Ce este nevrita optica? De ce apare, tipuri de tratament
Nervul optic este format din peste un milion de axoni si este invelit intr-o teaca izolanta de mielina care are rolul de a transmite mult mai repede impulsul electric catre creier unde stimulii din periferie pot fi integrati si analizati astfel incat sa se formeze imaginile. Atunci cand apare nevrita optica practic este atacata mielina care duce la inflamarea tesuturilor, iar asta determina pierderea vederii datorata distrugerii integritatii nervului. Inflamatia poate fi idiopatica, fara o cauza clara sau care sa poata fi izolata de catre medici.
Cea mai frecventa etiologie a nevritei optice este reprezentata de scleroza multipla. 15 - 20% din cazurile de scleroza multipla debuteaza cu nevrita optica, iar 38 - 50% din pacientii diagnosticati cu scleroza multipla vor suferi nevrita optica la un anumit moment in cursul evolutiei bolii.
![[DEC] [SPRING] [2+1] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Cauze ale inflamatiei nervului optic. De ce apare aceasta tulburare de vedere. Simptomele bolii
Nevrita optica este o afectiune care implica inflamatia nervului optic, care este nervul care transmite semnalele vizuale de la ochi la creier. Aceasta inflamatie poate afecta capacitatea nervului optic de a functiona corect si poate duce la pierderea temporara sau permanenta a vederii. Nevrita optica poate afecta o singura parte (ochi) sau ambele ochi in acelasi timp. Cauza exacta a acestei afectiuni nu este intotdeauna cunoscuta, dar se crede ca sistemul imunitar poate juca un rol in declansarea inflamatiei nervului optic.Nevrita optica poate aparea din cauza mai multor factori, insa cea mai comuna cauza este inflamatia nervului optic. Inflamatia poate afecta nervul optic si poate duce la simptomele caracteristice ale nevritei optice, cum ar fi vederea incetosata, pierderea vederii sau modificarile in perceptia culorilor. Cateva dintre cauzele cunoscute ale nevritei optice includ:
- Nevrita optica autoimuna: Aceasta este cea mai comuna cauza a nevritei optice si apare atunci cand sistemul imunitar al organismului ataca si inflameaza nervul optic. Aceasta poate fi asociata cu afectiuni autoimune, cum ar fi scleroza multipla;
- Infectii: Unele infectii virale sau bacteriene pot provoca inflamatii care afecteaza nervul optic si conduc la nevrita optica;
- Boli inflamatorii: Boli sistemice inflamatorii, cum ar fi spondilita anchilozanta sau lupusul eritematos sistemic, pot fi legate de aparitia nevritei optice;
- Boli vasculare: Anumite boli ale vaselor de sange, cum ar fi vasculita, pot duce la inflamarea vaselor de sange din jurul nervului optic si pot provoca nevrita optica;
- Traumatisme oculare: Traumatismele oculare severe sau interventiile chirurgicale pot cauza inflamatie a nervului optica;
- Factori infectiosi: Anumite boli virale sau bacteriene, cum ar fi virusul herpetic, gripa sau infectiile sinusale, pot creste riscul de nevrita optica;
- Factori de mediu: Expunerea la anumite substante toxice sau poluanti poate contribui la aparitia inflamatiei nervului optic.
Nevrita optica se manifesta prin inflamatia nervului optic, ceea ce poate produce o varietate de simptome oculare. Simptomele caracteristice ale nevritei optice includ:
- Vederea incetosata sau pierduta: O persoana cu nevrita optica poate observa ca vederea sa este incetosata sau ca are dificultati in a vedea clar intr-unul sau ambii ochi.
- Slabiciune a vederii: Vederea centrala si periferica poate fi afectata, iar obiectele pot parea neclare sau distorsionate.
- Pierderea vederii centrale sau periferice: In functie de severitatea inflamatiei nervului optic, poate aparea pierderea vederii intr-unul sau ambii ochi.
- Modificari in perceptia culorilor: Persoanele cu nevrita optica pot avea dificultati in a distinge culorile sau pot percepe culorile intr-un mod anormal.
