Ulmul: un copac cu multiple utilizari in medicina
Ulmul (Ulmus campestre) este un arbore care se regaseste in padurea de foioase. Are radacina ramuroasa, tulpina dreapta, scoarta cenusie si o coroana foarte frumoasa si deasa.
Cum recunosti copacul?
- Acesta face parte din familia Ulmaceae;
- are frunzele asimetrice si dințate, albicioase;
- frunzele au peri moi pe partea inferioara;
- fructul ulmului este de tipul samara, un fruct uscat, inaripat, care faciliteaza dispersarea sa de catre vant;
- Lemnul de ulm este foarte tare si se foloseste in putine industrii datorita gradului greu de prelucrare.


Ce este ulmul si cum poti sa-l recunosti in padure
Ulmul (Ulmus campestre) este un arbore care se regaseste in padurea de foioase. Are radacina ramuroasa, tulpina dreapta, scoarta cenusie si o coroana foarte frumoasa si deasa. Acesta face parte din familia Ulmaceae, are frunzele asimetrice si dințate, albicioase, si cu peri moi pe partea inferioara iar fructul arata ca o monosamara aripata. Lemnul de ulm este foarte tare si se foloseste in rotarie.
Ulmul nu este un simplu copac, ci o adevarata sursa de sanatate pentru organismul nostru. Acesta isi merita pe deplin denumirea de arbore minune pentru ca face adevarate minuni din punct de vedere medical. In scop terapeutic, se folosesc uneori frunzele, dar mai ales scoarta copacului care contine o multime de substante benefice precum:
- tanini,
- mucilagii,
- rasini,
- substante amare,
- saruri minerale,
- antioxidanti.
Care sunt cele mai cunoscute proprietati terapeutice ale ulmului
extractul din scoarta de ulm are efecte:
- antihemoragice,
- antidiareice,
- hemostatice,
- emoliente,
- calmante,
- cicatrizante,
- depurative,
- sudorifice,
- ajuta la eliminarea toxinelor din corp si diminueaza secretiile.
Beneficiile oferite de ulm pentru organism
Scoarta de ulm a fost folosita in medicina traditionala pentru a trata inflamatiile sistemului digestiv, respirator si urinar. Frunzele si scoarta de ulm sunt considerate astringente, ceea ce inseamna ca pot ajuta la reducerea secretiilor, cum ar fi secretiile nazale, in cazul unei raceli.
Se crede ca decoctul de frunze de ulm poate avea proprietati diuretice si poate ajuta la eliminarea excesului de apa si a toxinelor din corp. Ulmul poate fi folosit ca un laxativ usor, care poate ajuta la ameliorarea constipatiei usoare. Frunzele de ulm si alte parti ale plantei pot fi folosite pentru a calma tusea.
Lupta eficient impotriva cancerului
Ulmul are un real impact asupra calitatii vietii bolnavilor care sufera de diferite forme de cancer sau leucemii. In aceste cazuri se foloseste tinctura de scoarta de ulm, care se prepara astfel :
- ramurile tinere se curata de coaja si se maruntesc;
- Se pun 50 g de coaja in 250 ml alcool de 70 de grade si se lasa la macerat 2 saptamani, agitandu-se zilnic;
- Amestecul se strecoara si se pastreaza la frigider la maxim 3-5 grade Celsius;
- Se administreaza cate 1 lingurita de tinctura, diluata cu 100 ml de apa sau ceai dupa preferinte, cu 15 minute inainte de mesele principale.
Se poate tinctura chiar si pentru o luna, cu pauza de o saptamana, dupa care se poate relua. Tinctura este eficienta in foarte multe afectiuni.


Are proprietati tonice
Ulmul este foarte util in tratarea oboselii, stresului, deprimarilor datorita actiunii tonice. In depresie, se recomanda tinctura din scoarta de ulm iar pentru oboseala sau stres, se recomanda o cana de infuzie, preparata astfel:
- 1 lingurita de coaja maruntita
- 250 ml apa si se fierbe pentru 10 minute,
- se amesteca scoarta de ulm cu apa fiarta la minim 90 de grade
- apoi se strecoara si se poate consuma lichidul amarui care ramane.
