Refluxul gastroesofagian: ce il provoaca si cum se trateaza

Stresul dar si diferite alimente care au un continut ridicat de zahar sau condimente pot duce la diferite forme de gastrite cronice sau pot accelera fenomenul de reflux gastroesofagian. In plus, refluxul gastric daca apare cu o anumita recurenta poate irita mucoasa cavitatii bucale si poate genera boli precum: ulcer, gastrita sau ulcerul gastroduodenal. Sa nu uitam ca sucul gastric este un acid extrem de coroziv.

Chiar daca contine in proportie de 99% apa, iar restul e compus din diferite substante, din cauza prezentei acidului clorhidric care se gaseste intr-o cantitate foarte mica, sucul gastric este destul de puternic pentru a dizolva metale precum fier, cupru sau aluminiu. In plus, putini stiu ca organismul ne poate digera pe noi!

Enzimele digestive din corpul nostru sunt secretate sub o forma inactiva. Daca s-ar secreta sub forma activa, ar digera chiar organul ce le-a produs, nefacand nici un fel de discriminare intre alimente si organism. Dar sa vedem ce este refluxul gastric cum si de ce apare.

Ce este refluxul gastric?

Care sunt simptomele?

Cum se stabileste un diagnostic?

Cum se trateaza?

Cum previn aparitia?

Ce este refluxul gastric?

Aceasta afectiune presupune iritarea esofagului de catre acidul gastric, care refuleaza de la nivelul stomacului şi uneori, al bilei. Ca urmare, cauzeaza senzaţii de arsura si durere la nivelul esofagului, dificultate la inghitirea alimentelor şi senzaţii de greata sau chiar varsaturi. 

Boala de reflux gastroesofagian apare cand cantitatea de continut gastric care reflueaza in esofag este peste limitele normale, determinand aparitia simptomelor, asociate sau nu cu leziuni esofagiene (ex. esofagita). Aceasta este consecinta depasirii mecanismelor normale antireflux. Leziunile esofagiene apar ca urmare a dezechilibrului intre factorii de aparare ai mucoasei esofagiene (barierele antireflux, clearance-ul luminal esofagian, rezistenta tisulara) si factorii de agresiune continuti in fluidul de reflux (acid clorhidric si pepsina, saruri biliare, enzime pancreatice).

Boala de reflux gastroesofagian poate sa apara la orice varsta, fiind mai frecventa la adultii peste 40 ani. Ambele sexe sunt in mod egal afectate, barbatii avand insa o incidenta mai mare a complicatiilor. Boala de reflux gastroesofagian este intalnita la 25 - 75 % din femeile insarcinate, simptomele debutand de regula in cursul sarcinii si disparand curand dupa nastere.

In cazul de leziuni esofagiene induse de refluxul gastroesofagian, pot aparea complicatii la 4% in populatia generala, crescand odata cu varsta. Tendinta actuala este de sporire a acesteia din cauza stresului, abuzului de alcool, fumatul si a alimentatiei nasanatoase.

Desi in principiu este o afectiune non-fatala, Boala de reflux gastroesofagian este asociata cu morbiditate si complicatii considerabile, cum ar fi ulceratiile esofagiene, stricturile peptice si esofagul Barrett, constituind astfel o problema de sanatate publica importanta. In afara costului economic ridicat, aceasta suferinta deterioreaza calitatea vietii pacientilor la un nivel similar cu afectiuni cum ar fi artroza, infarctul miocardic, insuficienta cardiaca sau hipertensiunea.

Care sunt simptomele?

