Ulmul: un copac cu multiple utilizari in medicina

Ulmul (Ulmus campestre) este un arbore care se regaseste in padurea de foioase. Are radacina ramuroasa, tulpina dreapta, scoarta cenusie si o coroana foarte frumoasa si deasa. Acesta face parte din familia Ulmaceae, are frunzele asimetrice si dințate, albicioase, si cu peri moi pe partea inferioara iar fructul arata ca o monosamara aripata. Lemnul de ulm este foarte tare si se foloseste in rotarie.

Ulmul - un copac cu multiple beneficii pentru sanatate

Ulmul nu este un simplu copac, ci o adevarata sursa de sanatate pentru organismul nostru. Acesta isi merita pe deplin denumirea de arbore minune pentru ca face adevarate minuni din punct de vedere medical. In scop terapeutic, se folosesc uneori frunzele, dar mai ales scoarta copacului care contine o multime de substante benefice cum sunt: tanin, mucilagii, rasini, substante amare, saruri minerale si altele. Toate acestea se remarca prin efecte antihemoragice, antidiareice, hemostatice, emoliente, calmante, cicatrizante, depurative, sudorifice, ajuta la eliminarea toxinelor din corp si diminueaza secretiile.

Beneficiile ulmului pentru sanatate
Scoarta de ulm a fost folosita in medicina traditionala pentru a trata inflamatiile sistemului digestiv, respirator si urinar. Frunzele si scoarta de ulm sunt considerate astringente, ceea ce inseamna ca pot ajuta la reducerea secretiilor, cum ar fi secretiile nazale, in cazul unei raceli. Se crede ca decoctul de frunze de ulm poate avea proprietati diuretice si poate ajuta la eliminarea excesului de apa si a toxinelor din corp. Ulmul poate fi folosit ca un laxativ usor, care poate ajuta la ameliorarea constipatiei usoare. Frunzele de ulm si alte parti ale plantei pot fi folosite pentru a calma tusea.

Lupta eficient impotriva cancerului
Ulmul are un real impact asupra calitatii vietii bolnavilor care sufera de diferite forme de cancer sau leucemii. In aceste cazuri se foloseste tinctura de scoarta de ulm, care se prepara astfel : ramurile tinere se curata de coaja si se maruntesc. Se pune 50 g de coaja si 250 ml alcool de 70 de grade si se lasa la macerat 2 saptamani, agitandu-se zilnic. Apoi, se strecoara si se pastreaza la frigider. Se administreaza cate 1 lingurita de tinctura, diluata cu 100 ml de apa sau ceai dupa preferinte, cu 15 minute inainte de mesele principale. Se poate tinctura chiar si pentru o luna, cu pauza de o saptamana, dupa care se poate relua. Tinctura este eficienta in foarte multe afectiuni.

Are proprietati tonice
Ulmul este foarte util in tratarea oboselii, stresului, deprimarilor datorita actiunii tonice. In depresie, se recomanda tinctura din scoarta de ulm iar pentru oboseala sau stres, se recomanda o cana de infuzie, preparata astfel: 1 lingurita de coaja maruntita se pune la 250 ml apa si se fierbe pentru 10 minute, apoi se strecoara si se poate consuma.

Ajuta la curatirea sangelui si a ficatului
Pentru curatirea sangelui si pentru intoxicatiile din sange, se foloseste cate 1 lingurita de tinctura de 4 ori pe zi. Se recomanda un tratament de o  luna, urmat de o pauza de o saptamana, dupa care se poate relua.

Este un „balsam” pentru rani, arsuri, iritatii afectiuni dermatologice

Pe plan extern se foloseste praful din coaja sau frunze care se aplica pe zona afectata pentru a se cicatriza sau a opri sangerarea. In cazul arsurilor, se aplica praful de ulm direct pe rana pentru cicatrizarea rapida. Este unul din tratamentele foarte eficiente. Din praful de ulm se poate prepara si o alifie astfel: se pune in parti egale praf din coaja uscata de ulm si o masa grasa de unt sau vaselina si se amesteca. Se obtine o crema care aplicata in strat subtire pe rani este foarte eficienta.

In cazul eczemelor uscate se foloseste urmatorul remediu: 30 g scoarta de fierbe in 100 ml ulei pe bain-marie timp de 2 ore, apoi se strecoara. Cu solutia obtinuta se unge zona afectata de mai multe ori pe zi. In cazul iritatiile cutanate se foloseste o infuzie preparata astfel: se pune la fier 100 g scoarta intr-un litru de apa pentru 15 minute si apoi se strecoara.

