Sistemul osos: ce trebuie sa stii despre peroneu

Fibula sau peroneul, este un os lung si subtire, care se afla pe partea laterala a gambei si este situat lateral si posterior fata de tibie, cu care se articuleaza la cele doua extremitati. Ca orice os lung, acesta prezinta un corp si doua extremitati proximala si distala. Corpul are 3 fete (laterala, mediala si posterioara), 3 margini (anterioara, mediala si posterioara). Fibula formeaza impreuna cu tibia scheletul gambei. Se articulează proximal cu condilul lateral al tibiei, iar distal cu tibia și talusul. In peroneu este un os tubular al piciorului inferior, care alaturi de tibie de care se ataseaza la exterior, formeaza piciorul inferior. Peroneul sau fibula este mai subtire decat tibia. Termenul fibula provine din latina si inseamna „agrafa” sau „ac de cusut”. Fibula este conectata la tibie si reprezinta suprafata articulatiei pentru articulatia superioara a gleznei. Fibrele asigura legatura dintre peron si tibie. Fibula este situata pe partea exterioara a piciorului inferior.

Structura peroneului, functii si sarcini

Gatul fibulei serveste ca o legatura intre comunitatea gambei si capul fibulei. Capul fibulei poate fi simtit direct sub genunchi. Acesta nu are nici o legatura cu formarea articulatiei genunchiului. Conexiunea la tibie se face printr-o suprafata articulara cartilaginoasa. Varful proeminent al fibulei, este cunoscut sub numele de apex capitis fibulae. La capatul inferior al fibulei se afla maleola exterioara ce are propria suprafata articulara numita suprafata maleolara articulara laterala. 

Peroneul sau fibula incepe sa se dezvolte inca din a doua luna embrionara, ceea ce creeaza o manseta osoasa perichondrala in zona corpusului. In timpul celui de-al doilea an de viata, se dezvolta un miez osos encondral in glezna. Sectiunea inferioara a fibulei joaca un rol foarte important pentru glezna superioara. Fortele care actioneaza asupra piciorului sunt transmise prin articulatia proximala tibiofibulara intre oase in directia oaselor tibiei si coapsei. Fibula nu joaca niciun rol functional asupra genunchiului, ci participa doar in mod indirect prin capul fibulei. Aceasta ajuta la stabilizarea si sprijinirea piciorului, a corpului, a gleznelor si a muschilor picioarelor.

Posibile afectiuni
fracturarea peroneului - Fracturile pot sa apara din cauza unor accidente in care fibula este grav deteriorata. Fractura este adesea extrem de dureroasa, iar de obicei se asociaza cu leziuni la genunchi. La baza aparitiei fracturilor pot sta si bolile osoase, cum ar fi osteoporoza sau tumorile.
fractura malleolara laterala -  o ruptura in jurul gleznei
fractura de avultie din oase devine tractata
fractura arborelui – care afecteaza adesea mijlocul piciorului datorita impactului direct
fractura de stres - o fractura partiala datorata leziunii repetitive ce aoare ca urmare a unei leziuni traumatice sau a unei presiuni mari asupra osului
fractura a capului fibular - o ruptura in apropierea genunchiului ce apare deseori prin lovirea imediata a capului, de obicei in fotbal. Nervul inferior al gambei poate fi afectat de acest tip de fractura.
lacrima sindesmozei- ce are ca rezultat o rupere a conexiunii stranse a fibrelor care exista in regiunea articulatiei gleznei dintre fibula si tibie. Uneori este necesara imobilizarea chirurgicala pentru ca glezna persoanei afectate sa-si recapete stabilitatea.
fibulaplazia este una dintre bolile fibulei ce apare atunci cand fibula nu se dezvolta corect.
tumori benigne sau maligne pe fibula care preseaza pe nervi si pot provoca paralizie.
Simptome  si tratament
Simptomele tipice ale unei fracturi sunt dureri severe, vanatai si umflaturi. De regula, tratamentul unei fracturi fibulare consta in interventie chirurgicala sub forma de osteosinteza. In aceste situatii sunt atasate suruburi de reglare sau placi din metal, pentru vindecarea osului.

Recuperarea depinde de multi factori, cum ar fi tipul de fractura si respectarea instructiunilor.

Fracturile sunt adesea clasificate ca inchise daca pielea este intacta sau deschisa daca pielea este ruptă. Indiferent de tipul rupturii piciorul este pus intr-o casta pentru a preveni miscarea si a facilita vindecarea. Deseori, se impune si urmarea unui program terapeutic pentru a invata cum sa pasiti fara sa puneti greutatea pe piciorul rupt.

