Digestie sanatoasa: Cum alegi alimentele pentru un sistem gastrointestinal echilibrat
Digestia corecta a alimentelor depinde de sanatatea sistemului gastrointestinal. Degeaba ai o dieta sanatoasa daca sistemul gastrointestinal si digestia nu functioneaza corect deloc. O digestie sanatoasa inseamna ca toate alimentele pe care le mancam zilnic sa fie procesate rapid si corect si toate substantele importante din ele sa fie extrase si sa ajunga in sange, sa ne ajute sa avem o viata normala si sa ne asigure si energia de care avem nevoie pe toata durata zilei.
Procesul digestiei si timpii de digestie pentru diverse alimente si ingrediente
Digestia incepe inca din gura, cand limba recunoaste tipurile de alimente si deja transmite stomacului semnale legate de digerarea lor. Intervin enzimele din saliva care descompun tot ce mancam in gura, stomacul produce acizi pentru digerare, dupa care primeste, rand pe rand alimentele pe care le consumam la masa. Din stomac alimentele procesate deja ajung in intestine, unde sunt extrase toate substantele necesare organismului, reziduurile ajung in colon, de unde vor fi eliminate in afara organismului cand mergem la toaleta.
Timpul in care se realizeaza digestia depinde mult de metabolismul individului, de ce mancam, de sanatatea fizica, de varsta, de sex. De exemplu, apa este digerata imediat, ea ajunge in intestine instant, digestia unui suc de fructe va dura 15-20 minute, fructele si legumele se vor digera in 25-60 minute, legumele crude din salate se digera in 30 de minute, cruciferele in 40 minute, radacinoasele in 50 de minute, fara cartofi, care se digera in 60 minute ca orice legume ce contin amidon.
Nucile si semintele au nevoie de doua sau trei ore, oul se digera in 45 minute, lactatele in 90 de minute, daca au putine grasimi, branzeturile in doua ore, daca sunt moi, cinci ore, daca sunt tari. Pestele este gata digerat in 30 minute, daca este gras digestia dureaza 50 de minute, carnea de pui si de curcan are nevoie de doua ore pentru a fi digerata, carnea de vita, miel patru ore, carnea de porc pana la cinci ore. Stim cum are loc digestia, cat dureaza sa se digere diverse alimente, ingrediente de la fiecare masa. Nu ne mai ramane decat sa trecem in revista cateva sfaturi pentru o digestie sanatoasa si un sistem gastrointestinal echilibrat.
Evitati sa incepeti cu o supa usoara, dupa care sa mancati o friptura grasa cu mult sos si prea putine legume. Enzimele se vor activa mai greu, digestia va fi mai dificila. Da, incepeti cu o supa, o ciorba usoara, dar continuati cu ceva la fel de usor, o carne slaba la cuptor, la abur, un peste la cuptor, la abur, dar nu prajeli. Este foarte important sa mestecam foarte bine mancarea, de cel putin 24 de ori per fiecare bol alimentar, mancarea solida va deveni lichida si ingerarea va fi mai simpla.
Se vor evita si combinatiile nepotrivite de alimente si ingrediente. De exemplu, nu consumam piure de cartofi cu o carne, cu lactate, nu vom avea un stomac prea fericit. Amidonul are nevoie de baza alcalina ca sa fie digerat, proteinele de baza acida. Daca avem proteine cu carbohidrati apare fermentatia in intestine, digestia este mai greoaie si ne trezim si cu indigestie. Este nevoie de apa consumata cu jumatate de ora inainte de masa pentru ajutarea digestiei. Nu se bea apa inainte sau dupa masa, se va consuma dupa o ora dupa masa ca sa ai o absorbtie a nutrientilor foarte buna.
Ce nu ai voie sa consumi si ce poti consuma ca sa ai sistemul digestiv cat mai sanatos?
