Varicela sau varsatul de vant: cauze, cum se transmite, tratament

Varicela, cunoscuta popular sub denumirea de „varsat de vant”, este una dintre cele mai frecvente boli ale copilariei, fiind cauzata de acelasi virus care provoaca aparitia Zonei Zoster. Varicela este o boala contagioasa, care necesita tratament corespunzator si care poate fi prevenita, astfel incat sa fim protejati pe termen lung.

Cum apare varicela?

Ce factori de risc te predispun la varicela?

Care sunt simptomele in caz de varicela?

Cum se trateaza varicela?

Cum apare varicela?

Varicela este o boala infectioasa, fiind cauzata de virusul varicelo-zosterian, de tip herpetic, acelasi care provoaca aparitia Zonei Zoster. Odata ce o persoana a contractat virusul si s-a imbolnavit de varicela, acesta poate ramane in stare latenta in organism si se poate activa in cazul in care imunitatea este scazuta. Odata ce virusul se activeaza, se declanseaza Zona Zoster.

Pe scurt, daca o persoana a avut varicela in perioada copilariei si nu numai, stie ca uneori la nivelul pielii pot aparea diferite semne care conduc in timp spre leziunile cutanate. Fie ca vorbim de nevralgia postherpetica, zonele afectate pot avea o perioada cuprinsa de la zile la cateva saptamani sau luni.

In cazul in care leziunile par rosii si incep sa capete coaja, în cazul în care ele se multiplica si in alta parte a corpului, e semn ca zona zoster apare. In cazul copiilor mai avem si zona zoster oftalmica si s-a constatat ca pentru calmarea durerii si a puritului se recomanda comprese calde. Zona Zoster afecteaza in mod special persoanele cu un sistem imunitar slabit.

Zona Zoster este o afectiune virala provocata de virusul Varicelo-Zosterian, responsabil si de imbolnavirea de varicela (varsat de vant). Cele mai expuse la aceasta afectiune sunt persoanele care au suferit de varicela in copilarie, mai ales cei care au avut varicela pana la 18 luni. Incidenta bolii este mai ridicata de regula la persoanele in varsta, tocmai din cauza imunitatii scazute. Virusul Varicelo-Zosterian este un tip de virus herpetic, motiv pentru care aceasta afectiune mai este cunoscuta si sub numele de Herpes Zoster.

Desi este considerata o boala a pielii, Zona Zoster are, de fapt, legatura cu terminatiile nervoase. Odata contractat virusul, pacientul va dezvolta varicela iar dupa vindecare virusul va ramane in stare latenta in organism la nivelul radacinilor nervoase. Pe fondul unei imunitati deficitare, virusul se poate reactiva, insa de data aceasta intr-o noua forma - Zona Zoster.

Ca virusul sa se activeze are nevoie de un numar scazut de leucocite, ceea ce duce la imunitate scazuta. Acest factor este strans legat de stilul de viata. De la alimentatie nesanatoasa, sedentarism, lipsa odihnei, obiceiuri nocive (fumat, consum excesiv de alcool ) - toate aceste aspecte contribuie la slabirea imunitatii si lasa organismul vulnerabil la tot felul de agenti patogeni.

Un alt factor de risc pentru zona zoster este stresul. Stresul determina si lipsa odihnei si slabirea organismului, astfel incat acesta este mai expus imbolnavirilor. Totodata, incidenta Zonei Zoster creste odata cu varsta. Altfel spus, persoanele cu varsta de peste 60 de ani sunt cele mai expuse, iar incidenta bolii creste dupa aceasta varsta atat la barbati cat si la femei.

Trebuie mentionat faptul ca boala se poate transmite atat de la o persoana care are varicela, cat si de la una care are Zona Zoster, avand in vedere ca ambele boli sunt cauzate de acelasi virus. Varicela este o boala care se face o singura data in viata. Desi varicela este comuna in randul copiiilor, aceasta poate sa apara si la adulti. In unele cazuri, poate provoca anumite complicatii grave.

Ce factori de risc te predispun la varicela?