- Sensibilitate la lumina (fotofobie): Experienta unei sensibilitati crescute la lumina poate fi un simptom comun.
- Dureri oculare: Unii pacienti cu nevrita optica pot resimti dureri oculare, mai ales in timpul miscarii ochilor.
- Slabiciune generala sau oboseala: In unele cazuri, nevrita optica poate fi asociata cu oboseala sau slabiciune generala a corpului.
Simptomele nevritei optice pot aparea brusc si pot progresa rapid sau pot evolua treptat. Uneori, simptomele pot afecta doar un singur ochi (nevrita optica unilaterala), in timp ce alteori pot afecta ambii ochi (nevrita optica bilaterala).
Boli asociate cu nevrita optica si cum le putem preveni
Scleroza multipla
Scleroza multipla este o afectiune de natura autoimuna - sistemul imun are reactivitate anormala si ataca teaca de mielina a nervilor importanti si a maduvei spinale. Un studiu important a demonstrat ca riscul de a dezvolta scleroza multipla dupa un episod de nevrita optica este de 50% dupa o perioada de 15 ani. Riscul este cu atat mai mare cu cat exista leziuni cerebrale identificate paraclinic prin rezonanta magnetica nucleara (RMN). Pacientii cu nevrita optica si imagini anormale la RMN sunt de trei ori mai susceptibili de a suferi de scleroza multipla decat cei care au RMN normal.
Boala Devic
Neuromielita optică, numită și boala Devic, este o afecțiune neurologică rară, care afectează nervii optici și măduva spinării, conducând la nevrita optică și mielita transversă. Neuromielita optică este o boală autoimună, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar nu reacționează în mod normal, ci atacă țesuturile și organele din corp. În caz de neuromielita optică, sistemul imunitar atacă aquaporina
Aquaporina 4 este un anticorp vital pe care il intalnim în sânge la aproximativ 70% dintre persoanele cu neuromielita optică. Anticorpul este o proteină, pe care organismul o produce, în scopul de a distruge organismele și toxinele purtătoare de boli. Când aquaporina 4 este atacată, teaca de mielină este deteriorată. Teaca de mielină este stratul care înconjoară celulele nervoase din creier și din măduva spinării, și care protejează nervii și ajută la transmiterea semnalelor nervoase. Boala Devic afecteaza cu predilectie nervul optic si maduva spinala. Nevrita optica ce apare in cadrul neuromielitei optice este mult mai grava comparativ cu cea care apare in scleroza multipla.
Daca pacientul incepe sa simta o durere ascuțită in zona spatelor, in jurul ochilor, simte o senzație de arsură sau amorțeală la nivelul nervilor asociata cu slăbiciune musculară, care poate afecta mobilitatea sau are crize de spasme sau tonus muscular crescut, e semn ca trebuie sa fie consultat un specialist neurolog. Daca aceste simptome sunt completate de vedere deteriorată, vedere încețoșată, pierderea vederii în culori, orbire, e important sa fie consultat si un medic oftalmolog.Alte boli asociate cu nevrita optica
Nevrita optica de multe ori are legatura cu alte afectiuni si boli. Boala Lyme, tuberculoza, sifilisul, hepatita B, virusul HIV pot duce la un moment dat spre nevrita optica. Totodata si arterita craniana poate duce la nevrita optica. Arterita craniana este o afectiune de natura inflamatorie ce afecteaza endoteliul arterelor intracerebrale. Ca urmare a inflamatiei se reduce lumenul arterial (chiar pana la obstructie totala) si astfel scade fluxul sangvin spre creier, determinand pierderea vederii sau aparitia unui accident vascular cerebral. Aceasta cauza de nevrita optica este mai frecvent intalnita in randul pacientilor cu varsta de peste 80 de ani.
