Screening: ce este, cand se recomanda, ce boli poate depista
Prevenirea bolilor prin detectarea precoce a bolilor si tratamentul precoce ulterior, in cadrul unei strategii individuale de prevenire a bolilor este o practica raspandita in ultimul deceniu in exercitarea clinica atat in ingrijirea primara, cat si in cea specializata. In mod similar, exista cerinte atat din partea profesionistilor, cat si a cetatenilor, ca sistemele de sanatate sa ofere programe si activitati de prevenire.
Diagnosticul precoce sau preventia secundara se mai numeste screening. Prevenirea secundara se bazeaza pe screening-ul populatiei. Scopul sau este detectarea si tratamentul bolii in stari foarte timpurii, atunci cand nu provoaca inca simptome. Multe boli au un curs clinic lent in timpul caruia, desi boala exista deja, nu produce nicio manifestare (simptome) care fac persoana bolnava sa suspecteze prezenta sa.
Aceasta faza a bolii este considerata asimptomatica. Cu toate acestea, uneori este posibil sa se aplice anumite tehnici de diagnostic pentru a demonstra prezenta bolii. Unele boli sunt congenitale, adica pacientii se nasc cu ele, desi pot dura mai multi ani pentru a se „confrunta” cu acestea, chiar si atunci cand pacientul este deja adult (de exemplu, unele boli de inima). Alte boli sunt dobandite, care apar dupa nastere, dar au un debut lent (de exemplu, cancer), desi acestea evolueaza in luni / ani. Unele proceduri de diagnostic (de exemplu, mamografia pentru cancerul de san) permit identificarea unor leziuni atunci cand pacienta nu este inca constient de ele, intrucat nu manifesta simptome sau semne.
Ce este un test de screening?
Testul de screening este o masura secundara de prevenire care consta in efectuarea testelor de diagnostic pe subiecti considerati sanatosi, pentru a detecta din timp posibilele patologii. Acest lucru face posibila imbunatatirea prognosticului si suprimarea sau reducerea atat a mortalitatii, cat si a limitarilor asociate.
Screening-ul consta in identificarea unei boli sau a unei anomalii care a trecut neobservata prin teste de diagnostic, examinari sau alte tehnici de investigatii. Atunci cand aceasta masura preventiva se aplica tuturor persoanelor rezidente intr-o populatie in mod sistematic, indiferent de circumstantele lor, ca o invitatie individuala pentru toti cei care s-au definit ca o tinta, se considera un screening al populatiei. Un exemplu in acest sens este reprezentat de campaniile destinate depistarii cancerului de col uterin, programe in cadrul carora femeile pot beneficia de teste de screening.
Teste de screening pentru femei
Babes-Papanicolau (screening pentru cancerul de col uterin) – se recomanda dupa varsta de 21 de ani sau imediat dupa debutul vietii sexuale.
Screening pentru cancer mamar – se recomanda examinarea clinica a sanilor la controalele ginecologice de rutina, iar dupa varsta de 40 de ani, mamografiile sunt recomandate.
Screening pentru osteoporoza – se recomanda la debutul menopauzei sau la implinirea varstei de 65 de ani.
Teste de screening pentru barbati
Screening pentru cancerul de prostata – se recomanda incepand cu varsta de 50 de ani sau chiar mai devreme, de exemplu la 40 de ani, in situatia in care exista un istoric familial de cancer la prostata.
Teste de screening pentru femei si barbati
Screening pentru cancer colorectal – se recomanda incepand cu varsta de 50 de ani
Screening cancer de piele – se recomanda incepand cu varsta de 18 ani
Screening pentru colesterol – anual sau mai des
Screening pentru diabet zaharat – se recomanda incepand cu varsta de 45 de ani sau mai devreme, daca exista istoric familial
Screening pentru hipertensiune arteriala – in fiecare an sau mai des
Screening mixt – pentru boli de inima si diabet zaharat de tip 2 – se recomanda incepand cu varsta de 20 de ani
Screening oftalmologic
Screening pentru infectii cu transmitere sexuala
Pentru copii, se va face screening vizual si auditiv, precum si alte tipuri la recomandarea medicului.
Screening prenatal
Testul de screening prenatal, cunoscut si sub numele de testul triplu de screening, este un test non-invaziv efectuat in jurul saptamanii 12 de sarcina, insa in special dupa a zecea saptamana de sarcina. Testul de screening in timpul sarcinii poate detecta posibile modificari cromozomiale la copil, cum ar fi detectarea sindromului Down sau a trisomiei 21, precum si alte sindroame cromozomiale printr-un test de sange efectuat de catre mama.
