Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Cum scapi de stres? Managementul Stresului in 4 pasi

Cum scapi de stres? Managementul Stresului in 4 pasi

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 6 septembrie 2024 Ultima actualizare: 6 septembrie 2024

Daca in trecut stresul era o consecinta a unei experiente traumatizante, in ziua de azi stresul a devenit un raspuns la activitatile noastre cotidiene, am putea chiar spune ca a devenit un stil de viata, unul nociv. Daca stresul de moment poate fi benefic organismului, caz in care ne referim la stresul dinaintea unui examen, stresul cronic sta la baza aparitiei multor boli. In situatiile stresante, organismul elibereaza adrenalina si cortizol in sange, hormoni care, in cantitati mari, provoaca probleme de sanatate. Cum sa aplici intr-un mod sanatos un management al stresului descopera in acest material.

Ce este stresul? Simptome stres 

Ce este managementul stresului? Exercitii managementul stresului 

Metode si tehnici de management al stresului. Terapie si tratament  

Ce este stresul. Simptome stres

Prin stres se intelege acea stare de alerta care ne pune in garda in situatiile potential periculoase si care ne pregateste sa actionam in situatii neobisnuite sau mai solicitante decat cele obisnuite. Desi notiunea de stres a capatat valente tot mai negative in prezent, stresul, in sine, nu este neaparat ceva nociv pentru organism si pentru viata noastra, daca „doza administrata” este moderata si pe termen limitat. De altfel, chiar si o situatie fericita, dar neobisnuita si suprasolicitanta, cum ar fi organizarea si desfasurarea unei nunti poate fi considerata un stres pentru miri – insa unul pozitiv (numit eustres).

Atunci cand ne aflam intr-o situatie stresanta, in sangele nostru se descarca adrenalina si noradrenalina, doi hormoni care au rolul de a ne ajuta sa ne mobilizam si sa facem fata provocarii pe care o intampinam prin cresterea rapida a nivelului de energie din organism. Pe termen scurt, o asemenea mobilizare generala poate fi benefica, insa, pe termen lung (stres cronic), organismul, suprasolicitat aproape permanent, isi epuizeaza resursele si are de suferit.

De aceea, persoanele stresate se confrunta cu stari de oboseala accentuata si de nervozitate, se relaxeaza greu, au probleme cu somnul (treziri repetate, insomnie), slabesc brusc (pentru ca isi pierd pofta de mancare), sau, dimpotriva, se ingrasa mult, in scurt timp (pentru ca mananca haotic, cautand in mancare o supapa de relaxare si de alinare) si se imbolnavesc mai usor (pentru ca le-a scazut imunitatea organismului). Iar investigatiile lor medicale vor arata cresterea nivelului tensiunii arteriale, tahicardie, cresterea nivelurilor glicemiei si colesterolului, dezechilibre hormonale si altele. 

Cauzele stresului sunt multiple si de obicei reprezinta un cumul de surse. Stresul poate fi legat de starea de sanatate, de dificultatile financiare, de problemele de la locul de munca, de tensiunile din familie, de dorinta de a avea un statut sau de a ajunge la un anumit standard impus de noi sau de societate si lista poate continua. Practic, orice schimbare din viata noastra care necesita adaptare ne poate provoca stres. Stresul se poate manifesta prin anxietate, insomnie, dureri de cap si de stomac, libidou scazut, stari de nervozitate si irascibilitate, dar si prin slabirea sistemului imunitar.

Ce este managementul stresului? Exercitii managementul stresului

Dupa cum am spus anterior, stresul e raspunsul biologic la anumiti stimuli, la o situatie perceputa drept importanta, avand anumite consecinte asupra noastra. Stresul e, de fapt, un nume generic pentru o intreaga suita de emotii, precum frica, panica, furia, anxietatea, depresia, manifestate la un moment dat. De aceea, stresul se poate manifesta in viata profesionala, personala, in mediul educational, sportiv, in toate ariile vietii noastre in care miza de a reusi se traduce intr-o presiune individuala.

Stresul cronic poate cauza probleme de sanatate, fizica si emotionala, insa nu tot stresul este rau. Stresul bun poate fi gestionat si chiar poate contribui la cresterea performantei in unele situatii, daca ne gandim la emotii dinainte unui examen/performance artistic. In schimb, stresul devine rau cand este dificil de gestionat si scade astfel performanta individului. Specialistii si psihoterapeutii au reusit sa gaseasca impreuna patru dintre cele mai importante activitati ca parte componenta a procesului de management al stresului. 

