Alergiile alimentare: De ce apar, ce produse trebuie sa evitam, cum ne putem testa
Alergiile sunt reactii anormale ale sistemului imunitar al organismului la substante inofensive, ce sunt numite alergeni. Acesti alergeni pot fi de natura variata, de exemplu praf, acarieni, mucegai, par de animale, polen, medicamente sau substante chimice, anumite alimente cum ar fi nucile, laptele, soia, ouale sau graul. In momentul in care o persoana care prezinta o predispozitie genetica la alergii intra in contact cu un alergen, sistemul imunitar reactioneaza excesiv, producand anticorpi si histamina. Histamina este o substanta chimica ce provoaca simptomele alergice, de exemplu stranut, lacrimare, congestie nazala, inrosirea pielii, mancarimea sau chiar reactii severe, de exemplu dificultati de respiratie, umflarea buzelor si a limbii, adica aparitia anafilaxiei, in cazurile foarte grave.
Simptomele alergiilor sunt diferite in functie de tipul de alergeni si de intensitatea reactiei imune a fiecarui individ. Alergiile pot afecta nasul si ochii, aparand astfel rinita alergica si conjunctivita, plamanii, declansand astm bronsic, pielea, prin urticarie sau eczema, stomacul si intestinele la aparitia alergiilor alimentare, dar si alte parti ale corpului. Diagnosticul si tratamentul alergiilor sunt efectuate de catre medici specializati in alergologie. Acestea pot include evitarea alergenilor, administrarea de antihistaminice si alte medicamente cu scopul de a ameliora simptomele, dar si imunoterapie, adica efectuarea unor injectii sau administrarea unor tablete cu alergeni pentru a desensibiliza organismul fata de acestia. În completarea tratamentului medical clasic, pot fi utile și anumite suplimente pentru alergii, care ajută la susținerea sistemului imunitar și reducerea simptomelor ușoare sau sezoniere.
Ce alimente trebuie sa evitati pentru a preveni alergiile?
Prevenirea alergiilor alimentare este o preocupare importanta, in special in cazul copiilor cu risc crescut sau in familii cu istoric de alergii alimentare. Insa, cu toate acestea, este necesar sa se consulte un medic sau un specialist in alergii cu scopul de a evalua riscurile specifice ale omului si de a primi sfaturi personalizate. De obicei, nu exista o lista universala de alimente pe care ar trebui sa le evitati cu scopul de a preveni alergiile, insa cateva recomandari generale sunt urmatoarele:
- Alimente comune ce cauzeaza alergii - Exista anumite alimente ce sunt cunoscute pentru ca provoaca alergii mai frecvent decat altele. Cateva dintre acestea sunt alunele, nucile, lactatele, ouale, pestele sau crustaceele, soia si grau. In cazul in care in istoricul familial de alergii apar aceste alimente, este indicat sa fiti prudent in introducerea lor in dieta copiilor si sa monitorizati reactiile la acestea.
- Diversificarea treptata a alimentatiei la sugari - In momentul in care se introduce hrana solida la sugari, este esential sa se faca treptat si sa se ofere alimente noi in portii mici. Aceasta permite identificarea potentialelor alergii si reactii adverse.
- Citirea etichetelor produselor alimentare - Este foarte important sa cititi cu atentie etichetele produselor alimentare pentru a identifica ingredientele la care sunteti alergic sau pentru a va asigura ca produsele nu au in componenta potentiali alergeni care pot fi ascunsi.
- Evitarea alimentelor procesate - Alimentele procesate pot contine ingrediente ascunse sau pot fi contaminate cu alergeni. Incercati sa consumati alimente naturale si sa preparati mancarurile acasa, cat mai des posibil.
- Monitorizarea reactiilor - In cazul in care prezentati suspiciuni ca sunteti alergic la un anumit aliment sau ati observat reactii adverse in trecut, este foarte important sa consultati un medic cu scopul de a efectua teste de alergie si de a primi un diagnostic corespunzator.
- Consultarea unui specialist - Daca sunteti intr-un grup de risc pentru alergii alimentare sau aveti un istoric familial de alergii, este indicat sa consultati un specialist in alergii alimentare pentru a va evalua riscurile individuale si pentru a avea parte de recomandari specifice nevoilor dumneavoastra.
Țineți minte faptul că, fiecare persoană este unică, iar reacțiile alimentare pot să fie diferite de la om la om. În cazul în care aveți preocupări legate de alergii sau intoleranțe alimentare, este necesar să consultați un medic sau un specialist în alergii cu scopul de a avea parte de o evaluare adecvată și sfaturi personalizate. În funcție de diagnostic, medicul poate recomanda și administrarea unor pastile antialergice, eficiente în ameliorarea simptomelor și prevenirea reacțiilor severe.
![[2025] [APRILIE-MAI] [SPRING] [Cadou] [Justin Pharma] Eldeberry](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-cadou-rotund_14.png)
Ce alimente sa consumati pentru a preveni alergiile?