Adjuvant in afectiunile respiratorii

Ulmul ajuta la colectarea si eliminarea mucusului in exces localizat la nivelul gatului, facilitand tratarea laringitei, a durerii de gat si tusei. In cazul laringitei se recomanda folosirea ulmului sub forma de decoct realizat prin amestecarea a 8 parti de apa fierbinte cu o parte scoarta de ulm sub forma de pulbere. Se fierbe 5 minute, apoi amestecul se lasa la macerat 15 minute si se strecoara. Se consuma cate o jumatate de cana de 3 ori pe zi.

Pentru tuse cel mai benefic este siropul de ulm.

In cazul guturaiului se face un preparat astfel : se pune o lingurita de coaja de ulm la 250 ml apa si se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoara. Se consuma 3 cani pe zi, indulcit cu miere si imbogatit cu sucul de la o jumatate de lamaie.In caz de pleurezie se administreaza tinctura de ulm, cate 1 lingurita diluata cu 100 ml de lichid, cu 15 minute inaintea meselor principale. In cazul bolilor pulmonare, se foloseste tinctura de ulm alaturi de tinctura de propolis, pentru un plus de efect.

Este foarte benefic in afectiunile digestive, gastrice

Ulmul stimuleaza secretia de mucus din tractul digestiv, mucus care are rol in prevenirea ulcerului si a refluxului deacid gastric. In aceste situatii se recomanda utilizarea urmatorului preparat: o lingurita de coaja maruntita se pune in 250 ml apa si se fierbe pentru 10 minute, apoi se strecoara. Se recomanda consumul unei cani de ceai dupa mesele principale.

Ulmul protejeaza invelisul stomacal, avand in vedere ca acesta contine un agent antiulceros foarte puternic. In cazul colitei sau constipatiei, se foloseste cate o lingurita de tinctura, cu 15 minute inaintea meselor principale, in 100 ml de apa sau ceai. In caz de diaree sau enterocolite, se recomanda urmatorul remediu: 50 g de pulbere de scoarta se adauga intr-un  litru de apa. Se fierbe timp de 20 minute, apoi se strecoara. Se consuma 2 cani pe zi pentru reglarea tranzitului intestinal.

Alti arbori cu beneficii pentru sanatate. Ce este cupuacu si cum se produce untul din cupuacu

Untul este obtinut prin presarea samburilor fructului de Cupuacu, copac originar din jungla Amazoniana, din regiunea estica a bazinului fluviului. Cupuacu este inrudit cu arborele de cacao si are multe intrebuintari in alimentatia populatiilor bastinase. Localnicii folosesc cupuacu pentru a prepara sucuri, inghetata, serbet si alte deserturi.

Din samburii bogati in grasimi se extrage untul cu miros dulceag si culoare alb galbuie si cu o textura mai moale decat a untului de cacao. Untul de cupuacu este solid, seamana cu untura, dar cremos la contactul cu pielea, este emolient, hidratant si regenerant. Are o mare capacitate de absorbtie si mentinere a apei in tesuturi, de aceea poate fi considerat o alternativa vegetala la lanolina.

Untul de cupuacu este bogat in fitosteroli, polifenoli si acizi grasi, avand numeroase beneficii pentru pielea uscata, deshidratata, matura, dar si pentru par: imbunatateste elasticitatea si previne aparitia ridurilor, combate radicalii liberi care oxideaza celulele si determina imbatranirea, protejeaza si sustine bariera naturala a pielii, regenereaza tenul, metine supletea, elasticitatea si hidratarea parului, fiind benefic in special pentru parul uscat, deteriorat, vopsit, cret, rebel. Produsele care contin unt de cupuacu sunt ideale pentru hidratarea tenului si a corpului, pentru masti capilare sau pentru tratamente pentru parul uscat si lipsit de stralucire.

Bibliografie:

Blandino A, Dravillas K, Cantero D, Pandiella SS, Webb C. Utilisation of whole wheat flour for the production of extracellular pectinases by some fungal.Process Biochemistry. 2001;
Dinu D, Nechifor MT, Stoian G, Costache M, Dinischiotu A. Enzymes with new biochemical properties in the pectinolytic complex produced by Aspergillus niger MIUG 16. Journal of Biotechnology. 2007; 
Hannan A, Bajwa R, Latif Z. Status of Aspergillus niger strains for pectinases production potential. Pakistan Journal of Phytopathology. 2009;
Maciel MHC, Herculano PN, Porto TS, Teixeira MFS, Moreira KA, Souza-Mota CM. Production and partial characterization of pectinases from forage palm by Aspergillus niger URM4645. African Journal of Biotechnology. 2011;
5. Teixeira MFS, Lima Filho JL, Duran N. Carbon sources effect on pectinase production from Aspergillus japonicus 586. Brazilian Journal of Microbiology. 2000;
6. Jayani RS, Saxena S, Gupta R. Microbial pectinolytic enzymes: a review. Process Biochemistry. 2005;