1. Gestionarea Timpului intr-un mod coerent - Primul pas spre a reduce stresul la locul de munca si nu numai

Tot ce inseamna gestionarea timpului la birou, in viata de cuplu, de familie, care sarcini au o prioritate mai mare, ce nu este urgent si se poate amana, dar si a timpului liber, care implica o detasare fata de stresul resimtit din mediul profesional este important sa fie gestionate coerent pentru ca altfel haosul cotidian poate crea probleme. Cu cat invatam mai bine sa ne organizam timpul, cu atat mai usor o sa diminuam presiunea iar calitatea vietii poate creste. 

2. Analizeaza la rece ce te intristeaza, ce te relaxeaza, ce te lasa indiferent. Fii constient de propriul tau sine

Deciziile pe care le iei in legatura cu stilul de viata au zilnic un impact masiv asupra nivelului de stres pe care-l simti. Stilul de viata in sine poate nu este stresant, dar exista posibilitatea ca acesta sa impiedice corpul sa-si revina din perioade stresante. Incearca sa gasesti un echilibru favorabil pentru tine intre viata personala, cea profesionala si nevoile familiei. Incearca sa dormi suficient, odihna e cheia. E vital sa adopti obiceiuri sanatoase, cum ar fi sa mananci mai sanatos, sa-ti limitezi consumul de alcool si sa nu fumezi. Faci miscare intr-un mod regulat. Plimbarile zilnice, chit ca nu faci o sesiune antrenanta de jogging, pot reduce stresul.

3. Nu incerca sa treci singur/a peste perioada stresanta din viata ta. Apeleaza la familie, la prieteni, la oamenii apropiati din jurul tau

Familia, prietenii, chiar si oamenii din comunitate cu care interactionezi in mod frecvent au un cuvant de spus cand vine vorba de sprijinul moral de care ai nevoie. Grupurile de sprijin sunt indispensabile pentru a mentine o stare mintala sanatoasa. Cand te simti stresat, incearca sa cauti sprijin de la:

  • Familie si prieteni
  • Colegi de munca sau oameni pe care-i cunosti prin hobby-uri
  • Ajutor specializat
  • Grupuri de sprijin dedicate pentru combaterea stresului, depresiei si anxietatii

4. Cand cei din jur simti ca nu te mai pot ajuta, apeleaza la un terapeut care sa te ajute sa iti schimbi mindsetul

Gandirea negativa despre propria persoana poate sa survina din evenimente stresante. Se poate manifesta prin canalizarea atentiei doar spre aspectele negative ale unei situatii, ceea ce de multe ori te poate face sa uiti complet de lucrurile pozitive. Gandirea negativa te poate determina sa te simti singur, deprimat, anxios, nesigur si speriat. La pachet, vine si cu sentimentul ca nu mai ai control asupra deciziilor din viata ta, dar si o reducere masiva a respectului de sine.

Terapia cognitiv-comportamentala te ajuta sa faci fata problemelor prin schimbarea modului in care gandesti. Actiunile pro-active cu scopul de a solutiona probleme te pot ajuta sa identifici aspectele stresante ale unei situatii, sa gasesti lucruri pe care poti sa le schimbi si cum sa percepi acele lucruri care nu sunt sub controlul tau. Sa inveti sa fii asertiv in comunicare iti aduce avantajul ca poti sa-ti comunici nevoile fara sa simti ca esti judecat. Faptul ca nu poti sa vorbesti despre ceea ce te framanta creeaza stres, iar aceasta imposibilitatea de a comunica duce la o exacerbare a gandirii negative.

 Metode si tehnici de management al stresului. Terapie si tratament 


Stresul ne saraceste organismul de nutrienti. El actioneaza ca un devorator de magneziu, un element esential pentru buna functionare a celulelor nervoase si musculare. De aceea, persoanele stresate se confrunta, de obicei, cu carente de magneziu, care pot fi solutionate prin cure cu suplimente cu magneziu.

In cazurile de stres sever, de exemplu in tulburarile posttraumatice de stres, tratamentul medicamentos este mai complex si se administreaza in urma unei consultatii psihiatrice, respectand intocmai prescriptia medicului. Pe scurt, cand vorbim de terapie si tratament in cazul stresului, dincolo de stilul de viata care trebuie schimbat focusat pe miscare, renuntare la alcool, la tutun, trebuie sa avem grija si la alimentatie. 