Putem consuma iaurt cu multe probiotice foarte bune pentru digestie, alimente bogate in fibre, nu ne mai constipam, se reduce riscul de diabet, de boli de inima. Include in dieta zilnica si fulgi de ovaz, linte, avocado, zmeura, dovlecei sau varza. Si grasimile nesaturate vor fi excelente pentru digestia usoara si pentru sistemul digestiv, ele ajuta corpul sa absoarba vitaminele. Uleiurile vegetale, ulei masline si alte tipuri de uleiuri, vor contine grasimile nesaturate, deci le putem include in alimentatia noastra. Preferati cerealele integrale pentru fibre ca sa ajutati digestia, nivelul zaharului din sange este controlat pentru ca fibrele de descompun lent.
Nu va feriti nici de papaya, el contine o enzima digestiva foarte buna, papaina, descompune usor fibrele proteice. Mancati cat mai multe legume cu tot cu coaja, au fibre, nutrienti mai multi. Se vor evita indulcitorii artificiali, sucurile cu acid, bauturile alcoolice, carbohidratii rafinati, ciocolata alba si laptele prea gras, branza grasa si smantana cu multa grasime, alimente picante, pizza, mancarea fast-food. Se vor consuma la fiecare masa, gustare legume si fructe crude, cat mai mult peste mai gras, sare cat mai putina si daca se poate luata din surse naturale. Nu se sare peste nicio masa, mai ales peste micul dejun-la micul dejun vom avea fibre, putine grasimi, fara zahar ca sa nu avem probleme nici cu dieta. Fructele nu se consuma imediat dupa masa-le mancati cu o ora inainte de masa sau la doua ore dupa masa.
Va fi nevoie de fibre solubile si insolubile, se asigura senzatia de satietate pe o perioada mai lunga de timp, este prevenita si absorbtia grasimilor, nu mai apare constipatia pentru ca va creste volumul materiilor fecale si peristaltismul este incurajat. Se vor consuma alimente si ingrediente care contin cantitati mari de prebiotice si probiotice. Probioticele imbunatatesc absorbtia nutrientilor si contribuie la descompunerea lactozei, sistemul imunitar este intarit si el. Prebioticele sunt hrana pentru probiotice, asigura existenta bacteriilor sanatoase in intestine.
E extrem de important sa respecti un orar strict al meselor, sa ai si gusturari sanatoase intre ele, ca sa ajuti astfel sistemul digestiv sa functioneze in mod corect mereu. La fel de important este sa faci sport mereu, exercitii fizice, ca sa ai digestie mai usoara si sa ajuti si intestinele sa isi faca treaba cat mai bine. Seara se va consuma doar mancare usoara, ceva ce nu se digera greu, asta daca vrei sa poti dormi noaptea. Si renunta la obiceiurile nesanatoase, la vicii, fumat, bautura, cafea in exces daca nu vrei sa ai probleme cu sistemul digestiv. Ai grija, de asemenea, si la stres, si el poate avea un impact enorm asupra digestiei.
Cum ajuta consumul de couscous reglarea tranzitului intestinal si echilibrarea sistemului digestiv
Cuscusul isi are originea in secolul al XIII-lea si provine din Africa de Nord, desi astazi este foarte posibil sa il gasim ca un ingredient comun in gastronomia multor tari. Cuscusul are multe calitati pozitive pentru sanatatea noastra, iar beneficiile sale sunt numeroase. Acest aliment contine, de asemenea, vitamine B si vitamina E si este considerat un antioxidant natural. Cuscusul contine carbohidrati, care sunt combustibilul ce ofera energie organismului. In plus, fibrele sale si continutul scazut de grasimi ne ajuta sa combatem constipatia.
Una dintre cele mai importante componente ale sale este seleniul, un mineral greu de gasit in alimente si, in acelasi timp, esential pentru corpul uman. Intr-o singura portie de cuscus vom gasi zilnic 60% din consumul sugerat de seleniu. Cuscusul ne ajuta, de asemenea, sa dezvoltam masa musculara datorita contributiei sale mari de proteine, care ne ajuta, de asemenea, sa vindecam ranile interne si externe. Pe de alta parte, acest aliment este, de asemenea, un mare aliat atunci cand dorim sa pierdem in greutate, deoarece are un continut scazut de calorii, sodiu, colesterol si grasimi saturate.
Bibliografie:
Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;
Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2017 Nov;
Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2008 May;
avakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2012;