Ajuta la curatirea sangelui si a ficatului
Pentru curatirea sangelui si pentru intoxicatiile din sange, se foloseste cate 1 lingurita de tinctura de 4 ori pe zi. Se recomanda un tratament de o luna, urmat de o pauza de o saptamana, dupa care se poate relua.
Pentru tuse cel mai benefic este siropul de ulm
In cazul guturaiului se face un preparat astfel : se pune o lingurita de coaja de ulm la 250 ml apa si se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoara. Se consuma 3 cani pe zi, indulcit cu miere si imbogatit cu sucul de la o jumatate de lamaie.
In caz de pleurezie se administreaza tinctura de ulm, cate 1 lingurita diluata cu 100 ml de lichid, cu 15 minute inaintea meselor principale. In cazul bolilor pulmonare, se foloseste tinctura de ulm alaturi de tinctura de propolis, pentru un plus de efect.
Efectele pe care le are ulmul asupra pielii
Pe plan extern se foloseste praful din coaja sau frunze care se aplica pe zona afectata pentru a se cicatriza sau a opri sangerarea.
In cazul arsurilor, se aplica praful de ulm direct pe rana pentru cicatrizarea rapida. Este unul din tratamentele foarte eficiente.
Din praful de ulm se poate prepara si o alifie astfel: se pune in parti egale praf din coaja uscata de ulm si o masa grasa de unt sau vaselina si se amesteca. Se obtine o crema care aplicata in strat subtire pe rani este foarte eficienta.
In cazul eczemelor uscate se foloseste urmatorul remediu: 30 g scoarta de fierbe in 100 ml ulei pe bain-marie timp de 2 ore, apoi se strecoara. Cu solutia obtinuta se unge zona afectata de mai multe ori pe zi. In cazul iritatiile cutanate se foloseste o infuzie preparata astfel: se pune la fier 100 g scoarta intr-un litru de apa pentru 15 minute si apoi se strecoara.
Alte beneficii oferite de extractul din scoarta de ulm
- Adjuvant in afectiunile respiratorii - Ulmul ajuta la colectarea si eliminarea mucusului in exces localizat la nivelul gatului, facilitand tratarea laringitei, a durerii de gat si tusei. In cazul laringitei se recomanda folosirea ulmului sub forma de decoct realizat prin amestecarea a 8 parti de apa fierbinte cu o parte scoarta de ulm sub forma de pulbere. Se fierbe 5 minute, apoi amestecul se lasa la macerat 15 minute si se strecoara. Se consuma cate o jumatate de cana de 3 ori pe zi.
- Este foarte benefic in afectiunile digestive, gastrice - Ulmul stimuleaza secretia de mucus din tractul digestiv, mucus care are rol in prevenirea ulcerului si a refluxului deacid gastric. In aceste situatii se recomanda utilizarea urmatorului preparat: o lingurita de coaja maruntita se pune in 250 ml apa si se fierbe pentru 10 minute, apoi se strecoara. Se recomanda consumul unei cani de ceai dupa mesele principale.
- Ulmul protejeaza invelisul stomacal - In cazul colitei sau constipatiei, se foloseste cate o lingurita de tinctura, cu 15 minute inaintea meselor principale, in 100 ml de apa sau ceai. In caz de diaree sau enterocolite, se recomanda urmatorul remediu: 50 g de pulbere de scoarta se adauga intr-un litru de apa. Se fierbe timp de 20 minute, apoi se strecoara. Se consuma 2 cani pe zi pentru reglarea tranzitului intestinal.
Alti arbori cu beneficii pentru corpul nostru inruditi cu ulmul
Cupuacu, copac originar din jungla Amazoniana, din regiunea estica a bazinului fluviului are multe similitudini cu ulmul. Totodata cupuacu este inrudit cu arborele de cacao si are multe intrebuintari in alimentatia populatiilor bastinase. Localnicii folosesc cupuacu pentru a prepara sucuri, inghetata, serbet si alte deserturi.