Prevenirea alergiilor poate fi influentata si de alimentatia corecta. Cu toate ca nu exista o dieta miraculoasa care sa garanteze complet prevenirea alergiilor, exista anumite alimente si practici alimentare ce pot sustine sanatatea sistemului imunitar si pot contribui la diminuarea riscului de aparitie a alergiilor. Cateva sfaturi alimentare ce pot fi utile in acest sens sunt urmatoarele:
- Consumati alimente bogate in antioxidanti - Fructele si legumele reprezinta surse extraordinare de antioxidanti, ce contribuie la protejarea celulelor impotriva stresului oxidativ si a inflamatiei. Incercati sa consumati o varietate de fructe si legume colorate, de exemplu afine, coacaze, morcovi, broccoli, rosii si spanac.
- Optati pentru grasimi sanatoase - Acizii grasi omega-3, care se gasesc in pestele gras, de exemplu somonul, sardinele si macroul, si semintele de in, se fac remarcati pentru proprietatile lor antiinflamatorii si pot ajuta la mentinerea unui sistem imunitar sanatos.
- Consumati probiotice - Alimentele fermentate, cum ar fi iaurtul probiotic, kimchi, kefirul sau varza murata, au in componenta bacterii care sunt folositoare pentru sanatatea intestinala. Aceste bacterii pot avea un rol semnificativ in mentinerea echilibrului microflorei intestinale, fapt ce este esential pentru un sistem imunitar sanatos.
- Evitati alimentele ultraprocesate si aditivii alimentari - Acestea pot avea in alcatuire substante chimice sau aditivi ce pot fi declansatori ai reactiilor alergice la anumiti oameni. Este indicat sa alegeti alimente naturale si sa cititi etichetele cu mare atentie in momentul in care achizitionati produsele.
- Mancati alimente bogate in vitamina C – Vitamina C este cunoscuta pentru proprietatile sale antioxidante si poate sprijini sistemul imunitar. Citricele, capsunile, ardeii, broccoli si kiwi reprezinta surse foarte bune de vitamina C.
- Introduceti alimente potential alergenice cu prudenta - In cazul copiilor, este indicata introducerea treptata a alimentelor solide si a potentialilor alergeni, insa tot acest proces sa fie efectuat sub supraveghere medicala. Acest lucru poate contribui la identificarea oricaror reactii alergice intr-un mod mai controlat.
Tineti minte faptul ca, fiecare persoana este unica, iar reactiile alimentare pot sa fie diferite de la om la om. In cazul in care aveti preocupari legate de alergii sau intolerante alimentare, este necesar sa consultati un medic sau un specialist in alergii cu scopul de a avea parte de o evaluare adecvata si sfaturi personalizate.
Alimente bogate in vitamina B17. Cum sa le evitam pe cele care pot provoca alergii si de ce e importanta aceasta vitamina
Vitamina B17 se gaseste in cantitati mici in diverse surse alimentare, cum ar fi semintele de migdale amare, samburii de caise, samburii de piersici, semintele de in, semintele de maracinis si alte seminte. Cu toate acestea, amigdalina poate fi toxica in cantitati mari, iar consumul excesiv de seminte de migdale amare, de exemplu, poate fi periculos. Vitamina B17 a fost promovata in mod obisnuit in tratamente alternative impotriva cancerului. Sustinatorii acestei abordari cred ca amigdalina poate elibera cianura in organism si poate distruge celulele canceroase. Cu toate acestea, aceste afirmatii nu sunt sustinute de cercetarile stiintifice si utilizarea vitaminei B17 in acest scop este puternic contestata de comunitatea medicala.
Consumul de amigdalina sau vitamina B17 poate fi periculos, deoarece poate elibera cianura in organism. Cianura este o substanta toxica si poate avea efecte grave asupra sanatatii, inclusiv intoxicatii acute si chiar deces. Din acest motiv, este important sa fim precauti cu privire la utilizarea suplimentelor sau a tratamentelor alternative care contin vitamina B17. Este important de mentionat ca nu exista un consens stiintific cu privire la beneficiile specifice ale vitaminei B17 (numita si amigdalina) pentru sanatatea umana. Intr-adevar, exista opinii impartite si controverse in comunitatea medicala si stiintifica referitoare la utilizarea si eficacitatea vitaminei B17 ca supliment alimentar sau ca tratament pentru anumite afectiuni. Un aspect important de mentionat este ca vitamina B17 este toxica in anumite conditii si poate elibera cianura in organism. Aceasta poate fi periculoasa si chiar fatala in doze mari. Din acest motiv, utilizarea vitaminei B17 sau a suplimentelor care o contin poate prezenta riscuri pentru sanatate. Pentru mentinerea sanatatii, este important sa ne concentram pe un stil de viata echilibrat, care include o alimentatie sanatoasa, exercitii fizice regulate, odihna adecvata si vizite regulate la medicul de familie, respectiv medici de diferite specializari.
Bibliografie:
Lyness JM. Unipolar depression in adults: Assessment and diagnosis. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed May 3, 2023;
Schefft C, et al. Efficacy of adding nutritional supplements in unipolar depression: A systematic review and meta-analysis. European Neuropsychopharmacology. 2022;
Mikkelson K, et al. The effects of vitamin B on the immune/cytokine network and their involvement in depression. Maturitas. 2021;
Okereke OI, et al. Effect of long-term supplementation with folic acid and B vitamins on risk of depression in older women. British Journal of Psychiatry. 2022;
Gougeon L, et al. A prospective evaluation of the depression-nutrient intake reverse causality hypothesis in a cohort of community-dwelling older Canadians. British Journal of Nutrition, 2023;