Legat de varicela nu se cunosc prea multe legaturi externe cu privire la cauzalitate, dar s-a constatat ca aceasta problema apare cu o incidenta mai mare la un anumit grup de persoane. De exemplu, femeile insarcinate care nu au avut varicela pana in acel moment si contracteaza virusul, in special in primele 20 de saptamani ale sarcinii, risca sa se imbolnaveasca de diferite afectiuni. Mai mult, pun sub risc fatul, acesta putand sa se nasca cu deficiente.

In cazul in care femeia insarcinata face varicela inainte de a naste  sau imediat dupa nastere, nou-nascutul are un risc crescut de a avea complicatii in cazul diferitelor afectiuni. In cazul in care mama a avut varicela inainte de sarcina, copilul va fi protejat de varicela in primele luni de viata deoarece imunitatea mamei va trece la copil prin placenta si prin laptele matern.

Copiii mici au un risc crescut de a face complicatii in cazul in care mama a avut varicela in timpul sarcinii. In cazul in care copiii au un sistem de imunitate slabit, sunt de asemenea expusi riscului de complicatii in varicela. Pacientii cu leucemie sau cu deficiente ale sistemului imunitar au un risc crescut de a face complicatii in varicela.

In plus din cauza varicelei pot aparea complicatii precum:

Encefalita poate aparea la 5-10 zilei dupa aparitia veziculelor in varicela. La copii, encefalita se manifesta printr-o slaba coordonare a muschilor. La adulti, encefalita se manifesta mult mai sever, prin stari de confuzie, febra, dureri de cap;

Pneumonia este o afectiune care poate aparea la femeile insarcinate care iau varicela in ultima parte a sarcinii;

Pneumonia ca o complicatie in varicela poate aparea si in cazul bolnavilor cu deficiente ale sistemului imunitar, cu boli cronice de plamani sau in cazul persoanelor care fumeaza;

Artrita este o afectiune care poate afecta pacientii cu varicela. Se manifesta prin dureri musculare care pot persista atata vreme cat dureaza eruptia varicelei;

Care sunt simptomele in caz de varicela?

Primele simptome ale bolii sunt de obicei usoare la copii, dar pot fi severe in cazul adultilor. Dupa 1-2 zile apare eruptia cutanata, care este simptomul clasic al varicelei. Initial sub forma de pete rosii (macule), eruptia se transforma in blistere pline cu lichid clar sau tulbure, care produc mancarime si care, in cele din urma, se transforma in cruste.

Eruptia poate aparea mai intai pe fata si piept si apoi se raspandeste pe restul corpului, inclusiv in interiorul gurii, la nivelul pleoapelor, scalpului si zonei genitale. Timp de 5-7 zile, zilnic apar noi pete rosii care evolueaza catre vezicule si apoi cruste. Dureaza aproximativ 1 saptamana ca toate veziculele sa se sparga si sa formeze cruste.

Persoana cu varicela poate transmite boala in interval de 1-2 zile inainte de aparitia eruptiei si ramane contagioasa pana cand toate veziculele au format cruste (de obicei, 5-7 zile).

Persoanele vaccinate care fac varicela pot sa dezvolte vezicule care nu formeaza cruste – aceste persoane sunt contagioase pana cand nu mai apar noi vezicule (daca trec 24 de ore si nu apar noi vezicule, persoana nu mai poate transmite virusul).

Pentru ca o persoana sa dezvolte varicela dureaza in jur de aproximativ 2 saptamani (10-21 de zile) de la contactul cu o persoana cu varicela sau zona zoster. Si o persoana vaccinata impotriva varicelei care face boala poate raspandi virusul catre ceilalti.

In majoritatea cazurilor, o singura imbolnavire asigura imunitate pe viata. Totusi, exista cazuri cand persoanele s-au imbolnavit inca o data, dar nu este o situatie frecventa.

Cum se trateaza varicela?

De obicei, varicela poate fi diagnosticata pe baza istoricului medical si a eruptiei cutanate, prin realizarea unui examen fizic. In unele cazuri, la copiii fara alte probleme de sanatate este suficienta descrierea eruptiei cutanate la telefon medicului de familie. Testele virale pot determina daca o persoana are imunitate (anticorpi) impotriva varicelei. 

Primul pas pe care trebuie sa-l faca o persoana diagnosticata cu varicela este izolarea la domiciliu, infectia fiind deosebit de contagioasa. Izolarea la domiciliu poate dura pana la doua saptamani sau pana in momentul in care a cazut si ultima crusta formata pe piele.