Tratamentul cu fracturi inchise
Acestea nu necesita intotdeauna intervenții chirurgicale, ci deseori este suficienta folosirea unei atele pentru vindecarea piciorului.

Ca si tratament suplimentar uneori este nevoie de ajustarea capatului unui os rupt fara a taia in piele sau alteori e necesara o interventie chirurgicala invaziva asupra oaselor care s-au spart in mai mult de doua locuri.

In unele situatii, se folosesc si dispozitive electrice si magnetice de stimulare impreuna cu grefarea oaselor.

Tratamentul cu fracturi deschise
In cazul unei fracturi deschise solicitati ajutor de urgenta deoarece acestea necesita o interventie chirurgicala. De cele mai multe ori, aceste fracture pot avea leziuni suplimentare, cum ar fi pierderea pielii si deteriorarea arterelor.

Iata care sunt punctele forte pe care se concentreaza medicul specialist:

curatarea plagii pentru a evita contaminarea si infectia
stabilizarea plagii pentru a mentine oasele nemiscate inainte de operatie
realizarea testelor imagistice pentru a vedea ce tip de intervenție chirurgicala este necesara
stabilirea tratamentului medicamentos pentru a preveni infectia

In timpul interventiei chirurgicale, medicul va utiliza metode interne sau externe pentru fixarea fracturii. Pentru fixarea interna, medicul va plasa implanturi metalice in interiorul osului rupt pentru a mentine osul sudat pe parcursul vindecarii. Fracturile deschise severe necesita fixari externe, daca suruburile metalice patrund prin piele pentru a mentine oasele in loc. Dupa fiecare interventie chirurgicala, va urma o perioada de recuperare in care este nevoie de indrumarile unui fizioterapeut pentru a promova vindecarea.

Intrebari frecvente despre peroneu

Care sunt functiile peroneului?
Peroneul joaca mai multe roluri importante in corpul uman, inclusiv mentinerea stabilitatii si echilibrului piciorului, ajutarea la miscarea laterala a piciorului, stabilizarea gleznei si protejarea nervilor si vaselor de sange de la nivelul gambei.

Ce este fractura de peroneu?
Fractura de peroneu este o leziune in care osul peroneu este rupt sau crapat. Aceasta poate fi cauzata de o trauma puternica, cum ar fi o cadere sau un accident de masina, sau de o suprasolicitare a osului, cum ar fi la sportivi.

Cum se trateaza fractura de peroneu?
Tratamentul fracturii de peroneu depinde de gravitatea si tipul fracturii. In cazul unei fracturi simple, poate fi necesara imobilizarea piciorului cu o atela sau o ghipsare. In cazul unei fracturi mai grave sau complicate, poate fi necesara interventia chirurgicala pentru a repara osul.

Ce este sindromul de tunel tarsian?
Sindromul de tunel tarsian este o afectiune in care nervul peroneu trece printr-un tunel stramt in partea interioara a gleznei si se comprima, provocand durere si amorteala in partea inferioara a piciorului. Aceasta poate fi cauzata de traumatisme repetate sau de presiune constanta asupra nervului si poate fi tratata prin evitarea activitatilor care provoaca presiune asupra nervului, terapie fizica si in unele cazuri, interventie chirurgicala.

Legatura dintre oase si articulatii

Articulatiile faciliteaza flexibilitatea si mobilitatea corpului uman, prin urmare sunt intens expuse efortului si presiunii. Pentru prevenirea agravarii simptomelor se recomanda administrarea suplimentelor alimentare pentru articulatii. Acestea au o compozitie creata special pentru ameliorarea disconfortului si intarirea intregului sistem osteomuscular, cu repercusiuni pozitive asupra sistemului nervos. Suplimentele alimentare pentru articulatii au puternice efecte antioxidante si antiinflamatorii si, in plus, sprijina imunitatea intregului organism.

Suplimente alimentare destinate ameliorarii durerilor osoase si de articulatii sunt cea mai eficienta si rapida metoda de tratament, alaturi de analgezicele si antiinflamatoarele capsule sau sub forma de gel. In acelasi timp, miscarea fizica usoara facuta cu regularitate, baile fierbinti, masajul de relaxare, streatching-ul si odihna contribuie la imbunatatirea starii generale. In cazul durerilor de articulatii si oase se recomanda tratamentele balneare, bai de sare si namol, dar si terapiile complementare cu ultrasunete, laser sau raze infrarosii. Daca articulatia devine complet imobila, apar umflaturi si deformari la nivelu sau, se recomanda consultul unui medic de specialitate.