Se stie deja ca in caz de stres cronic pacientii au si probleme cu somnul si au nevoie de melatonina pentru a regla asta. 

Melatonina, denumita si hormonul somnului, este secretata de creier in timpul noptii si are scopul de a contribui la reglarea ritmului circadian si, implicit, de a induce somnul. Se gaseste si in anumite alimente ca ananas, banane, cirese, salata verde, orez brun, ceapa si ghimbir. Din categoria plantelor care induc somnul si starea de relaxare face parte si valeriana. Ceaiul de valeriana baut inainte de culcare are efect sedativ asupra sistemului nervos si cardiovascular. De asemenea, ceaiul de lavanda sau uleiul de lavanda folosit in candela de aromoterapie are efect de detensionare asupra organismului si combate durerile de cap. Alte plante cu rol benefic in inducerea somnului sunt floarea pasiunii, teiul, musetelul, talpa-gastei, paducelul si ghizdeiul.

SURSE DOCUMENTARE:

https://ro.scribd.com/book/283280674/Stress-Management-The-Simple-Guide-To-Managing-Stress-In-Your-Life/

https://quieton.com/types-of-stress/

REFERINTE:

  1.  Zaleski, Ellen H.; Levey-Thors, Christina; Schiaffino, Kathleen M. (1998). "Coping Mechanisms, Stress, Social Support, and Health Problems in College Students". Applied Developmental Science.;
  2. Dyson, R.; Renk, K. (2006). "Freshmen adaptation to university life: Depressive symptoms, stress, and coping". Journal of Clinical Psychology;
  3. Penley, J. A.; Tomaka, J.; Wiebe, J. S. (2002). "The association of coping to physical and psychological health outcomes: A meta-analytic review". Journal of Behavioral Medicine
  4. Jump up to: Brougham, R. R.; Zail, C. M.; Mendoza, C. M.; Miller, J. R. (2009). "Stress, sex differences, and coping strategies among college students". Current Psychology.
  5. Welle, P. D.; Graf, H. M. (2011). "Effective lifestyle habits and coping strategies for stress tolerance among college students". American Journal of Health Education

Articole similare
Extractul de Hamamelis: Cum il recunosti, beneficii pentru piele si ten Extractul de Hamamelis: Cum il recunosti, beneficii pentru piele si ten

Hamamelis este denumirea botanica a unui gen de plante cu flori din familia Hamamelidaceae. Membrul care este cel mai cunoscut care face parte din acest gen este hamamelis virginiana, sau nuca de hamamelis care isi are originea in America de Nord. Hamamelisul este cunoscut pentru folosirile sale medicinale cosmetice, mai ales pentru extractul sau.

6 septembrie 2024
Edited 6 septembrie 2024
citește articolul
De ce apare cancerul de piele si ce putem sa facem ca sa-l prevenim De ce apare cancerul de piele si ce putem sa facem ca sa-l prevenim

Carcinomul bazocelular este cel mai frecvent tip de cancer de piele si apare cel mai des pe zonele expuse la soare, cum ar fi fata si gatul. Acest tip de cancer de obicei nu se raspandeste, dar poate distruge tesuturile si oasele din jurul zonei afectate. Carcinomul bazocelular se formeaza in celulele bazale din partea inferioara a epidermei (stratul exterior al pielii).

27 august 2024
Edited 27 august 2024
citește articolul
Abdominoplastia: Sau cum sa elimini excesul de piele si muschi deteriorat din zona abdominala Abdominoplastia: Sau cum sa elimini excesul de piele si muschi deteriorat din zona abdominala

Abdominoplastia este o procedura chirurgicala cosmetica pentru a elimina excesul de piele si grasime din abdomen si pentru a strange muschii abdominali. In timpul interventiei chirurgicale, se face o incizie orizontala in abdomenul inferior, apoi pielea este ridicata si excesul de grasime si tesut este indepartat. Muschii abdominali pot fi suturati impreuna pentru a imbunatati aspectul abdomenului si pentru a crea o talie mai definita. Pielea ramasa este intinsa si cusuta in pozitie.

12 august 2024
Edited 12 august 2024
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.