Din samburii bogati in grasimi se extrage untul cu miros dulceag si culoare alb galbuie si cu o textura mai moale decat a untului de cacao. Untul de cupuacu este solid, seamana cu untura, dar cremos la contactul cu pielea, este emolient, hidratant si regenerant. Are o mare capacitate de absorbtie si mentinere a apei in tesuturi, de aceea poate fi considerat o alternativa vegetala la lanolina.
Untul de cupuacu este bogat in fitosteroli, polifenoli si acizi grasi, avand numeroase beneficii pentru pielea uscata, deshidratata, matura, dar si pentru par, precum:
- imbunatateste elasticitatea si previne aparitia ridurilor,
- combate radicalii liberi care oxideaza celulele si determina imbatranirea,
- protejeaza si sustine bariera naturala a pielii,
- regenereaza tenul,
- metine supletea, elasticitatea si hidratarea parului, fiind benefic in special pentru parul uscat, deteriorat, vopsit, cret, rebel.
Produsele care contin unt de cupuacu sunt ideale pentru hidratarea tenului si a corpului, pentru masti capilare sau pentru tratamente pentru parul uscat si lipsit de stralucire.


Intrebari frecvente despre utilizarile scoartei de ulm in medicina
1. Care este principalul ingredient activ din scoarta de ulm cu cele mai multe beneficii pentru organism?
Principalul ingredient activ din scoarta de ulm este taninul, care poate reprezenta pana la 20% din compozitie. Pe langa tanin, scoarta contine si alti compusi importanti precum acid galic, acid elagic si cvercitina, care contribuie la efectele sale terapeutice.
2. Cum pot sa prepar corect ceaiul din scoarta de ulm?
Pentru prepararea ceaiului, se foloseste o lingurita de scoarta maruntita la o cana de apa (250 ml). Se fierbe amestecul timp de 15-20 minute, apoi se strecoara si se lasa sa se raceasca pana la o temperatura potrivita pentru consum. Pentru un efect optim, ceaiul trebuie baut proaspat preparat.


3. Cat timp pot utiliza in siguranta preparatele din scoarta de ulm daca le depozitez la frigider?
Utilizarea interna a preparatelor din scoarta de ulm este recomandata pentru perioade scurte, de 3-4 zile in cazul diareei acute. Pentru aplicatiile externe, durata maxima de utilizare este de 2-3 saptamani, cu pauze intre cure pentru a evita sensibilizarea pielii.
4. Pot folosi extracte bazate pe scoarta de ulm daca sunt insarcinata sau alaptez?
NU. Utilizarea scoartei de ulm nu este recomandata in timpul sarcinii si alaptarii, din cauza lipsei studiilor privind siguranta. Pentru copiii sub 12 ani, utilizarea este contraindicata atat intern cat si extern, din cauza riscului de reactii adverse si a sensibilitatii crescute.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
- Blandino A, Dravillas K, Cantero D, Pandiella SS, Webb C. Utilisation of whole wheat flour for the production of extracellular pectinases, Process Biochemistry. 2024;
- Dinu D, Nechifor MT, Stoian G, Costache M, Dinischiotu A. Enzymes with new biochemical properties in the pectinolytic complex produced by Aspergillus, 2024;
- Hannan A, Bajwa R, Latif Z. Status of Aspergillus niger strains for pectinases production potential. Pakistan Journal of Phytopathology. 2023;
- Maciel MHC, Herculano PN, Porto TS, Teixeira MFS, Moreira KA, Souza-Mota CM. Production and partial characterization of pectinases, African Journal of Biotechnology. 2024;
- Teixeira MFS, Lima Filho JL, Duran N. Carbon sources effect on pectinase production from Aspergillus japonicus 586. Brazilian Journal of Microbiology. 2023;
- Jayani RS, Saxena S, Gupta R. Microbial pectinolytic enzymes: a review. Process Biochemistry. 2025;





























