeutica a plantei sau a oricareia dintre componentele sale. In schimb, exista dovezi clinice ca planta poate produce hepatita acuta de intensitate mai mare sau mai mica si, in unele circumstante, anemii hemolitice potential severe. Inainte de a descrie proprietatile sale, trebuie remarcat faptul ca rostopasca este o planta foarte toxica, deci ar trebui sa fie utilizata cu extrema precautie. Alcaloizii au fost gasiti in compozitia plantei, acestia fiind combinati cu diversi acizi organici.
Istoria plantei si detalii despre originea ei
Rostopasca (Chelidonium majus) este o planta ierboasa, care creste prin locuri umbroase, prin paduri, tufarisuri, gradini, pe langa ruine, garduri, ziduri, de la campie pana in zonele montane, la altitudinea maxima de 800-1.000 m. Daca nu e cultivata in medii controlate, ea poate capata aspect ierbos si poate ajunge si la inaltimi de aproape un metru.
In Romania, in mediul rural, planta mai este cunoscuta si sub denumirea de negelarita datorita sucului consistent galben-portocaliu spre rosu, in functie de maturitatea plantei care apare instant in zona in care este rupta, in special in zona tulpinii mai groase. Secretia ei are similitudini ca si textura cu vopseaua pe baza de ulei, dar secretia este de fapt un suc, ca si la aloe vera care circula prin planta. Aceasta substanta vascoasa, in contact cu aerul, se schimba din galben-portocaliu intr-un brun ruginiu inchis. Care sunt toate beneficiile frunzelor si florilor de rostopasca pentru organism descopera in acest material.
Proprietati si potentiale beneficii oferite de rostopasca
Semintele plantei sunt foarte bogate in ulei, care poate adauga pana la 60% din greutatea sa. Medicina populara a atribuit atat de multe proprietati acestei plante incat ar fi imposibil sa le enumeram pe toate. Cu toate acestea, toxicitatea sa este cunoscuta de mult timp, deci este recomandat sa o utilizati numai extern.
Cea mai raspandita practica este de a folosi rostopasca pentru cauterizarea negilor datorita proprietatilor sale caustice si iritante. Proprietatile sale sunt recunoscute si ca administrare interna, rostopasca putand avea efecte sedative, analgezice, antispasmodice si antitusive. Pe de alta parte, fiind o planta dificil de gestionat intern, se recomanda limitarea utilizarii sale si utilizarea sevei plantei pentru a arde negii. Este cunoscut faptul ca, uneori, puterea sa caustica depaseste acidul salicilic. Aceasta planta este compusa din urmatoarele ingrediente active:
- Alcaloizi, cum ar fi kelidonina, berberina si sparteina
- Carotenoide
- Flavonoide
- Saponina
Rostopasca este cunoscuta pentru proprietatile sale de vindecare a negilor, datorita sevei sale de culoare galben-portocaliu pe care o produce. Dar ingredientele sale active dau plantei mai multe proprietati:
- Antispasmodice
- Analgezice
- Sedative
- Antibacteriene
- Antivirale
- Detoxifiante
- Expectorante
- Antitusive
Intreaga planta este bogata in alcaloizi, cum ar fi chelidonina, substanta responsabila pentru actiunea sa antispasmodica intensa, care ii permite sa amelioreze tusea persistenta si racelile. De asemenea, a fost indicata pentru a promova transpiratia si pentru a combate migrena, durerile menstruale si calculii biliari. Cu toate acestea, rostopasca se incadreaza in categoria plantelor cu potential toxic. Rostopasca s-a dovedit a fi foarte utila pentru vindecarea eczemelor, furuncilor, ulcerelor, leziunilor si a altor anomalii ale pielii, cum ar fi fungi, papiloame si tumori. Insa asa cum am mentionat anterior, cea mai mare utilitate a acestei plante este de a elimina cu succes negii, deoarece seva sa are o actiune clara antifungica, keratolitica si antivirala.
S-a dovedit a fi eficienta in tratarea atat a negilor plati care apar pe degete, a celor plantari - in palmele picioarelor, cat si a negilor pediculari. Actiunea alcaloizilor sai, cum ar fi chelidonina si altele, confera proprietati sedative si antispasmodice. Efectul antimicotic al plantei, impreuna cu actiunea proteolitica a sevei acestei plante justifica utilizarea sa in aplicarea topica pe negi, calusuri etc.
Beneficii ale florilor de rostopasca
Aceasta planta a fost folosita din cele mai vechi timpuri in Europa si Africa de Nord, iar utilizarea sa in medicina populara a luat relevanta in Evul mediu datorita multiplelor sale beneficii. Iata cateva dintre ele:
Reduce si combate durerile spasmodice: Pentru proprietatile sale antispasmodice, datorita prezentei unei componente active, cum ar fi chelidonina, rostopasca este capabila sa reduca durerile spasmodice care afecteaza tractul respirator, cum ar fi tusea, raceala persistenta si bronsita. De asemenea, reduce crampele stomacale, inflamatia vezicii biliare si durerile de cap severe.
