Astigmatism miopic: Ce inseamna si cum se corecteaza defectul de refractie
Astigmatismul miopic este o afectiune vizuala care combina astigmatismul (o eroare de refractie a luminii) cu miopia (vederea incetosata la distante indepartate). In cazul astigmatismului, suprafata corneei sau a cristalinului ochiului are o curba neregulata. Aceasta curba neregulata determina o focalizare incorecta a luminii pe retina ochiului, rezultand intr-o imagine neclara. Datorita miopiei, ochiul are o lungime axiala mai mare decat ar trebui, ceea ce face ca imaginea sa se formeze in fata retinei, in loc sa se formeze direct pe aceasta. Astfel, in cazul astigmatismului miopic, imaginea se va forma neclar si intr-o locatie gresita pe retina, ducand la o vedere incetosata, in special la distante indepartate. Astigmatismul miopic poate afecta in mod negativ vederea si calitatea vietii, dar poate fi corectat cu ajutorul ochelarilor, lentilelor de contact sau prin proceduri chirurgicale, cum ar fi chirurgia refractiva. Pentru a determina tipul de corectie necesara si pentru a avea o evaluare adecvata a vederii, este important sa consultati un oftalmolog sau un specialist in ochi.
De ce apare astigmatismul miopic?
Astigmatismul miopic apare din cauza unei curburi neregulate a suprafetei corneei sau cristalinului din ochi, ceea ce duce la o focalizare incorecta a luminii pe retina ochiului. Acest lucru se intampla atunci cand corneea sau cristalinul au o forma asimetrica sau neuniforma, asemanatoare cu o minge de rugby in loc de o minge de fotbal. Exista mai multe motive posibile pentru aparitia astigmatismului miopic:
- Ereditatea: Astigmatismul poate fi mostenit genetic, astfel ca daca unul dintre parinti sau ambii au astigmatism, este mai probabil sa se dezvolte si la copii.
- Forma corneei sau cristalinului: Ocazional, forma naturala a corneei sau cristalinului poate fi neregulata, determinand astfel aparitia astigmatismului miopic.
- Factori ambientali: Unele activitati care implica utilizarea prelungita a ochilor, precum cititul sau utilizarea excesiva a ecranelor, pot creste riscul de aparitie a astigmatismului sau de a agrava existentul.
- Afectiuni oculare: Anumite afectiuni oculare, cum ar fi keratoconusul sau cicatricele corneene, pot provoca astigmatism miopic.
- Modificari ale cristalinului: In cazul persoanelor in varsta, lentila cristalinului poate incepe sa se modifice in forma, determinand astigmatism sau agravandu-l.
Este important sa se faca un examen ocular regulat pentru a depista si trata precoce astigmatismul miopic si alte probleme de vedere. O consultare cu un oftalmolog sau un optometrist va ajuta la determinarea gradului de astigmatism si a celor mai bune optiuni de corectie a vederii, precum ochelari sau lentile de contact.
Astigmatism miopic - simptome asociate
Simptomele asociate cu astigmatismul miopic pot varia in functie de gradul de astigmatism si de cat de bine este corectata vederea. In general, astigmatismul miopic poate determina urmatoarele simptome:
- Vedere incetosata: Obiectele atat de aproape, cat si la distanta, pot parea neclare sau incetosate.
- Dificultati la distanta: Persoanele cu astigmatism miopic pot avea dificultati in a vedea clar obiectele indepartate, cum ar fi indicatoarele de trafic sau tabelele de pe tabla neagra.
- Dificultati la aproape: Astigmatismul miopic poate afecta si vederea de aproape, de exemplu, la citit sau la lucrul pe un ecran de computer.
- Vederea distorsionata: Unii oameni pot experimenta distorsionarea sau curbarea imaginilor, in special atunci cand se uita la linii drepte sau obiecte cu margini nete.
- Ochi obositi sau dureri de cap: Efortul suplimentar depus de ochi pentru a se focaliza corect poate duce la oboseala oculara si, uneori, la dureri de cap.
Cum se poate trata astigmatismul miopic
Astigmatismul miopic poate fi tratat si corectat cu mai multe optiuni, in functie de severitatea si preferintele pacientului. Unele dintre cele mai comune metode de tratament includ:
- Ochelari: Ochelarii de vedere cu lentile corective pot corecta astigmatismul miopic. Lentilele vor fi prescrise de un oftalmolog sau un optometrist, iar ochelarii vor fi ajustati pentru a asigura o vedere clara.
- Lentile de contact: Pentru persoanele care prefera sa nu poarte ochelari, lentilele de contact pot fi o optiune. Exista lentile de contact speciale pentru astigmatism, numite lentile torice, care corecteaza refractia neuniforma a corneei.
- Chirurgia refractiva: Pentru cazurile mai severe de astigmatism miopic sau pentru cei care doresc o corectie permanenta, chirurgia refractiva poate fi o optiune. Cele mai comune proceduri chirurgicale includ LASIK si PRK, care utilizeaza laserul pentru a remodela corneea si a corecta astigmatismul si miopia.