Principalele simptome (clasice) ale bolii de reflux gastroesofagian sunt :

• pirozisul : senzatie de arsura retrosternala inferioara, ce poate iradia ascendent catre baza gatului; apare in special dupa mese voluminoase sau dupa consum de grasimi, condimente, citrice, alcool, cafea, ciocolata, menta etc ;

• regurgitatia : refluarea continutului gastric in cavitatea bucala, fara efort de voma;

• disfagie : dificultate la inghitirea bolusului alimentar;

• odinofagie : durere la inghitirea bolusului alimentar (deglutitie dureroasa);

• manifestari extraesofagiene : durere toracica noncardiaca, simptome pulmonare (tuse, astm, pneumonie de aspiratie), laringiene (raguseala, disfonie), faringiene (faringita), halitoza, sughit cronic, senzatie de globus ("nod in gat"), eroziuni dentare;

In majoritatea cazurilor prezenta simptomelor clasice (pirozisul si regurgitatia) este suficienta pentru a stabili diagnosticul de boala de reflux gastroesofagian si inceperea tratamentului medicamentos. In general, testele diagnostice sunt rezervate cazurilor care nu raspund la tratament medical sau pacientilor cu semne de alarma (disfagie, odinofagie, scadere ponderala, anemie, hemoragie digestiva) sau manifestari extraesofagiene.

Exista si cazuri cand boala de reflux gastric poate fi declansata si de factori intrinseci si sa nu fie corelata neaparat cu alimentatia sau alte excese.

• Hernia hiatala produce o scadere a tonusului sfincterului esofagian inferior iar asta favorizeaza refluxul;

• Creşterea presiunii intraabdominale duce la largirea hiatusului diafragmatic, explicand aparitia refluxul gastro-esofagian la gravide, obezi, pacienţi cu tumori abdominale gigante sau ascita;

• Largirea unghiului His. Acest unghi dintre esofag şi stomac este de obicei foarte ascutit, avand rolul unei supape la intrarea in stomac. La obezi el se largeste si işi pierde rolul fiziologic;

• Relaxarea pensei diafragmatice. Aceasta pensa este formata de diafragmul crural, fiind canalul muscular prin care esofagul trece din torace in abdomen. Relaxarea se produce cand creste presiunea intraabdominala sau volumul cavitatii toracice (emfizem);

• Sclerodermia. Tulburările motorii esofagiene sunt cauzate de proceselor de fibroză şi atrofie a musculaturii netede, aşa-zisul „esofag de sticlă”;

Cum se stabileste un diagnostic?

Atunci cand vorbim de boala de reflux, investigatiile diagnostice utile sunt :

• endoscopia digestiva superioara cu prelevare de biopsii: metoda ideala pentru evidentierea leziunilor mucoasei esofagiene induse de reflux, aprecierea extensiei acestora si excluderea altor cauze; 

In prezenta unor simptome esofagiene suparatoare, persistente (dar mai ales cand avem durere sau deglutie dificila) se va efectua endoscopia digestiva superioara. Ea va releva eventualele leziuni esofagiene (esofagita, stenoza) sau le va exclude. Va pune in evidenta totodata o leziune gastro-duodenala asociata sau chiar cauzatoare de simptome.

Prezenta unei hernii hiatale poate fi evidentiata. Tot prin endoscopie o leziune descoperita poate fi biopsiata (punerea in evidenta a unui epiteliu Barrett). Consecinta cea mai tipica a refluxului gastroesofagian este esofagita de reflux care reprezinta o lezare a mucoasei esofagiene, sub efectul refluxului acid sau alcalin.

• pH-metria esofagiana : monitorizarea ambulatorie a pH-ului esofagian timp de 24 ore;

Vorbim de o metoda cu o durata de 24 de ore (de obicei ambulatorie), care este foarte utila pentru a descoperi durata refluxului, timpul petrecut de esofagul inferior la un pH sub 4 (acid). Foloseste totodata la corelarea dintre simptomele clinice si pH -ul acid, sau coreleaza simptomele atipice (dureri presternale, crize astmatice) cu refluxul.

• examen radiologic baritat, manometrie esofagiana etc.;

Examen radiologic baritat poate evidentia tulburarile motorii esofagiene (acalazia, spasmul difuz esofagian), o eventuala stenoza esofagiana, o hernie hiatala. Evidentierea leziunilor de esofagita nu este posibila, deci examinarea are valoare foarte limitata cu aceasta metoda.

Cum se trateaza?

Chiar daca boala de reflux gastric nu este o problema in sine, ea poate periclita echilibrul sistemului digestiv si netratata poate declansa o seriev de boli. Prin urmare, o data ce a fost depistata este important sa se inceapa tratamentul.