Tratamentul varicelei trebuie prescris doar de medic si acesta poate consta in medicamente antivirale, insa eficienta acestora este mare doar daca sunt administrate in primele 24 de ore de la eruptie. In mod normal, medicamentele antivirale se administreaza doar persoanele care sunt pasibile de complicatii. In caz contrar, tratamentul este unul bazat pe regim alimentar cu multe lichide, odihna si, la nevoie, administrarea unor antiinflamatoare, mai ales in cazul in care persoana dezvolta si febra. Exista posibilitatea ca unele vezicule sa se sparga si sa se supra-infecteze, caz in care medicul va prescrie antibiotice sau unguente cu antibiotice.

Varicela se manifesta prin mancarimi severe, acesta fiind cel mai inconfortabil simptom, iar riscul este ca veziculele sa se sparga, sa se infecteze si sa lase pe piele mici cicatrici. Pentru a preveni pruritul, medicul poate recomanda medicamente antihistaminice si lotiuni calmante. De asemenea, un remediu eficient pentru a preveni mancarimile cauzate de varicela este albastrul de metilen. De asemenea, compresele reci puse pe zonele afectate pot calma pruritul.

Cea mai buna metoda de prevenire a varicelei, de altfel si singura, este vaccinarea. Majoritatea persoanelor vaccinate nu vor mai face varicela pe parcursul vietii, exceptiile fiind foarte rare, iar daca se intampla, simptomele sunt usoare.

Vaccinul impotriva varicelei, denumit vaccin varicelic, face parte din schema optionala de vaccinare propusa de Ministerul Sanatatii. Acesta se administreaza injectabil, subcutanat, in doua doze, la distanta de 6 saptamani. Este recomandat atat copiilor, cat si adultilor care nu au facut varicela. In cazul copiilor, vaccinul varicelic se poate administra incepand cu varsta de 9 luni, urmand ca a doua doza sa fie administrata in jurul varstei de 4, maxim 6 ani. A doua doza poate fi administrata si la o perioada de timp mai mica, insa cu conditia sa treaca trei luni de la prima doza de vaccin. Adolescentii care au depasit varsta de 13 ani se pot vaccina cu a doua doza la distanta de 28 de zile.

Si daca tot am vorbit despre varicela si problemele cutanate, cateva lucruri pe care cu siguranta nu le stii despre pielea ta.

1. Pielea este cel mai mare organ al corpului nostru si reprezinta aproape 19% din greutatea totala a corpului. Mai mult decat atat, in mod surprinzator, pana la 50 000 din celulele pielii mor in fiecare minut, iar aproape 50% din praful din gospodărie e format din celelule moarte ale pielii.  

2. Pielea intinsa a unui om adult de o inaltime de 1,75 m si o greutate medie de 90 kg acopera o suprafata de circa 2 metri patrati. Ca sa va faceti o idee cam cat suprafata unei bucatarii dintr-o garsoniera.

3. Pielea noastra este constituita din trei invelisuri:

Epiderm – Impermeabil, rezistent si suplu;

Derm – in care se afla fire de par si glande sebacee;

si Hipoderm – alcatuit din celule grase, vase sangvine si nervi.

In plus, fiecare centimetru al pielii tale are o elasticitate si o rezistenta anume, care difera de la o zona la alta (spre exemplu, pielea de la incheieturile degetelor este foarte diferita de cea de pe abdomen). Iar pielea pleoapelor este mult mai sensibila decat pielea din zona calcaiului. Altfel spus, cea mai subtire piele se gaseste pe pleoape, avand grosimea de maxim 0,02 mm, iar cea mai groasa piele se gaseste pe talpi si are grosime ce poate atinge si 2 mm.

4. Firele de par cresc intr-un interval de 2 pana la 6 ani si in medie, un om sanatos pierde intre 20 si 100 de fire de par pe zi.

5. Daca crezi ca esti singur sau te simti singur mai gandeste-te. Pielea ta are propriul microbiom al bacteriilor, format din peste 1000 de specii. In plus, pielea ta are in jur de 1.000.000.000.000 de bacterii individuale. Tot din cauza unei bacterii transpiratia are acel miros sulfuros. Iar pielea ta nu gazduieste doar bacterii. Pe ea traiesc si 14 specii de ciuperci, majoritatea dintre acestea se gasesc intre degetele de la picioare.