- Lentile intraoculare: Pentru astigmatismul miopic asociat cu cataracta sau alte afectiuni oculare, chirurgia cataractei poate implica inlocuirea cristalinului opac cu o lentila intraoculara speciala, care corecteaza astigmatismul si miopia.
Este important ca tratamentul sa fie personalizat pentru fiecare pacient in functie de gradul de astigmatism, varsta, stilul de viata si preferintele individuale. O evaluare completa si consultarea cu un oftalmolog sau un optometrist sunt esentiale pentru a determina ce optiune de tratament este cea mai potrivita in fiecare caz.
Astigmatismul miopic se poate preveni
Astigmatismul miopic, ca majoritatea problemelor de vedere, nu poate fi prevenit complet, mai ales daca este cauzat de factori genetici sau de modificari naturale ale ochiului. Cu toate acestea, exista masuri care pot fi luate pentru a mentine sanatatea ochilor si pentru a preveni agravarea astigmatismului sau a altor afectiuni oculare:
- Examinari oculare regulate: O vizita regulata la oftalmolog sau optometrist poate depista probleme de vedere si corecta astigmatismul in stadii incipiente.
- Protejarea ochilor: Folosirea ochelarilor de protectie atunci cand se desfasoara activitati care pot pune in pericol ochii (cum ar fi lucrul cu instrumente sau activitatile sportive) poate preveni leziunile care pot duce la astigmatism sau alte probleme de vedere.
- Odihna adecvata a ochilor: In timpul activitatilor care solicita ochii (cum ar fi cititul sau utilizarea ecranelor), este important sa se faca pauze regulate pentru a evita oboseala oculara.
- Alimentatie sanatoasa: O dieta echilibrata si bogata in antioxidanti poate contribui la mentinerea sanatatii ochilor.
- Evitarea obiceiurilor nesanatoase: Fumatul si expunerea excesiva la lumina ultravioleta pot afecta negativ sanatatea ochilor si pot agrava problemele de vedere.
In ciuda eforturilor de prevenire, astigmatismul miopic sau alte probleme de vedere pot aparea din cauze care nu pot fi controlate. Prin urmare, este important sa va programati regulat examene oftalmologice pentru a depista eventualele probleme de vedere si pentru a lua masuri adecvate de corectie si tratament.
De ce apare keratoconul si cum poate grava astigmatismul
Una dintre cauze este frecarea la ochi, intrucat corneea se poate deteriora ca urmare a unor traumatisme minore, precum este frecarea la ochi. O evolutie anormala a corneei cauzata de lipsa unor fibre importante poate genera, de asemenea, deformarea corneei, determinand bombarea ca urmare a flexibilitatii crescute. Anumite afectiuni genetice se asociaza cu keratocon, inclusiv sindromul Marfan, sindromul Down sau sindromul Ehlers-Danlos. De asemenea, predispozitia genetica pentru keratocon sporeste riscul de a avea aceasta deformare a corneei. Dezechilibrele enzimatice pot slabi tesutul corneei, conducand in cele din urma la subtierea sa. Se poate, totodata, ca un istoric de alergii oculare sau o inflamatie cronica a ochilor sa sporeasca riscul aparitiei keratoconului.
Keratoconul este o afectiune oculara care poate progresa in timp, afectand corneea, stratul frontal al ochiului. Pentru unii pacienti, boala evolueaza rapid, determinand o deformatie brusca a corneei si aparitia cicatricilor. Acest lucru duce la distorsiuni si incetosarea vederii. Existenta unui istoric familial de keratoconus este importanta, deoarece boala poate fi mostenita genetic. Diagnosticul keratoconului se face prin topografia corneeana, o procedura non-invaziva care mapeaza curburile suprafetei corneei. Aceasta evaluare este rapida si nedureroasa. Cauzele keratoconusului implica genetica, sistemul imunitar, stresul oxidativ si factorii endocrini.
BIBLIOGRAFIE:
Suri, S., Passi, J. S., Goyat, J. Chia Seed (Salvia Hispanica L.) – A New Age Functional Food. 4th International Conference on Recent Innovations in Science Engineering and Management;
Koh AS, Pan A, Wang R, Odegaard AO, Pereira MA, Yuan JM, Koh WP. The association between dietary omega-3 fatty acids and cardiovascular death: the Singapore Chinese Health Study;
Albert CM, Oh K, Whang W, Manson JE, Chae CU, Stampfer MJ, Willett WC, Hu FB. Dietary α-linolenic acid intake and risk of sudden cardiac death and coronary heart disease. Circulation;
Lemaitre RN, King IB, Mozaffarian D, Kuller LH, Tracy RP, Siscovick DS. n− 3 Polyunsaturated fatty acids, fatal ischemic heart disease, and nonfatal myocardial infarction in older adults: the Cardiovascular Health Study. Am J Clin Nutr. 2003 Feb 1;
Souza Ferreira C, de Sousa Fomes LD, Espirito Santo da Silva G, Rosa G. Effect of chia seed (Salvia hispanica L.) consumption on cardiovascular risk factors in humans: a systematic review;
Nieman DC, Gillitt N, Jin F, Henson DA, Kennerly K, Shanely RA, Ore B, Su M, Schwartz S. Chia seed supplementation and disease risk factors in overweight women: a metabolomics investigation;