Exista mai multe tipuri de tratamente fiecare prescris de catre un medic specialist in functie de tipicitatea pacientului.

1. Tratament Antisecretor

Acest tratament scade secretia acida. In caz de esofagita de reflux, durata tratamentului este de 4-8 saptamani (dupa severitatea esofagitei). Terapia antisecretorie se poate folosi la nevoie, in caz de reflux acid intermitent.

2. Tratament cu Antiacide

Aici vorbim de medicatia cu produse care au efect neutralizant direct, produse care contin saruri de magneziu si aluminiu. Bolnavii le consuma in caz de simptome, pe care le fac sa dispara imediat. Ele au doar un efect simptomatic, de moment, nevindecand leziunile de esofagita.

3. Tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical sau endoscopic antireflux este indicat in cazul esecului tratamentului medicamentos in controlul simptomelor sau in vindecarea esofagitei si la pacientii ce necesita tratament antireflux pe termen lung pentru prevenirea recaderilor clinice.

Cum previn aparitia?

Boala de reflux, chiar daca este cauzata de probleme intrinseci nu doar de factori exogeni pentru a preveni complicatiile este bine sa tinem cont de urmatoarele aspecte.

• Reduceti consumul de grasimi: Alimentatia bogata in grasimi si alimente prajite tind sa creasca riscul de a se produce boala de reflux;

• Evitati mesele copioase: deoarece acestea cresc riscul de hiperaciditate. Mai mult decat atat este bine sa consumam in timpul zilei cantitati reduse de alimente precum nuci, caju, fructe confiate, legume. In ceea ce priveste cina, se recomanda consumul unei mici cantitati deoarece se pare ca simptomele se intensifica seara. Reduceti consumul total de calorii daca se doreste si scaderea in greutate – tinand cont de faptul ca obezitatea poate favoriza producerea refluxului. 

• Evitati consumul de alimente cu 3 ore inainte de culcare.

• Evitati consumul de ciocolata.

• Evitati consumul de cafea. Cafeaua cu sau fara cofeina poate determina aparitia refluxului gastroesofagian.

• Evitati consumul de iritanti cunoscuti – Alcool, menta, bauturi carbogazoase, sucuri de citrice si produse pe baza de rosii deoarece toate pot agrava boala. Aceste produse pot fi consumate in functie de toleranta indivizilor.

• Se recomanda miscarea. Este chiar indicat sa facem o plimbare dupa o masa copioasa deoarece poate sa produca reducerea cantitatii de suc gastric si sa grabeasca procesul digestiei.

• Renuntati la consumul de tutun. Tutunul determina o crestere a riscului de reflux.

• Evitati purtarea hainelor stramte in regiunea abdominala.

• Reduceti stresul. Multe patologii digestive, implicit si  bolaa de reflux au fost asociate cu cresterea nivelelor de stres. Astfel, un control al nivelului de stres ar putea duce la reducerea simptomelor precum si la imbunatatirea starii de sanatate.

• Mentineti sub control diabetul si astmul. Ambele patologii cresc riscul de a dezvolta reflux precum si de a intensifica simptomatologia.

SURSE DOCUMENTARE:

https://www.webmd.com/digestive-disorders/exocrine-pancreatic-insufficiency-17/slideshow-epi-ease-stomach-pain

https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/stomach-liver-and-gastrointestinal-tract/stomach-ache-and-abdominal-pain

REFERINTE:

Patterson JW, Dominique E (14 November 2018). "Acute Abdomenal". StatPearls. 

Viniol A, Keunecke C, Biroga T, Stadje R, Dornieden K, Bösner S, et al. (October 2014). "Studies of the symptom abdominal pain--a systematic review and meta-analysis". 

Spangler R, Van Pham T, Khoujah D, Martinez JP (2014). "Abdominal emergencies in the geriatric patient". International Journal of Emergency Medicine.

Masters P (2015). IM Essentials. American College of Physicians. 

LeBlond RF (2004). Diagnostics. US: McGraw-Hill Companies, Inc. Moore KL (2016).