De asemenea, trebuie remarcat faptul ca, in ceea ce priveste fiabilitatea screening-ului prenatal, acest test ofera o fiabilitate de 90% la sarcinile singulare, in timp ce in sarcini multiple fiabilitatea acestui test este de obicei redusa. Datorita testului de screening, unele tulburari sau boli sunt detectate devreme. In acest fel, diagnosticul si tratamentul se realizeaza in timp, reducand sansele ca bebelusul sa sufere modificari sau daune care pot provoca dizabilitati.
De ce sunt importante testele de screening?
Detectarea precoce a bolilor prin intermediul unui screening urmareste identificarea prezumtiva a unei boli, a unei deficiente sau a unui risc necunoscut prin efectuarea testarii unei persoane ce se afla in timpul perioadei asimptomatice sau subclinice a bolii. Nu intotdeauna diagnosticul in perioada de latenta necesita un tratament eficient care genereaza beneficii mai mari decat daca boala a fost diagnosticata in cursul sau natural.
Este evident ca detectarea precoce dezvoltata pe scara larga in practica clinica actuala se efectueaza in bolile cronice, acest lucru fiind dezvoltat in timpul presupus prelungit al bolii. Prin urmare, este o activitate a societatilor occidentale cu speranta de viata lunga si de calitate si este, de asemenea, aplicabila in bolile a caror prevenire primara este dificil de abordat sau este inexistenta. In caz contrar, este necesara respectarea atat individuala, cat si publica a comportamentelor si masurilor care impiedica incidenta bolii la indivizi sau populatii, punandu-se in practica aplicarea strategiilor de prevenire a populatiei inaintea celor individuale.
Urmatoarele sunt cele mai relevante avantaje ale efectuarii testului de screening:
Reducerea mortalitatii in anumite patologii susceptibile la detectare in stadiile incipiente si timpurii.
Cresterea sanselor de succes in administrarea unui tratament.
Reducerea complicatiilor si limitarilor asociate cu procesul bolii.
Posibilitatea de a cunoaste incidenta unei anumite patologii. Acest lucru este posibil prin screening-ul sistematic al tuturor nou-nascutilor.
Imbunatatirea si chiar restaurarea completa a sanatatii in numeroase cazuri.
Reducerea morbiditatii si a costurilor de ingrijire aferente.
Testele de screening pot salva vieti! Investigatiile de screening depisteaza afectiuni fara ca persoana in cauza sa manifeste simptome, ceea ce sporeste semnificativ rata de vindecare si diminuarea riscului de complicatii sau deces.
Ce este hemograma? Ce boli putem depista cu ajutorul ei
In domeniul medicinei, hemograma este conceputa ca un set de teste efectuate intr-un laborator medical pentru a obtine informatii despre numarul, compozitia si proportiile componentelor celulare ale sangelui. Este una dintre procedurile de baza in ingrijirea primara si permite detectarea diferitelor dezechilibre organice sau patologii inainte ca acestea sa apara simptomatic.
Hemograma masoara mai multi parametri din sangele pacientului. Cresteri sau scaderi anormale ale numarului de celule si a componentelor sanguine pot indica prezenta unei boli nediagnosticate, care trebuie evaluata in continuare. De exemplu, un numar scazut de celule albe din sange poate fi cauzat de o afectiune a sistemului imunitar, de o tulburare a maduvei osoase sau de un anumit tip de cancer.
In timp ce un numar mai mare decat normal de celule rosii din sange, hemoglobina si hematocritul pot fi responsabile pentru patologii care provoaca deshidratare, precum si unele boli de inima. In schimb, daca valorile celulelor rosii din sange, hemoglobinei si hematocritului sunt mai mici decat in mod normal, este vorba, in general, despre o anemie, pentru care trebuie studiata cauza.
Mai multe informatii despre hemograma si importanta ei in diagnosticarea unor boli
Bibliografie:
John G. Sotos, The Mary Lincoln Mind-Body Sourcebook: Including a Unifying Diagnosis to Explain Her Public Decay, Manifest Insanity, and Slow Death;
Sotos, JG (2015). ""What an Affliction": Mary Todd Lincoln's Fatal Pernicious Anemia". Perspectives in Biology and Medicine;
Kneiszl, R; Hossain, S; Larsson, P (3 January 2022). "In Silico-Based Experiments on Mechanistic Interactions between Several Intestinal Permeation Enhancers with a Lipid Bilayer Model";