Diagnostic si evolutia bolii. Tipuri de tratament pentru nevrita optica
Odata instalata nevrita optica, gradul de pierdere a vederii variaza de la pacient la pacient. Pierderea vederii este temporara si este adesea agravata de expunerea la caldura. Totodata, durerea se amelioreaza dupa cateva zile, de obicei inainte de a aparea afectarea vederii. O parte a pacientilor isi revin in mod spontan, vederea incepe sa se amelioreze si dupa 2 - 3 saptamani si se stabilizeaza in decursul urmatoarelor luni.
In plus nevrita optica este asociata cu fosfenele induse de zgomot sau miscare, descrise ca strafulgerari luminoase cu durata de 1- 2 secunde. Tot cu nevrita optica este asociat si semnul Uhthoff care consta in reducerea vederii dupa exercitiu fizic intens sau expunere prelungita la caldura. Acest semn apare la 50% din pacientii cu nevrita optica izolata.
Numele face trimitere la profesorul german de oftalmologie William Uhthoff (1853-1927), cel care a descris pentru prima dată (în 1890) acest fenomen ca fiind o înrăutăţire a vederii pacienţilor care sufereau de nevrită optică atunci când făceau exerciţii fizice.
Un studiu din 2011 realizat de către cercetătorii suedezi arată că un procent ridicat (60-80%) dintre persoanele diagnosticate cu SM manifestă o sensibilitate la căldură. Atunci când corpul se supraîncălzeşte din cauza temperaturii exterioare mari, a exerciţiilor, a febrei sau din cauza saunei şi a băilor calde impulsurile nervoase printr-un neuron afectat sunt fie blocate, fie încetinite foarte mult, iar odată ce temperatura revine la valori normale semnele şi simptomele pot să dispară (de aceea aceste semne se mai numesc pseudo-exacerbări). Atunci când temperatura ridicată afectează vederea, fenomenul poartă denumirea de sindromul Uhthoff.
La aproximativ 85% din pacienti apare leziune nervoasa ireversibila, insa adesea aceasta este subclinica (nu se manifesta). Peste 80% din pacientii cu nevrita optica isi recapata vederea (45% in primele 4 luni dupa debut, 35% in primul an), insa 20% din cei afectati raman cu sechele importante. Nevrita optica este o boala ce are tendinta la recurenta - pe ochiul anterior afectat sau pe cel contralateral. Un studiu efectuat a gasit ca 28-35% din pacientii cu nevrita optica dezvolta un alt episod in 5-10 ani. Semnele si simptomele nevritei optice pot fi indicatie de debut al unei boli autoimune si este asociata sclerozei multiple. La 15-20% din pacientii care vor fi diagnosticati in final cu scleroza multipla, nevrita optica este primul semn.
Prognosticul si tratamentul depind de cauza subiacenta. Multe cazuri se rezolva spontan, cu recapatarea vederii in 2-3 luni. Multi pacienti cu istoric de nevrita optica si fara o afectiune sistemica de baza, cum ar fi o boala de colagen, isi recapata vederea, dar peste 25% prezinta recurente la acelasi ochi sau la celalalt ochi. RMN-ul este folosit pentru a determina factorii de risc ai bolilor demielinizante.Â
Nevrita optica de obicei se imbunatateste de la sine. In unele cazuri, medicamentele cu steroizi sunt utilizate pentru a reduce inflamatia la nivelul nervului optic. Tratamentul cu steroizi este de asemenea utilizat pentru a reduce riscul de a dezvolta scleroza multipla sau pentru a incetini dezvoltarea acesteia.
Tratamentul cu metiprednisolon (125-250 mg i.v. de patru ori pe zi) timp de trei zile, urmat de prednisone (1mg/kg corp p.o. o data pe zi) timp de 11 zile poate sa grabesca vindecarea, dar rezultatele obtinute nu sunt diferite de simpla supraveghere. S-a demonstrat ca corticosteroizii administrati intravenous intarzie debutul sclerozei multiple cu cel putin 2 ani. Tratamentul doar cu prednisone oral nu imbunatateste vederea si poate sa creasca rata episoadelor recurente.