6. Pielea umana vine intr-o gama foarte larga de culori … din toate partile lumii. Totodata, pielea alba a aparut acum 20-50 000 de ani, cam pe atunci majoritatea populatiei umane incepuse sa migreze spre nord, pierzand din pigmentatia pielii.

7. Potrivit cercetatorilor, la scara mondiala, 1 din 110.000 de persoane sufera de Albinism, datorat lipsei de melanocite. Asta inseamna ca aceste persoane sunt complet albe, iar ochii sunt de un albastru deschis. 

8. Potrivit OMS, la nivel global, in prezent, 4 din 5 adolescenti dezvolta cel putin o forma de acnee, 1 din 20 dintre femeile adulte sufera de acnee si 1 din 100 de barbati sufera de acnee.

Sursa foto: shutterstock

SURSE DOCUMENTARE:

https://www.cdc.gov/chickenpox/references.html

https://www.dynamed.com/condition/chickenpox

REFERINTE:

• Bialek SR, Perella D, Zhang J, Mascola L, Viner K, Jackson C, et al. Impact of a Routine Two-dose Varicella Vaccination Program on Varicella Epidemiologyexternal icon. Pediatrics. 2013;
• CDC. Evolution of Varicella Surveillance—Selected States, 2000–2010. MMWR. 2012;
• Chaves SS, Haber P, Walton K, Wise RP, Izurieta HS, Schmid DS, Seward JF. Safety of Varicella Vaccine after Licensure in the United States: Experience from Reports to the Vaccine Adverse Event Reporting System, 1995-2005external icon. J Infect Dis. 2008 Mar 1;
• Chaves SS, Zhang J, Civen R, Watson BM, Carbajal T, Perella D, et al. Varicella Disease among Vaccinated Persons: Clinical and Epidemiological Characteristics, 1997-2005external icon. J Infect Dis. 2008 Mar 1;
• Chaves SS, Lopez AS, Watson TL, Civen R, Watson B, Mascola L, Seward JF. Varicella in Infants after Implementation of the US Varicella Vaccination Programexternal icon. Pediatrics. 2011 Dec;
• Civen R, Lopez AS, Zhang J, Garcia-Herrera J, Schmid DS, Chaves SS, Mascola L. Varicella Outbreak Epidemiology in an Active Surveillance Site, 1995-2005external icon. J Infect Dis. 2008. Mar 1;
• Lebo EJ, Kruszon-Moran DM, Marin M, Bellini WJ, Schmid S, Bialek SR, Wallace GS, McLean HQ. Seroprevalence of Measles, Mumps, Rubella and Varicella Antibodies in the United States Population, 2009-2010external icon. Open Forum Infect Dis. 2015 Feb 20;
• Leung J, Broder KR, Marin M. Severe Varicella in People Vaccinated with Varicella Vaccine (breakthrough varicella): A Systematic Literature Reviewexternal icon. Expert Rev Vaccines. 2017 Apr;
• Leung J, Marin M. Update on Trends in Varicella Mortality During the Varicella Vaccine Era-United States, 1990-2016external icon. Hum Vaccin Immunother. 2018;
• Leung J, Bialek SR, Marin M. Trends in varicella mortality in the United States: Data from vital statistics and the national surveillance systemexternal icon. Hum Vaccin Immunother. 2015;
• Leung J, Harpaz R. Impact of the Maturing Varicella Vaccination Program on Varicella and Related Outcomes in the United States: 1994-2012external icon. J Pediatric;
• Leung J, Lopez AS, Blostein J, Thayer N, Zipprich J, Clayton A, Buttery V, Andersen J, Thomas CA, Del Rosario M, Seetoo K, Woodall T, Wiseman R, Bialek SR. Impact of the US Two-dose Varicella Vaccination Program on the Epidemiology of Varicella Outbreaks: Data from Nine States, 2005-2012external icon. Pediatr Infect Dis J. 2015 Oct;
• Leung J, Harpaz R, Baughman AL et al. Evaluation of Laboratory Methods for Diagnosis of Varicellaexternal icon. Clin Infect Dis. 2010 Jul 1;

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.