Vindeca afectiunile pielii: Produsul galben extras din planta poate ajuta la vindecarea anumitor afectiuni ale pielii, cum ar fi ulceratiile si ranile si, de asemenea, trateaza excrescentele epidermice, cum ar fi papiloamele si condiloamele.
Rostopasca poate fi luata in moduri diferite, dar deoarece are niveluri ridicate de toxicitate, aportul sau nu este recomandat decat daca este controlat de un specialist si in dozele adecvate. Iata cum sa luati rostopasca:
Ca o infuzie sau suc: Rostopasca este plasata in apa clocotita si lasata sa stea timp de 10 minute si, in cele din urma, filtrata. Planta poate fi fiarta atat proaspata, cat si uscata.
Tinctura de rostopasca
Administrare topica: Pentru negi, seva plantei este plasata direct pe leziunea pielii. Daca o utilizati in acest fel, ar trebui sa va protejati de soare si sa evitati plasarea substantei pe alte zone ale pielii fara rani sau negi.
Aplicare topica (unguente): Cremele produse din rostopasca pot fi folosite pentru a inmuia si ameliora calusurile prezente in maini si picioare.
Efecte secundare si contraindicatii
Aportul sau poate provoca toxicitate si daca imaginea devine acuta, poate provoca insuficienta renala, deteriorare neurologica, slabiciune musculara, scaderea ritmului cardiac, hipoglicemie, inflamatie a vaselor de sange, afectiune abdominala acuta si anemie hemolitica. Din aceste motive, nu se recomanda administrarea orala.
In cazul utilizarii topice, au fost descrise cazurile de fototoxicitate, deci se recomanda ca, odata aplicate produsele in acest fel, sa va protejati de expunerea la lumina soarelui. Pe de alta parte, interactiunea dintre rostopasca si anumite medicamente (de exemplu, cele utilizate pentru tratamente hormonale, cum ar fi estrogenul si hormonii tiroidieni) poate fi contraproductiva si poate provoca hepatotoxicitate. Prin urmare, inainte de a lua orice tip de supliment pe baza de rostopasca, este foarte important sa consultati un specialist.
O observatie despre un caz de hepatita severa datorata utilizarii plantei ne reaminteste ca produsele vegetale pot implica mai multe riscuri decat crede populatia. Utilizarea pe scara larga a plantelor a intarit ideea ca acestea promoveaza sanatatea. Odata cu dezvoltarea chimiei organice in secolul al XIX-lea a fost posibila pentru prima data purificarea si identificarea substantelor constitutive ale plantelor farmacologic active si sintetizarea ulterioara a altor compusi similari cu o actiune mai puternica.
Activitatea, siguranta si compozitia acestor substante pot fi controlate in acelasi mod ca si substantele pur sintetice. Cu toate acestea, exista oameni care considera faptul ca plantele traditionale sunt mai bune si mai sigure decat produsele farmaceutice moderne, insa nicio planta nu poate inlocui tratamentul prescris de catre un specialist, precum nici sa trateze afectiuni. Din contra, in cazul de fata, rostopasca are un efect toxic, daca este administrata intr-un dozaj necorespunzator si, prin urmare, se recomanda maxima prudenta in ceea ce priveste utilizarea aceste plante.
Bibliografie:
Domițian Ioan PAȘCA, Alcaloid din Chelidonium majus, utilizat în tratamentul cancerului, ȘTIINȚE EXACTE ȘI ȘTIINȚE ALE NATURII, Vol. 5, Editura Universității din Oradea, 2013;
Dullmann, J., Van Damme, E. J., Peumans, W. J., Ziesenitz, M., and Schumacher, U. Lectin histochemistry of the rat lymph node: visualisation of stroma, blood vessels, sinuses, and macrophages. A contribution to the concept of an immune accessory role of sinus-lining endothelia. Acta Histochem. 2002;
Fik, E., Dalgalarrondo, M., Haertle, T., and Gozdzicka-Jozefiak, A. Comparative biochemical analysis of lectin and nuclease from Chelidonium majus L. Acta Biochim.Pol. 2000;
Fik, E., Wolun-Cholewa, M., Kistowska, M., Warchol, J. B., and Gozdzicka-Jozefiak, A. Effect of lectin from Chelidonium majus L. on normal and cancer cells in culture. Folia Histochem.Cytobiol;
Gansauge, F., Ramadani, M., Pressmar, J., Gansauge, S., Muehling, B., Stecker, K., Cammerer, G., Leder, G., and Beger, H. G. NSC-631570 (Ukrain) in the palliative treatment of pancreatic cancer. Results of a phase II trial. Langenbecks Arch.Surg. 2002;