Cum se diagnosticheaza nevrita optica
Diagnosticul de nevrita optica implica o evaluare amanuntita a simptomelor, antecedentelor medicale si a examenului fizic, urmat de teste suplimentare pentru a confirma afectiunea si a determina cauza specifica. Dupa anamneza si examenul fizic, se vor efectua teste de vedere, cum ar fi campul vizual, pentru a evalua extinderea si claritatea vederii in diferite parti ale campului vizual. Tomografia cu coerenta optica (OCT) utilizeaza razele luminoase pentru a produce imagini detaliate ale nervului optic, permitand medicului sa evalueze structura si grosimea nervului optic si sa detecteze eventuala inflamatie. Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) fi utilizata pentru a investiga creierul si nervul optic, identificand cauzele posibile ale nevritei optice, cum ar fi leziunile sau inflamatia. Analizele de sange pot fi efectuate pentru a verifica prezenta infectiilor sau a afectiunilor autoimune, care pot fi asociate cu nevrita optica. Uneori, in cazuri in care se suspecteaza o cauza inflamatorie sau autoimuna, se poate efectua o punctie pentru a analiza lichidul cefalorahidian din jurul maduvei spinarii si a creierului.
Cum se trateaza nevrita optica
Tratamentul nevritei optice depinde de cauza specifica a inflamatiei nervului optic si de severitatea simptomelor. In majoritatea cazurilor, nevrita optica este tratata pentru a reduce inflamatia si pentru a accelera recuperarea nervului optic. Corticosteroizii, cum ar fi prednisonul, sunt medicamente antiinflamatoare puternice si sunt adesea utilizati in tratamentul nevritei optice pentru a reduce inflamatia nervului optic. Doza si durata tratamentului cu corticosteroizi vor fi determinate de medic in functie de cazul individual.
In cazul nevritei optice autoimune sau asociate cu afectiuni autoimune, pot fi prescrise medicamente imunomodulatoare pentru a suprima raspunsul imun al organismului si a controla inflamatia. Daca nevrita optica este cauzata de o infectie sau de o alta afectiune, tratamentul se va concentra pe combaterea cauzei principale, de exemplu, prin administrarea de antibiotice pentru infectii.
In unele cazuri, pot fi prescrise medicamente pentru ameliorarea simptomelor asociate cu nevrita optica, cum ar fi analgezice pentru reducerea durerii oculare sau antiemetice pentru controlul greturilor. Daca nevrita optica este asociata cu o afectiune specifica, cum ar fi scleroza multipla, tratamentul se va concentra si pe gestionarea acelei afectiuni.
Este important ca tratamentul sa fie administrat sub supravegherea unui medic, deoarece unele medicamente pot avea efecte secundare si pot interactiona cu alte tratamente. De asemenea, tratamentul trebuie sa fie inceput cat mai curand posibil pentru a imbunatati sansele de recuperare a vederii si pentru a preveni recurentele sau complicatiile pe termen lung. Nevrita optica poate determina o serie de complicatii si consecinte, in functie de cauza specifica si de severitatea inflamatiei nervului optic. Unele dintre complicatiile posibile ale nevritei optice includ:
- Pierderea permanenta a vederii: In cazurile severe sau netratate de nevrita optica, exista riscul de a suferi pierderea partiala sau completa a vederii, care poate fi permanenta.
- Vedere afectata: Chiar si dupa tratament, vederea poate fi afectata in mod permanent, iar calitatea acesteia poate fi redusa.
- Nevrita optica recurenta: Unele persoane pot experimenta mai multe episoade de nevrita optica, cunoscute sub numele de nevrita optica recurenta, care pot afecta un ochi sau ambii ochi in mod repetat.
- Deficite in campul vizual: Nevrita optica poate afecta campul vizual, conducand la deficite in perceptia obiectelor si a formelor din diferite parti ale campului vizual.
- Dificultati de perceptie a culorilor: Unele persoane cu nevrita optica pot avea dificultati in a distinge culorile sau pot avea perceptii anormale ale culorilor.
- Impact asupra calitatii vietii: Afectarea vederii sau sau alte complicatii ale nevritei optice pot avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii, afectand activitati zilnice, cum ar fi conducerea, cititul.